Connect with us

EVENIMENT

Ortodocșii sărbătoresc pe 2 februarie ÎNTÂMPINAREA Domnului. TRADIȚII și superstiții legate de Ziua Ursului

Publicat


Vinerea Mare, zi de post negru

Biserica Ortodoxă sărbătorește, pe 2 februarie, Întâmpinarea Domnului. Este amintit momentul în care Iisus a fost adus la Biserică, la 40 de zile de la naștere. În tradiția populară, data marchează Ziua Ursului.

Întâmpinarea Domnului

Potrivit Calendar ortodox 2024, Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui Hristos, pe 2 februarie. Mântuitorul este dus la Templu de Fecioara Maria și dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii, scrie Alba24.ro.

Ortodocșii sărbătoresc pe 2 februarie ÎNTÂMPINAREA Domnului. TRADIȚII și superstiții legate de Ziua Ursului

Aceasta prevedea ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie afierosit lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naștere. În acest moment se făcea și curățirea mamei, potrivit crestinortodox.ro.

În Templu au fost întâmpinați de dreptul Simeon și prorocița Ana.

Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost introdusă la Roma de papa Gelasiu în anul 494. A fost înlocuită străvechea sărbatoare păgână a Lupercaliilor. Atunci aveau loc și procesiuni în jurul orașului cu făclii aprinse. Era onorat zeul Pan, supranumit și Lupercus, adică ucigătorul lupilor sau ocrotitorul turmelor împotriva lupilor.

În Răsărit, această sărbătoare s-a introdus în penultimul an al domniei împăratului Justin I (526). Generalizarea ei s-a facut în cursul secolului VI, începând din anul 534.

Atunci, împăratul Justinian a schimbat data sărbătorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua dată a sărbătorii Nașterii Domnului).

Ziua Ursului

În credința populară, ziua de 2 februarie este cunoscută sub denumirea de Ziua Ursului.

Copiii erau unși cu grăsime de urs. Se credea că puterea acestui animal era transferată asupra copiilor.

Bolnavii de „sperietoare” erau tratați în această zi prin afumare cu păr de urs.

Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog. Văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind astfel prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni.

Dacă este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra. Rămâne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii.

Credințe populare

Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeaşi dată. Ursul a avut un rol calendaristic deosebit la populaţiile nordice care l-au asimilat cu Luna, deoarece dispare odată cu sosirea iernii şi reapare primăvara, potrivit Agerpres.

Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii. Prin comparare, Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii.

Se crede că, în această zi, timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice. Agricultorii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului. Pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.

Ziua Ursului în mitologie

Ursul a intrat în mitologia popoarelor încă din paleolitic. La vechii greci, ursul era asociat oarecum cu zeiţa Artemis, divinitate a lunii şi vegetaţiei. Vestalele ei erau îmbrăcate cu blană de urs. Nimfa Calisto şi fiul ei au fost transformaţi de Hera în constelaţiile ursului, respectiv Ursa Mare şi Ursa Mică.

La celţi, ursul era simbolul şi emblema clasei războinicilor.

Unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis (Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) – considerat zeul suprem din panteonul geto-dacic, Marele Reformator al religiei geto-dacilor – ar deriva din cuvântul Zalmos. Acesta înseamnă ”piele de urs”. Atunci când s-a născut a fost învelit cu blana acestui animal.

Conform legendelor populare, Moş Martin ar fi fost, în vremuri imemoriale, un om obişnuit, morar sau păstor în satul său.

Sân-Martinii sau Martinii de iarnă

Ziua ursului, cunoscută şi ca Martinul cel Mare, este la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sân-Martinii. În credinţa populară, puterea acestui animal este transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, prin îndeplinirea a diferite obiceiuri şi practici magice.

În această zi, ursului nu i se spune pe nume, ca o dovadă a caracterului său divin, ci se vorbeşte despre el, cu respect, folosind denumiri precum „Moş Martin” sau „ăl Bătrân”. Toate aceste ritualuri sunt menite să apere gospodăriile de agresiunea urşilor.

Ziua ursului este sărbătorită în România şi de către alte popoare europene, la 2 februarie. Tot la 2 februarie este sărbătorită şi Ziua marmotei, marcată în zone din Statele Unite ale Americii şi Canada. Ambele au în comun elementul de predicţie a vremii pentru următoarea perioadă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

CULTURA

Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene

Publicat

De

Tradiții de Paști în Cluj

În Postul Paștilor, în mai toate casele dn satele din județul Cluj răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut.

Asta pentru că, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în Postul Mare erau pregătite hainele noi, purtate de Paști.

Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii

În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind „stâlpu’ casei”, arată specialiștii clujeni.

”Pe lângă faptul că se îngrijea de creșterea și educarea copiilor, de prepararea hranei, tot ea îi îmbrăca pe toți cei din casă. Torcea, țesea, cosea cămăși de sărbătoare și de purtat, dar și diverse obiecte necesare înfrumusețării casei: păretare, cuverturi, fețe de pernă, covoare etc.

Mai ales în Postul Paștilor, în mai toate casele răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut deoarece, conform calendarului prelucrării fibrelor textile, Postul Mare era perioada țesutului pânzei pentru hainele noi de Paști, care erau mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii, în ziua Învierii”, arată spcialiștii de la CJCPCT Cluj.

Țesărura, o ”taină” a casei

De multe ori, dacă cineva străin intra în casă, femeia acoperea în grabă țesătura, cu un ștergar. ”Era o taină a casei, a femeii, lucrul țesut în această perioadă, deoarece nu trebuia să afle nimeni ce model a lucrat până la Paști, când fiecare ieșea la biserică și la jocul satului cu hainele cele noi, în cele mai variate compoziții și culori”, arată cercetătoarea Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.

Foto: CJCPCT Cluj/ La războiul de țesut, în Orman, județul Cluj

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj

Publicat

foc

Un incendiu a izbucnit, miercuri seara, într-o gospodărie din Sânicoara, jud. Cluj. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale. Nimeni nu a fost rănit.

„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu izbucnit la o casă situată pe strada Elicei din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Din primele date, flăcările se manifestă generalizat, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.

foc

foc

FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj

Din fericire, nu sunt anunțate victime, iar la intervenție iau parte trei autospeciale cu apă și spumă, respectiv o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO FOTO. Concert de pricesne, poezii și învățăturile părintelui Amfilohie Brânză la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

Publicat

amfilohie

Asociația Oastea Domnului a organizat în colaborare cu Mitropolia Clujului și Casa de Cultură a Studenților,,Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca un concert de pricesne și conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin”,  susținută de părintele Amfilohie Brânză.

Copii și pricesne, combinația perfectă pentru a crea emoții

În debutul evenimentului s-a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar apoi părintele Claudiu Melean a ținut un discurs în care a pus accentul pe patimile care ne stăpânesc în această perioadă premergătoare Paștilor. A urmat concertul de pricesne și au fost recitate și poezii cu învățături pe teme religioase.

Smerenie, demnitate și istoria strămoșilor noștri

În a doua parte a evenimentului părintele Amfilohie Brânză a susținut conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin” și a pus accentul pe înțelegerea principiilor de viață, dar și pe cunoașterea istoriei țării. De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării legăturii cu Dumnezeu, dar și necesitatea de a ne feri de păcat în această perioadă a postului pascal.

În final, părintele Amfilohie a îndemnat la învățarea istoriei de către toți românii oferind și câteva exemple de personalități din istoria noastră care au dat dovadă de smerenie și demnitate, ca de pildă Bartolomeu Anania, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul.

Copiii au pus apoi în scenă a doua parte a concertului de pricesne, iar cvenimentul s-a încheiat cu o rugăciune, dar nu înainte ca părintele Amfilohie să adreseze un mesaj publicului; ,,Adevărul-căutați adevărul, adevărul este viață alături de Hristos, tot ce e minciună e de la diavol, deci iubiți adevărul”.

Cine este Amfilohie Brânză

Părintele Amfilohie Brânză a slujit pe Muntele Athos după cre, revenit în țară, a devenit preot şi ucenic al lui Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă, iar ulterior a oficiat slujbe la Mănăstirea Diaconeşti din județul Bacău,

Alex Mocan

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO FOTO. Val de premii pentru micii cântăreți clujeni ai Grupului Ministar la Golden Voice Malta

Publicat

De

Golden Voice

Micii cântăreți ai Grupului Ministar din cadrul Asociației Classus Art Cluj-Napoca s-au întors cu o grămadă de premii de la concursul Golden Voice Malta desfășurat săptămâna trecută.

”A fost o experiență unică și prima de acest fel pentru noi. Ne-am încumetat să luăm Europa în piept și să ne “luptăm” cu alți copii foarte talentați, ca și ai noștri, de altfel. Cel mai mare câștig al nostru a fost de fapt cea mai faină galerie din concurs, formată din părinții care au venit cu noi și care au știut să arate cel mai frumos fair-play pe care l-am văzut vreodată, susținând și apreciind atât performanțele noastre dar și pe ale altora care au cântat minunat”, a spus pentru Cluj24 profesorul coordonator Șerban Băcilă. Soția sa, Carmen, este președinta asociației.

Premiile clujenilor

Mențiuni:

Andrei Cuc

Ștefania Câmpean

Eva Treitli

Francesca Ibranyi

Elena Suciu

Victor Săsărman

 

Premiul special al Juriului pentru interpretare

 

Anda Pop

Patricia Câmpean

 

Premiul Festivalului Sofia Grand Prix Bulgaria

Bogdan Pomană

Anda Pop

 

Premiul Festivalului Games of Apollo – Grecia

 

Victor Săsărman

Elena Suciu

 

Premiul Festivalului Rising Star Festival – Kosovo

Cătălin Stroe

 

Premiul Festivalului Microfono d’Oro – Italia

Cătălin Stroe

 

Premiul Festivalului VISTULA – Polonia

Bogdan Pomană

 

Premiul 1 – cat 9-10 ani

Cătălin Stroe

 

Grand Prix Junior- Golden Voice – Malta

Bogdan Pomană

Cântăreți din 21 de țări

La concurs au participat cântăreți din 21 de țări (Bulgaria, Spania, Portugalia, Italia, Finlanda, Letonia, România, Germania, Slovenia, Franța, Moldova, Estonia, Serbia, Lituania, Croația, Ungaria, Marea Britanie, Polonia, Kosovo, Armenia & Malta)

Juriul profesionist internațional a fost alcătuit din: Daina Biceleviciute (Marea Britanie), Richard Hoffmann (Ungaria), Rossi Yordanova (Bulgaria), Raimonda Navickiene (Lituania), Rocco Palazzo (Italia), Cristiana Lirussi (Italia), Emil Strundzhev (Bulgaria), AnaCristina Videira (Portugalia), Saribek Sargsyan (Polonia), Viviana Florez (Spania), Svetlana Kartoun ovule Spania), Rita Pace (Malta), Arta Haziri-Nuhiu (Kosovo), Elena Savtsuk (Estonia).

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate