Luna aprilie aduce, în fiecare, o explozie de culoare în comuna clujeană Sâncraiu, deoarece este perioada în care înfloresc cei peste 60.000 de bulbi de allele roșii și galbene.

Lalele colorate sunt plantate în mai multe locuri din comună, inclusiv lângă poarta de intrare sunt o atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști.

Primarul comunei, Poka Andras, spune că pe lângă lalele, Sâncraiul mai pregătește două ture de înfrumusețare cu flori – mușcate și trandafiri.

”În fiecare an, lalelele ne aduc culoare în comună. În cadrul programului <<Comună înflorită>>, am început cu mușcatele curgătoare, puse pe stâlpii Electrica și ferestrele instituțiilor publice, iar începând cu luna mai vom pregăti jardiniere și ghivece cu mușcate care rămân înflorite până toamna târziu.

După mușcatele curgătoare vin trandafirii, din care avem platați peste 15.000 de tulpini, pe rondouri și pe domeniul public din toate cele 5 sate aparținătoare.

Ca să aducem puțină culoare în primăvară și până când înfloresc trandafirii, am decis în urmă cu patru ani să plantăm peste 60.000 de bulbi de lalele, spre bucuria turiștilor care ne vizitează și care au ce vedea, dar și a locuitorilor din Sâncraiu”, a spus Poka.

Investiții în flori

Potrivit acesuia, investiția anuală în flori a Primăriei comunei ajunge la 100.000 de lei.

”Investiția inițială în lalele s-a ridicat la 60.000 de lei, dar costul se întinde pe patru ani, astfel că se reduce semnificativ”, a precizat primarul din Sâncraiu.

Una dintre localnice, Edith, a spus că această perioadă din an este una dintre cele mai frunoase, deoarece au înflorit lalelele.

”Totul este magnific, din punctul de vedere al senzației lalelor înflorite chiar de Paști. Turiștii care vin sunt încântați, dar și locuitorii comunei”, a spus aceasta.

În Sâncraiu vin, anual, aproximativ 15.000 de turiști din țară și străinătate, care se cazează în cele 35 de pensiuni din comuna care numără puțin peste 1100 de locuitori.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și ReThink România au lansat o invitație candidaților la funcția de Președinte al României de a participa la o serie de dezbateri individuale. Prima dintre ele a avut loc miercuri, ȋn Aula Magna a UBB, cu participarea candidatului George Simion.

„Este timpul ca universitățile din România să-și asume un rol activ în dezbaterile din societate, în construcția României de mâine și în găsirea punților de dialog care în acest moment lipsesc. Din păcate, nici o universitate din România nu este în topul 1.000 Shanghai. Avem de lucrat foarte mult.

George Simion (AUR): Oamenii, cel puțin în ultimii doi ani, aleg să PLECE din Cluj decât să vină aici

(…) Chiar dacă am crescut la nivelul salariilor, la nivelul unor criterii care ne plasează în fruntea Ungariei, de exemplu, și a altor state din Uniunea Europeană, din păcate suferim la calitatea vieții și lucrul acesta este definitoriu inclusiv pentru Cluj-Napoca, unde teoretic există un nivel de remunerație superior față de multe alte municipii și alte zone ale țării, însă oamenii, cel puțin în ultimii doi ani, aleg să plece din Cluj decât să vină aici.

Eu consider că școlile doctorale sunt mult prea multe, trebuie să ne rezumăm pe fiecare disciplină la două școli doctorale după niște criterii transparente de performanță. De regulă producem studenți la kilogram și doctoranți la kilogram, doar pentru a bifa și pentru a încasa niște bani de la stat. Asta nu înseamnă că avem un număr suficient de studenți în mediul universitar românesc. Suntem și la acest capitol pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Trebuie ca cercetarea să reprezinte pe lângă universitățile din România o prioritate și, sigur, va urma și o întrebare despre cercetare unde pot dezvolta ca să încadrez întreg.

(…) Săptămâna trecută tocmai au desființat Agenția Națională pentru Locuințe și un tânăr care este astăzi în Cluj, o pătrime din populația din Cluj-Napoca, este student sau are legătură cu mediul academic și cu universitățile de aici.

„Discrepanțele sociale, mai ales în Cluj, sunt majore”

Un tânăr foarte greu poate să își cumpere un apartament. Cred că de când este actualul primar al Clujului în funcție, s-au făcut sub 200 de apartamente ANL și în Florești s-au făcut 200 de apartamente.

Discrepanțele sociale, mai ales în Cluj, sunt majore. Nu vreau să compar ce se întâmplă în centru aici sau în Gheorgheni cu realitatea din groapă, de exemplu, ca să nu mai vorbesc de Pata-Rât.

Avem de lucrat la soluții accesibile pentru ca tinerii să poată rămâne în marile orașe unde pot câștiga un salariu corespunzător și pentru ca românii din străinătate și familiile românilor din străinătate să poată veni înapoi în țară.

Dacă mă întrebați la o măsură concretă, cartiere noi pentru tineri la prețuri accesibile. Aceasta era o măsură socială care a fost luată în derâdere de actuala clasă politică, care nu a făcut nimic în acești ani pentru tineri”, a spus, printre altele, George Simion, în cadrul dezbaterii de la UBB Cluj.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, joi, o atenționare Cod galben de inundații, valabilă până vineri dimineața în Cluj și în alte cinci bazine hidrografice.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 24 aprilie, ora 13:00 – 25 aprilie, ora 9:00, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide, creșteri de debite și de niveluri, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, pe râurile din bazinul hidrografic Coșuștea (afluent al râului Motru) – județul Mehedinți.

Pericol de INUNDAȚII în Cluj și în alte județe

De asemenea, pe parcursul zilei de joi, până la ora 00:00, fenomene hidrologice similare se vor înregistra pe următoarele cursuri de apă: Someșul Mic – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Cluj), Barcău – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Sălaj și Bihor), Crișul Repede – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Cluj și Bihor), Crișul Negru – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Arad) și Crișul Alb – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Hunedoara și Arad).

Hidrologii menționează că viituri rapide, cu posibile efecte de inundații locale, se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Bihor și Cluj.

Joia Verde sau Joia Rea este o zi de reflecție asupra legăturii dintre om și natură. Respectarea tradițiilor din această zi este considerată esențială pentru armonia dintre comunitate și mediul înconjurător, scrie Alba24.

Joia Verde, cunoscută și sub denumirea de Joia Rea, este a patra zi din Săptămâna Luminată, perioada de sărbătoare care urmează Paștelui în calendarul ortodox 2025. Această zi este asociată cu fertilitatea pământului, protecția culturilor și cinstirea naturii renăscute.​

Joia Verde sau Joia Rea din Săptămâna Luminată: TRADIȚII, superstiții și obiceiuri

Tradiții și obiceiuri populare

– Cinstirea grădinilor și a holdelor: În această zi, oamenii aduc ofrande naturii pentru a asigura recolte bogate.​
– Interdicția muncii: Se crede că munca în această zi atrage nenorociri asupra gospodăriei, precum seceta sau dăunătorii.​
– Ritualuri cu apă: În unele regiuni, se practică ritualuri de sfințire a apei, care este apoi folosită pentru protejarea gospodăriei și a culturilor.​

Superstiții în Joia Verde

Joia Verde este o zi în care  se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Conform superstiției populare, cei care muncesc în această zi atrag ghinionul, seceta și dăunătorii asupra gospodăriei lor.

Munca de la câmp este și ea interzisă, iar cei care vor munci astăzi vor face ca iarba să crească în locurile unde nu trebuie. De asemenea, este interzis spălatul sau albitul rufelor.

În această zi, nu ar trebui să se călătorească deoarece se crede că cei care pleacă la drum ar putea întâmpina dificultăți, iar cei care muncesc ar putea suferi consecințe financiare grave, inclusiv calamități naturale.

În Joia Verde, se desfășoară și un ritual al morților, care implică purtarea a 44 de găleți cu apă și aprinderea a două lumânări la cele patru colțuri ale curții. Apa astfel sfinţită se varsă apoi în fântâna din curte.

De asemenea, rromii respectă o tradiție veche de șapte decenii, care le oferă ocazia să se întâlnească cu rudele din țară și din străinătate.

În această zi, este obiceiul să se „fure” fetele frumoase de către viitorii lor soți, iar eventualele conflicte familiale sunt adesea soluționate în această zi.