Pădurea-parc de la Făget intră în faza a doua. Va avea accelerator de biodiversitate

Primăria Cluj-Napoca a solicitat un aviz din partea Agenției de Protecția Mediului în vederea dezvoltării pădurii parc de la Făget, care se întinde pe o suprafață de 40 de hectare. Toate intervențiile propuse prin proiect vor fi realizate din materiale organice, cu precădere lemn. Nicio intervenție nu are nevoie de fundații pentru a fi cât mai non-invaziv cu mediul natural și pentru a asigura oricând posibilitatea de demontare fără a lăsa nicio urmă.

Proiectul urmărește să îmbunătățească traseele utilizate pentru plimbări, sport și recreere, iar în același timp să protejeze și pădurea.

Clujenii au votat în număr mare prin procesul de bugetare participativă amenajarea acestei păduri.

Proiectul este finanţat prin fonduri europene, prin programul Interreg și este realizat în parteneriat cu oraşe precum Budapesta, Viena, Zabgreb, Belgrad.

​Zona vizată de proiect nu se suprapune cu aria protejată sit Natura 2000 RO SCI 0074 Făgetul Clujului-Valea Morii.

Valoarea totală a bugetului municipiului Cluj-Napoca pentru implementarea activității proiectului este 145.682,15 euro, din care contribuția FEDR (asistență financiară nerambursabilă), în procent de 85% este de 123.829,82 euro; cofinanțarea națională prin MLPDA, în procent de 13% este de 18.938,68 euro; contribuția proprie din bugetul local în procent de 2% este de 2.913,65 euro.

Proiectul a demarat cu o serie de consultări publice cu privire la scopul, obiectivele şi rezultatele proiectului la care au fost invitaţi şi au participat locuitori din zona Pădurii Făget, ONG-uri de profil și reprezentanți ai mediului academic.

În privința intervențiilor propuse pentru amenajarea pădurii parc Făget, prin proiect s-au urmărit în prima fază câteva aspecte care ating mai multe dimensiuni are potențialului pădurii:

− accesibilitatea – dezvoltarea unor zone de acces cu panouri info despre pădure, trasee, elemente naturale importante și puncte/zone de interes care scot în evidență biodiversitatea. Aceste vor fi în număr de 4.

− trasee marcate – traseele forestiere și cărările deja utilizate aici vor fi baza unui traseu în buclă principal și a unor trasee secundare adiacente sau tip scurtătură care pot fi folosite pentru mersul pe jos, alergat sau cu bicicleta pe anumite segmente; se urmărește pe anumite zone diferențierea traseelor de biciclete față de cele pietonale și vor fi marcate distinct

− signalistică – o parte de signalistică va fi cu rol de atenționare, pentru a marca intersecția traseelor de biciclete cu cele ale drumeților; cealaltă parte de signalistică va marca punctele cu valoare naturală importantă (arbori remarcabili, diferite tipuri ale biodiversității, etc), iar ultimul tip va fi pentru orientarea pe traseele existente.

− puncte de popas – acestea vor marca traseul în buclă principal și vor oferi punctual momente de odihnă și relaxare în 6 locuri; dimensiunea acestor popasuri este dată de prezența câtorva bănci și mese

− micro-intervenții – platforme cu suprafață maximă de 15mp și rolul lor variază în funcție de zona în care sunt amplasate și relief; au fost definite 5 platforme care pot susține activități de relaxare, de observare a reliefului (geologică), de protecție de ploaie (pergola), de informare despre ecosistem (educativă) și de susținere a unor evenimente diverse cu scopul de a înțelege mai bine valoarea și importanța ecosistemului pădurilor (amfiteatru)

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, echipamentele sunt instalate în procent de 75-80% și se estimează finalizarea montării echipamentelor, mobilierului și a signalisticii până la sfârșitul lunii aprilie.

În faza a doua vor fi amenajate două toalete, alei din lemn, accelaratoare de biodiversitate și cateva bănci.

În total Primăria Cluj-Napoca a accesat fonduri europene în valoare de peste 100 milioane de euro în domeniul reabilitării și extinderii spațiilor verzi la nivelul municipiului.

Ce sunt acceleratoarele de biodiversitate?

Acceleratoarele de biodiversitate sunt ”hoteluri” de insecte prin amenajări cu crengi, cuiburi de păsări sau adăposturi pentru pârși sau lilieci.