EVENIMENT
Ortodocșii sărbătoresc pe 2 februarie ÎNTÂMPINAREA Domnului. TRADIȚII și superstiții legate de Ziua Ursului

Biserica Ortodoxă sărbătorește, pe 2 februarie, Întâmpinarea Domnului. Este amintit momentul în care Iisus a fost adus la Biserică, la 40 de zile de la naștere. În tradiția populară, data marchează Ziua Ursului.
Întâmpinarea Domnului
Potrivit Calendar ortodox 2024, Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui Hristos, pe 2 februarie. Mântuitorul este dus la Templu de Fecioara Maria și dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii, scrie Alba24.ro.
Ortodocșii sărbătoresc pe 2 februarie ÎNTÂMPINAREA Domnului. TRADIȚII și superstiții legate de Ziua Ursului
Aceasta prevedea ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naștere. În acest moment se făcea și curățirea mamei, potrivit crestinortodox.ro.
În Templu au fost întâmpinați de dreptul Simeon și prorocița Ana.
Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost introdusă la Roma de papa Gelasiu în anul 494. A fost înlocuită străvechea sărbatoare păgână a Lupercaliilor. Atunci aveau loc și procesiuni în jurul orașului cu făclii aprinse. Era onorat zeul Pan, supranumit și Lupercus, adică ucigătorul lupilor sau ocrotitorul turmelor împotriva lupilor.
În Răsărit, această sărbătoare s-a introdus în penultimul an al domniei împăratului Justin I (526). Generalizarea ei s-a facut în cursul secolului VI, începând din anul 534.
Atunci, împăratul Justinian a schimbat data sărbătorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua dată a sărbătorii Nașterii Domnului).
Ziua Ursului
În credința populară, ziua de 2 februarie este cunoscută sub denumirea de Ziua Ursului.
Copiii erau unși cu grăsime de urs. Se credea că puterea acestui animal era transferată asupra copiilor.
Bolnavii de „sperietoare” erau tratați în această zi prin afumare cu păr de urs.
Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog. Văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind astfel prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni.
Dacă este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra. Rămâne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii.
Credințe populare
Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeaşi dată. Ursul a avut un rol calendaristic deosebit la populaţiile nordice care l-au asimilat cu Luna, deoarece dispare odată cu sosirea iernii şi reapare primăvara, potrivit Agerpres.
Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii. Prin comparare, Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii.
Se crede că, în această zi, timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice. Agricultorii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului. Pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.
Ziua Ursului în mitologie
Ursul a intrat în mitologia popoarelor încă din paleolitic. La vechii greci, ursul era asociat oarecum cu zeiţa Artemis, divinitate a lunii şi vegetaţiei. Vestalele ei erau îmbrăcate cu blană de urs. Nimfa Calisto şi fiul ei au fost transformaţi de Hera în constelaţiile ursului, respectiv Ursa Mare şi Ursa Mică.
La celţi, ursul era simbolul şi emblema clasei războinicilor.
Unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis (Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) – considerat zeul suprem din panteonul geto-dacic, Marele Reformator al religiei geto-dacilor – ar deriva din cuvântul Zalmos. Acesta înseamnă ”piele de urs”. Atunci când s-a născut a fost învelit cu blana acestui animal.
Conform legendelor populare, Moş Martin ar fi fost, în vremuri imemoriale, un om obişnuit, morar sau păstor în satul său.
Sân-Martinii sau Martinii de iarnă
Ziua ursului, cunoscută şi ca Martinul cel Mare, este la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sân-Martinii. În credinţa populară, puterea acestui animal este transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, prin îndeplinirea a diferite obiceiuri şi practici magice.
În această zi, ursului nu i se spune pe nume, ca o dovadă a caracterului său divin, ci se vorbeşte despre el, cu respect, folosind denumiri precum „Moş Martin” sau „ăl Bătrân”. Toate aceste ritualuri sunt menite să apere gospodăriile de agresiunea urşilor.
Ziua ursului este sărbătorită în România şi de către alte popoare europene, la 2 februarie. Tot la 2 februarie este sărbătorită şi Ziua marmotei, marcată în zone din Statele Unite ale Americii şi Canada. Ambele au în comun elementul de predicţie a vremii pentru următoarea perioadă.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene

În Postul Paștilor, în mai toate casele dn satele din județul Cluj răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut.
Asta pentru că, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în Postul Mare erau pregătite hainele noi, purtate de Paști.
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii
În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind „stâlpu’ casei”, arată specialiștii clujeni.
”Pe lângă faptul că se îngrijea de creșterea și educarea copiilor, de prepararea hranei, tot ea îi îmbrăca pe toți cei din casă. Torcea, țesea, cosea cămăși de sărbătoare și de purtat, dar și diverse obiecte necesare înfrumusețării casei: păretare, cuverturi, fețe de pernă, covoare etc.
Mai ales în Postul Paștilor, în mai toate casele răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut deoarece, conform calendarului prelucrării fibrelor textile, Postul Mare era perioada țesutului pânzei pentru hainele noi de Paști, care erau mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii, în ziua Învierii”, arată spcialiștii de la CJCPCT Cluj.
Țesărura, o ”taină” a casei
De multe ori, dacă cineva străin intra în casă, femeia acoperea în grabă țesătura, cu un ștergar. ”Era o taină a casei, a femeii, lucrul țesut în această perioadă, deoarece nu trebuia să afle nimeni ce model a lucrat până la Paști, când fiecare ieșea la biserică și la jocul satului cu hainele cele noi, în cele mai variate compoziții și culori”, arată cercetătoarea Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
Foto: CJCPCT Cluj/ La războiul de țesut, în Orman, județul Cluj

Un incendiu a izbucnit, miercuri seara, într-o gospodărie din Sânicoara, jud. Cluj. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale. Nimeni nu a fost rănit.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu izbucnit la o casă situată pe strada Elicei din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Din primele date, flăcările se manifestă generalizat, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.
FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj
Din fericire, nu sunt anunțate victime, iar la intervenție iau parte trei autospeciale cu apă și spumă, respectiv o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.
CULTURA
VIDEO FOTO. Concert de pricesne, poezii și învățăturile părintelui Amfilohie Brânză la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

Asociația Oastea Domnului a organizat în colaborare cu Mitropolia Clujului și Casa de Cultură a Studenților,,Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca un concert de pricesne și conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin”, susținută de părintele Amfilohie Brânză.
Copii și pricesne, combinația perfectă pentru a crea emoții
În debutul evenimentului s-a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar apoi părintele Claudiu Melean a ținut un discurs în care a pus accentul pe patimile care ne stăpânesc în această perioadă premergătoare Paștilor. A urmat concertul de pricesne și au fost recitate și poezii cu învățături pe teme religioase.
Smerenie, demnitate și istoria strămoșilor noștri
În a doua parte a evenimentului părintele Amfilohie Brânză a susținut conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin” și a pus accentul pe înțelegerea principiilor de viață, dar și pe cunoașterea istoriei țării. De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării legăturii cu Dumnezeu, dar și necesitatea de a ne feri de păcat în această perioadă a postului pascal.
În final, părintele Amfilohie a îndemnat la învățarea istoriei de către toți românii oferind și câteva exemple de personalități din istoria noastră care au dat dovadă de smerenie și demnitate, ca de pildă Bartolomeu Anania, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul.
Copiii au pus apoi în scenă a doua parte a concertului de pricesne, iar cvenimentul s-a încheiat cu o rugăciune, dar nu înainte ca părintele Amfilohie să adreseze un mesaj publicului; ,,Adevărul-căutați adevărul, adevărul este viață alături de Hristos, tot ce e minciună e de la diavol, deci iubiți adevărul”.
Cine este Amfilohie Brânză
Părintele Amfilohie Brânză a slujit pe Muntele Athos după cre, revenit în țară, a devenit preot şi ucenic al lui Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă, iar ulterior a oficiat slujbe la Mănăstirea Diaconeşti din județul Bacău,
Alex Mocan
CULTURA
VIDEO FOTO. Val de premii pentru micii cântăreți clujeni ai Grupului Ministar la Golden Voice Malta

Micii cântăreți ai Grupului Ministar din cadrul Asociației Classus Art Cluj-Napoca s-au întors cu o grămadă de premii de la concursul Golden Voice Malta desfășurat săptămâna trecută.
”A fost o experiență unică și prima de acest fel pentru noi. Ne-am încumetat să luăm Europa în piept și să ne “luptăm” cu alți copii foarte talentați, ca și ai noștri, de altfel. Cel mai mare câștig al nostru a fost de fapt cea mai faină galerie din concurs, formată din părinții care au venit cu noi și care au știut să arate cel mai frumos fair-play pe care l-am văzut vreodată, susținând și apreciind atât performanțele noastre dar și pe ale altora care au cântat minunat”, a spus pentru Cluj24 profesorul coordonator Șerban Băcilă. Soția sa, Carmen, este președinta asociației.
Premiile clujenilor
Mențiuni:
Andrei Cuc
Ștefania Câmpean
Eva Treitli
Francesca Ibranyi
Elena Suciu
Victor Săsărman
Premiul special al Juriului pentru interpretare
Anda Pop
Patricia Câmpean
Premiul Festivalului Sofia Grand Prix Bulgaria
Bogdan Pomană
Anda Pop
Premiul Festivalului Games of Apollo – Grecia
Victor Săsărman
Elena Suciu
Premiul Festivalului Rising Star Festival – Kosovo
Cătălin Stroe
Premiul Festivalului Microfono d’Oro – Italia
Cătălin Stroe
Premiul Festivalului VISTULA – Polonia
Bogdan Pomană
Premiul 1 – cat 9-10 ani
Cătălin Stroe
Grand Prix Junior- Golden Voice – Malta
Bogdan Pomană
Cântăreți din 21 de țări
La concurs au participat cântăreți din 21 de țări (Bulgaria, Spania, Portugalia, Italia, Finlanda, Letonia, România, Germania, Slovenia, Franța, Moldova, Estonia, Serbia, Lituania, Croația, Ungaria, Marea Britanie, Polonia, Kosovo, Armenia & Malta)
Juriul profesionist internațional a fost alcătuit din: Daina Biceleviciute (Marea Britanie), Richard Hoffmann (Ungaria), Rossi Yordanova (Bulgaria), Raimonda Navickiene (Lituania), Rocco Palazzo (Italia), Cristiana Lirussi (Italia), Emil Strundzhev (Bulgaria), AnaCristina Videira (Portugalia), Saribek Sargsyan (Polonia), Viviana Florez (Spania), Svetlana Kartoun ovule Spania), Rita Pace (Malta), Arta Haziri-Nuhiu (Kosovo), Elena Savtsuk (Estonia).