ACTUALITATE
OPINIE/ Petru Romoșan – Ucraina, un stat eşuat la frontiera de est a României?
România nu se mai învecinează cu Uniunea Sovietică şi nici cu succesoarea ei, Rusia. La frontiera noastră de est se află Ucraina (desprinsă din URSS), pe lângă celălalt stat românesc frăţesc (trup din trupul ţării…), Republica Moldova, Basarabia românească, de fapt.
Ucraina – 45 de milioane de locuitori, cu o suprafaţă de 576 450 km2 fără Crimeea, cu un PIB nominal pe cap de locuitor de 3 055 de dolari în 2014 – este cel mai mare vecin al României şi, potenţial, cel mai periculos, mult mai periculos decât Ungaria, cu care ne hârjonim interminabil. Şi mai periculos decât Rusia, cu care mai avem totuşi două diferende nestinse : tezaurul şi Basarabia, în care Rusia continuă să se implice/amestece, deşi aceasta şi-a declarat independenţa. Republica Moldova se învecinează tot cu Ucraina, care seamănă din ce în ce mai bine cu un stat eşuat în curs de dezintegrare, dar se învecinează „intern” şi cu Rusia prin Transnistria, ocupată de armata rusă.
În altermedia, Ucraina este numită umoristic „Republica Rothschild”. Argumentul ar fi că familia Rothschild ar fi cumpărat datoria Ucrainei prin trader-ul Franklin Templeton (care a administrat şi Fondul Proprietatea în România). Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, e privit mai puţin ca un preşedinte pus de americani cât ca unul al Finanţei mondiale, al globaliştilor, al oligarhiei transnaţionale, al lui George Soros. La fel ca Joe Biden sau Emmanuel Macron, de altfel. Atâta doar că Ucraina arată din ce în ce mai mult ca Somalia, cum observă The Saker (vom vedea mai încolo despre cine e vorba). Mulţi ucraineni din Ucraina, din SUA, din Canada şi din Rusia şi-au pus mari speranţe în noul preşedinte Zelenski, zis „Ze”. Dezamăgirea e pe măsură. Volodimir Zelenski e un fel de Traian Băsescu pentru ucraineni, care vine după Petro Poroşenko (cu o bunică româncă din Basarabia), un fel de Emil Constantinescu.
Emil Constantinescu (născut la Tighina, în Basarabia, în 1939) a semnat, împreună cu ministrul său de Externe, Adrian Severin, un tratat cu Ucraina (mai întâi la 3 mai la Kiev, şi apoi la 2 iunie 1997 la Neptun), considerat de foarte mulţi ruşinos, foarte controversat. Cu cuvintele regretatului istoric Florin Constantiniu : „În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părţi ale teritoriului naţional fără a fi ameninţat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se găsi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 şi 1947). Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului.” În 2021, tratatul poate fi denunţat.
Marele erou moral al Rusiei din secolul XX, scriitorul şi gânditorul Aleksandr Soljeniţîn, ne poate clarifica decisiv în privinţa Ucrainei : „Trebuie să spunem aici câteva cuvinte despre Ucraina actuală. Fără să vorbim despre conducătorii ei comunişti reconvertiţi la iuţeală, despre naţionaliştii ei, care au combătut totuşi atât de ferm comunismul şi care păreau să-l înfiereze pe Lenin în toate operele lor, dar s-au lăsat seduşi de cadoul lui otrăvit : au acceptat bucuroşi graniţele greşite trasate cândva de el (adăugând chiar şi Crimeea, cadou al satrapului Hruşciov). Noul stat ucrainean a luat imediat (ca şi Kazahstanul) drumul cel rău al imperialismului.
Povara de a fi o mare putere eu nu i-o doresc Rusiei şi nu i-aş dori-o nici Ucrainei. Îmi doresc sincer dezvoltarea culturii şi a identităţii ucrainene, pe care le iubesc din toată inima, dar de ce, în loc de a lucra la cultura populaţiei ucrainene şi la aceea a pământurilor ucrainene, de ce ar încerca ţara să devină o „Mare Putere” ?” (Alexandre Soljénitsyne – „Le Problème russe à la fin du XXe siècle”, Fayard, 1994, p. 126).
Soljeniţîn s-a exprimat, în acelaşi volum, şi despre Moldova (Basarabia) : „Până la urmă, trebuie să ne lămurim de tot : Transcaucazia are propria sa cale, Moldova o are pe a ei, ţările baltice au şi ele calea lor, iar aceste lucruri sunt chiar mai limpezi în ceea ce priveşte Asia Centrală. Aproape toţi liderii din această ultimă regiune au anunţat deja că statele lor se orientează către Turcia” (ibidem, pp. 124-125). Merită să precizam că această carte a lui Soljeniţîn şi volumul său „Comment réaménager notre Russie ?” (Fayard, 1990) sunt cărţi de căpătâi pentru Vladimir Putin şi pentru decidenţii politici şi militari ai Rusiei contemporane.
În SUA trăiesc, după recensământul din anul 2000, peste 900 000 de ucraineni, mulţi foarte bogaţi. Interesul SUA pentru Ucraina se justifică şi astfel, nu numai prin intenţia de a avea o „Cuba” în coasta Rusiei. În general, în România, Ucraina de azi e cunoscută prin prisma presei americane. Şi a propagandei SUA şi a NATO, din care şi noi, românii, facem parte. E interesant de văzut ce gândesc şi ruşii despre Ucraina. De aceea merită să cităm pe larg dintr-un rus care trăieşte în SUA şi care semnează cu un pseudonim devenit celebru, The Saker.
Bloggerul The Saker (Andrei Raevski, Florida), analist militar, cetăţean elveţian etc., este citit şi citat de cei mai serioşi analişti din SUA, de Paul Craig Roberts, printre alţii. A vizitat Rusia pentru prima dată în 1991 : „Nu am fost niciodată în Rusia înainte (de 1991 – n.n.). Eram pus pe o listă neagră a KGB, ca „activist antisovietic periculos” şi „provocator” ; pe drept cuvânt, de altfel” (Le Saker francophone, „Igor Morozov, mon ami le Spetsnaz”, lesakerfrancophone.fr, 17.02.2021).
„Ca să n-o lungim prea tare, mulţi (majoritatea ?) ucraineni îşi dau seama de două lucruri : în primul rând, de faptul că Zelenski a făcut numeroase promisiuni şi nu s-a achitat de nici una, şi în al doilea rând de faptul că Zelenski e chiar mai rău decât Poroşenko (ceea ce e greu de crezut şi chiar de imaginat, dar acesta e tristul adevăr). La început părea că Zelenski ar putea aduce o autentică „schimbare în care putem crede”, în principal fiind vorba despre capacitatea de a acţiona împotriva diverselor escadroane naziste ale morţii şi de a deschide negocieri adevărate cu Donbasul. Nu s-au realizat nici una, nici alta. E clar că Zelenski e îngrozit de puterea politică şi militară a naţionaliştilor, şi, departe de a-i forţa pe ucronazişti să respecte statul de drept, Ze a cedat complet programului lor. Scopul meu nu e să analizez azi în amănunt ce a făcut şi ce nu a făcut Zelenski, voi rezuma totul spunând pur şi simplu că Zelenski nu e decât bla-bla, fără urmă de fapte. A neglijat complet numeroasele crize care au lovit Ucraina începând din momentul aşa-zisei „revoluţii a demnităţii”. Ce a făcut el a fost să prezideze o imensă intensificare a suprimării libertăţii de expresie, în cantitate şi în calitate. A întărit şi legile împotriva limbii ruse. Şi, bineînţeles, avioanele SU-27 ucrainene au escortat B-1B americane de-a lungul frontierei Rusiei cu Ucraina (ceea ce mă face să mă întreb dacă aceşti piloţi ucraineni mai au vreun pic de onoare sau de demnitate ! Păi, n-au, nu sunt decât nişte servitori, asta-i tot, nişte servitori amabili ai stăpânilor lor de peste Atlantic). Nu sunt decât câteva exemple de acţiuni strictamente politice, acţiuni „de spectacol”, dar care nu rezolvă nimic din adevăratele probleme” (The Saker – „Les nombreuses bombes à retardement qui minent l’Ukraine”, lesakerfrancophone.fr, 23.02.2021).
„Ca un satrap imperial tipic ce este, Ze guvernează acum aproape exclusiv prin ordonanţe, totdeauna susţinute de „muşchii serviciilor de securitate” ucrainene (care sunt, în realitate, tipicele instituţii ale „poliţiei secrete” caracteristice ţărilor din lumea a treia, instituţii complet corupte, de care se tem cetăţenii obişnuiţi, dar pe care persoanele legate de regim pot mereu să le utilizeze ca echipe de răspândire a terorii ; SBU-ul ucrainean îmi aminteşte întru totul de escadroanele morţii care făceau prăpăd în America Latină în anii ’70 şi ’80. Desigur, principala raţiune a reprimării libertăţii de expresie este scăderea dramatică a popularităţii lui Ze, dar contează şi faptul că argumentele opoziţiei devin acum mai populare, dându-i acesteia încredere în sine. Din păcate, o încredere care poate că nu e justificată” (idem).
„Ucraina este, ideologic şi moral, în faliment. Şi financiar, desigur. Dar principala problemă e că singurii care au vreo viziune despre viitorul Ucrainei sunt naziştii. Nimeni altcineva nu propune vreo perspectivă măcar pe jumătate credibilă asupra viitorului Ucrainei. Bineînţeles, totul e logic tocmai pentru că adevărul tragic e acela că Ucraina nu are viitor. Absolut nici unul. La urma urmei, e o ţară artificială, creată de Lenin şi Hruşciov, a cărei identitate naţională se bazează numai pe ură şi ale cărei componente au ideologii, credinţe şi puncte de vedere care se exclud mutual” (idem).
„Adevărul trist e că Ucraina lui Ze nu e mai viabilă decât cea a lui Poroşenko. De fapt, aş zice că Ucraina e pe cale să plesnească din toate părţile şi că singura soluţie pentru a încetini, dar nu pentru a împiedica, o prăbuşire de tip somalez este aceea de a importa totul : din UE, desigur, dar şi din Rusia (mai ales energie), care continuă să furnizeze energie Ucrainei, deşi rar se vorbeşte despre asta (mai ales în Ucraina). Sectorul energetic ucrainean e în ruină, ca şi sectorul agricol (promisiunea că Ucraina va fi o „supraputere agricolă” n-a fost nici ea ţinută – ceea ce-mi aminteşte de „cruciada porumbului” a lui Hruşciov…). Nimic din toate astea nu se raportează în Vest, ajung acolo poate doar lucruri adânc îngropate în unele rapoarte, precum această rară mărturie : „Se estimează că sectorul informal reprezintă în Ucraina o treime din PIB-ul ţării, iar PIB-ul pe cap de locuitor (la paritate cu puterea de cumpărare) nu e decât 20 % din media UE” (idem).
„Cred că nimeni nu-şi închipuie la modul serios că Donbasul sau Crimeea ar accepta vreodată să revină sub dominaţia Kievului, nici de facto, nici de jure. E lucru sigur. Nu cred nici că rămăşiţa de Ucraină ar putea fi o entitate viabilă. Singura concluzie la care pot ajunge e următoarea : o dislocare a Ucrainei ar putea fi inevitabilă” (idem).
Ce înseamnă „stat eşuat” (rogue state, État voyou) ? Conceptul a apărut în anii ’80, în timpul preşedinţiei lui Ronald Reagan, şi definea Libia lui Gaddafi. Azi, conceptul are în primul rând un sens economic. Ar fi vorba de un stat care nu e capabil să-şi plătească datoriile. Dar eticheta de stat eşuat e aplicată şi statelor incapabile să se autoguverneze. Somalia, Sudan, Zimbabwe, Grecia au fost catalogate drept state eşuate.
Ucraina deţine azi teritorii şi populaţii diverse : poloneze, lituaniene, maghiare, româneşti (o parte a Bucovinei, cu Cernăuţi, şi Maramureşul istoric) şi, bineînţeles, ruseşti (Donbasul etc.). Aceste teritorii şi populaţii au vocaţia de a se întoarce la naţiunile-mamă. Într-un fel sau altul. În Ucraina trăiesc în jur de 600 000 de români : 350 000-400 000 în regiunea Cernăuţi, 150 000 în regiunea Odesa, 40 000-50 000 în Transcarpatia, în Maramureşul istoric (români vorbitori de curată limbă română, proprietari de case impunătoare), 10 000-11 000 de volohi la graniţa cu Polonia. Cifrele oficiale ucrainene vorbesc doar de peste 400 000 de români. Reamintim că limba română, ca şi limbile altor minorităţi, va fi scoasă din şcolile Ucrainei începând cu 2023. Teritoriile s-au mişcat în trecut într-o parte sau în alta şi înainte de primul şi de al doilea război mondial, şi deci se mai pot mişca şi în viitor, asta şi ca urmare a mozaicului etnic.
Ucraina se pregăteşte intens de război în Donbas. Recentul ajutor de peste 100 de milioane de dolari acordat de administraţia Biden pare să fie un sprijin în acest sens. Ucraina nu poate câştiga un război cu Rusia – pentru că Donbasul este o întinsă regiune din Ucraina locuită de rusofoni şi de familii mixte –, dar, în urma unui asemenea război, poate să se dezintegreze. Politicienii de la Kiev, în frunte cu preşedintele Ze (un fost actor de comedie), se simt însă pe caii cei mari… (Petru Romoşan)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un sondaj efectuat pe 120 de companii a scos în evidență faptul că 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii de Paște angajaților. Primele în bani, voucherele cadou și coșurile cu produse de sezon se află în vârful listei. Pe lângă acestea, angajații și-ar dori o zi liberă suplimentară, pe 2 mai.
71,2% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs spun că vor oferi anul acesta, cu ocazia sărbătorilor de Paște, beneficii extra angajaților din companie.
22% nu au alocat un buget în acest scop și nu vor oferi nimic, iar 6,8% încă nu au luat o decizie finală cu privire la acest subiect, scrie Alba24.ro.
SONDAJ. Prime de Paște pentru angajați. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii
Ca în fiecare an, primele în bani rămân stimulentul pe care îl vor primi cei mai mulți dintre angajați, fiind menționate în răspunsurile a 57,1% dintre angajatorii participanți la sondaj.
50% au inclus pe lista cu beneficii și vouchere / tichete cadou, 40,5% vor da coșuri cu produse specifice sărbătorilor, iar 16,7% oferă zile libere suplimentare. 2,4% vor organiza tombole cu premii.
„Angajații români sunt foarte familiarizați cu ideea de beneficii extrasalariale. Atât cu cele din pachetul standard, pe care îl primesc lună de lună, cât și cu cele oferite cu ocazia sărbătorilor.
De altfel, potrivit datelor sondajului, 91,5% dintre angajatori spun că au beneficii extrasalariale pentru angajați.
Deși este mai mare numărul angajatorilor care prioritizează beneficiile oferite de Crăciun, iată că nici numărul celor care alocă buget pentru Paște nu este mic deloc, iar bugetele depășesc, în 31% dintre cazuri, suma de 1.000 de lei pentru fiecare angajat”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Câți bani vor primi angajații
O treime dintre respondenți (33,3%) spun că stimulentele acordate anul acesta, de Paște, se vor încadra într-un buget cuprins între 201 și 400 de lei / angajat.
16,7% au alocat între 100 și 200 de lei în acest scop, 14,3% între 401 și 600 de lei, 2,4% între 601 și 800 de lei și tot la fel de mulți între 801 și 1.000 de lei.
Comparativ cu anul trecut, valoarea beneficiilor oferite angajaților este mai mare, după cum declară 40,5% dintre angajatori. 52,4% spun că au menținut aceleași plafoane de buget, 4,8% le-au scăzut, iar 2,4% nu știu.
„Există un nivel ridicat de corelație între ce își doresc angajații și ce le oferă angajatorii atunci când vine vorba despre beneficii, chiar și pentru situațiile punctuale, cum sunt sărbătorile de Paște sau de Crăciun.
Astfel, întrebați pentru ce tip de beneficiu ar opta, 69% dintre cei 2.700 de respondenți ai unui sondaj realizat în rândul candidaților au ales primele în bani.
25% ar vrea o zi liberă extra, pe 2 mai, iar 5% vouchere și tichete cadou”, mai spune Ana Călugăru.
Sondajul a fost realizat în luna aprilie, pe un eșantion de 120 de companii, reprezentate de specialiști în HR, manageri de HR, manageri de departament și antreprenori.
Domeniile cu cea mai ridicată reprezentativitate au fost vânzări, construcții / instalații, administrativ / logistică, IT / software, alimentație, HoReCa și auto.
EVENIMENT
Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au nevoie de victorie ca de aer în lupta pentru poziția secundă a Superligii
CFR Cluj și Universitatea Craiova se vor întâlni joi, de la ora 21,45 pe Stadionul ”Ion Oblemenco” din Craiova unde vor disputa partida din etapa cu numărul șase a play-off-ului Superligii, deplasare în urma căreia CFR Cluj trebuie să obțină victoria pentru a conta în lupta pentru locul secund.
CFR Cluj traversează o perioadă de criză de la începerea play-off-ului, reușind să obțină doar 4 puncte în primele cinci etape din play-off, iar în ultima etapă disputată a fost învinsă usturător de Farul Constanța în deplasare cu scorul de 5-1. Aceasta după ce, în urmă cu o etapă, a pierdut orice șansă la titlu când a fost învinsă de FCSB pe teren propriu scor 1-0.
Universitatea Craiova vine după o victorie obținută în deplasare împotriva echipei Sepsi Sf. Gheorghe, scor 1-3, și se află pe poziția secundă după ce a câștigat 3 partide în play-off din cinci partide disputate.
Înaintea partidei de la Craiova, CFR Cluj se află pe poziția a patra în play-off cu 31 de puncte, în timp ce Universitatea Craiova ocupă poziția secundă cu 34 de puncte, aflându-se la 11 puncte de liderul FCSB.
CFR Cluj obligată să își ia revanșa în fața Universității Craiova
În sezonul regular Universitatea Craiova și CFR Cluj s-au înfruntat de două ori, în turul campionatului cele două echipe și-au împărțit punctele după ce au remizat 1-1 pe Stadionul ”Dr. Constantin Rădulescu”, golurile partidei fiind marcate de Yeboah pentru CFR și Alexandru Crețu pentru tabăra oaspeților.
În timp ce, în returul campionatului regular, Universitatea Craiova s-a impus pe teren propriu cu scorul de 1-0, singurul gol al partidei a fost marcat de Koljic în minutul 90 al partidei.
În turul play-off-ului cele două echipe s-au întâlnit pe stadionul din Gruia unde Universitatea Craiova s-a impus cu scorul de 1-2, golurile fiind marcate de Baiaram și Mitriță pentru oaspeți, în timp ce pentru gazde a marcat Ilie care a fost mai apoi eliminat pe finalul partidei. Astfel, CFR Cluj nu a câștigat nici un meci în acest sezon împotriva echipei Universitatea Craiova.
„Sunt convins că jucătorii CFR-ului au valoarea necesară să treacă peste șocul de la Constanța”
În conferința de presă premergătoare partidei dintre CFR Cluj și Universitatea Craiova, antrenorul CFR-ului, Francisc Dican, a declarat că speră ce echipa sa va face un meci bun împotriva Craiovei și să repete stilul de joc de la victoria împotriva Rapidului și să uite partida de la Ovidiu, ajutând echipa să treacă peste acest șoc.
„Este un joc decisiv cel cu Craiova, dacă vom pierde, ei se vor îndepărta la 5 puncte de noi și locul doi ar fi prea departe de noi pentru a mai putea fi obținut, trebuie să avem altă atitudine și altă stare de spirit, să fim un grup și sper să obținem un rezultat pozitiv”, a spus antrenorul CFR-ului.
Cosmin Olaru
Parcul Central din Cluj-Napoca va prinde din nou viață, la cel mai mare concurs de jazz din Europa de Est ca premii și număr de participanți: Jazz in the Park Competition.
„13 tinere trupe din 10 țări sunt finalistele celei de-a VII-a ediții a concursului internațional care va avea loc în 5-7 iulie 2024. Ca de obicei, intrarea la eveniment va fi gratuită.
FOTO. Cel mai mare concurs de JAZZ din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente
Anul acesta, în cadrul competiției, s-a înregistrat un număr record de înscrieri: 246 de trupe din 39 de țări. Cele 13 trupe finaliste vor avea ocazia de a performa live în fața publicului și de a se bucura de atmosfera vibrantă a unui festivalul.
Finaliștii Jazz in the Park Competition 2024 (în ordine alfabetică):
1. Abel Marton Nagy’s Cosmos Band (Austria)
Un colectiv vienez care își canalizează energia într-un jazz-fusion modern; comparați cu Blood Sweat & Tears și Frank Zappa.
2. Anna Hauss (Germania)
Cu un stil acustic indie soul, Anna Hauss din Berlin cucerește cu muzica ei orice meloman pasionat de piese cu mesaje profunde.
3. Chief’s Condition (Olanda)
Un colectiv din Amsterdam care caută inspirație în hip-hop, drum & bass, afrobeat și muzică electronică.
4. daoud (Franța)
Considerat ”copilul problemă al jazzului francez”, daoud vine cu o nouă energie și forță pe scena jazzului. Inspirați din hip-hop, house italian și jazz modern, membrii trupei au reușit să creeze o muzică plină de groove.
5. David Luca Quartet (România)
Cu un echilibru între experiența internațională și talentul local și cu o combinație de abilități instrumentale și creativitate, Quartetul David Luca promite să ofere o interpretare captivantă a jazzului contemporan.
6. Jazz Family Trio „ShekBand” (Ucraina)
Un trio de jazz format din adolescenți din Kiev care combină jazzul contemporan cu influențe folclorice ucrainene.
7. kitti (Scoția)
Recunoscută pentru muzica ei autentică, kitti, a câștigat deja două premii importante: “Best Female Breakthrough” la Scottish Music Awards și “Best Jazz Vocalist” la Scottish Jazz Award.
8. Lyder Røed Quintet (Norvegia)
O muzică onestă, inspirată mult din jazzul anilor ’60, amestecat cu influențe moderne precum Roy Hargrove.
9. MAGRO (Germania)
Producătorul și bateristul MAGRO creează o fuziune neobișnuită între jazzul acustic și Hip-Hop/RnB.
10. Nonconformist Anthology (România)
Un grup de muzicieni pasionați din Timișoara care așteaptă cu nerăbdare să își arate talentul pe scena jazzului contemporan.
11. Răzvan Cipcă Trio (România)
Trio-ul din București aduce un suflu nou în jazzul românesc cu influențe de rock, blues și muzică experimentală.
12. Subconscious Trio (Italia)
Formată din muzicieni din Italia, Bulgaria și Taiwan, trupa Subconscious Trio combină abilitățile tehnice avansate ale membrilor în interpretări de jazz modern.
13. Zouratie Kone Trio (Belgia)
Trupa centrată pe personalitatea lui Zouratié Koné, liderul grupului, maestru percuționist, cântăreț-compozitor și fabricant de instrumente muzicale. Zouratié și ansamblul său oferă o fuziune unică dintre groove-ul african și armonia jazzului.
„Trupele experimentează (…) cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni”
Denisa Dan: “Jazz in the Park Competition crește de la an la an. Vedem asta nu doar din perspectiva numărului de trupe înscrise în competiție, cât și din calitatea lor muzicală. Suntem foarte plăcut impresionați de artiștii din lineup-ul competiție și suntem siguri că publicul o să aibă același sentiment.
Ne-am dorit să avem un festival dedicat trupelor tinere de jazz și exact asta am reușit să facem. Comunitatea noastră are oportunitatea să descopere artiști noi, iar trupele experimentează, unele pentru prima dată, cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni.
Combinația este una cum nu se poate mai benefică pentru ambele părți și noi de-abia așteptăm să vedem rezultatul. ”
Cei 13 finaliști vor cânta în fața a mii de oameni și se vor bucura de o atmosferă de festival. Valoarea totală a premiilor pentru câștigători depășește 35.000 de euro. Jurizarea va fi realizată de către un juriu diferit față de cel din etapa de preselecție, urmând să fie anunțat în curând. Aceștia vor ține cont de calitatea interpretării, coeziunea grupului, originalitatea, respectarea specificațiilor organizatorice, dar și prezența scenică.
PREMIILE Jazz in the Park Competition 2024:
– Premiul 1: 5.000 euro și invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park în perioada 30 august -1 septembrie 2024
– Premiul 2: 3.000 euro;
– Premiul 3: 1.000 euro;
– Premiul pentru cea mai bună formație românească din competiție: 1.000 euro;
– Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție: 500 euro;
– Trei (3) mențiuni pentru cei mai buni muzicieni: 500 euro;
– Premiul publicului: echipamente muzicale oferite de partenerii competiției.
Jazz in the Park Competition, scena unde tinerele talentele iau avânt
Fiecare seară a Jazz in the Park Competition se va încheia cu concerte ale unor invitați speciali, oferind publicului o varietate de experiențe muzical, precum: legenda muzicii cubaneze, Roberto Fonseca, care își prezintă noul său album, Elena Mîndru, 7th SENSE, Răzvan Florescu Quartet. Printre aceștia se numără și trupa Klawo, marea câștigătoare a ediției din 2023, care revine pe scenă pentru a împărtăși din nou energia și pasiunea lor pentru jazz.
Artur Szalsza, Klawo: ”Cu siguranță, câștigarea concursului Jazz in the Park ne-a ajutat, deoarece suntem o trupă tânără și a fost prima dată când am fost recunoscuți și apreciați în străinătate, marcând un punct de cotitură în cariera noastră aflată la început de drum.
Ne-a oferit credibilitatea unei act artistic într-un cadru cu adevărat internațional și a construit în noi încrederea că ceea ce facem are capacitatea de a depăși cu mult nivelul local. Banii primiți ca premiu i-am investit în achiziționarea unei dubițe de turneu și în mai multe apariții, care altfel ar fi fost financiar imposibile.
„Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale”
Am avut de asemenea ocazia să continuăm rapid cu o a doua prestație la festivalul Jazz in the Park, ceea ce ne-a consolidat și mai mult poziția în comunitatea jazzului românesc și a creat un teren confortabil pentru performanța noastră la Mastering the Music Business (MMB) din București. Ceea ce, la rândul ei, a dus la obținerea unui parteneriat cu Eurosonic, deoarece bookerul său a fost unul dintre delegații la MMB. Și astfel, bulgărele de zăpadă crește…”
Pe lângă concerte, Parcul Central din Cluj-Napoca va arăta ca odinioară, când festivalul câștiga premiul de Best Small Festival in Europe: cu multe activități cu și despre muzică, un ”line-up gastronomic” atent selecționat și o zonă dedicată vinurilor. Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale, în cadrul unei zone dedicate lor.
Jazz in the Park Competition a revenit în forță în 2023
Jazz in the Park Competition a revenit în 2023 după câțiva ani de pauză, ca un eveniment matur. Din totalul de 212 aplicanți, trupa Klawo din Polonia a fost marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții, iar acum vor cânta din nou la eveniment, ca invitați speciali.
Jazz in the Park Competition își propune să descopere trupe talentate de jazz din toată lumea și să le facă cunoscute. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de-a VII-a ediție.
Organizatorii reiau inițiativa biletului neobligatoriu: Fondul Jazz in the Park
În cadrul concursului, publicul participant va putea susține inițiativele culturale ale organizatorilor, cumpărând biletul neobligatoriu și contribuind la Fondul Jazz in the Park. Această campanie a debutat în 2015 și a fost activă până în 2020, timp în care s-au strâns și au fost donați peste 100.000 euro în comunitate.
Alin Vaida: “Am pornit fondul în 2015, având pe atunci un festival gratuit, unde publicul nu avea nicio obligație față de noi. Am zis atunci, că cei care cred în noi și vor să ne susțină, pot cumpăra un bilet neobligatoriu, iar comunitatea noastră a primit foarte bine această idee.
Acum, vrem să reluăm această inițiativă pentru că avem multe proiecte noi în care vrem să ne implicăm comunitatea, respectiv și pentru aceștia, biletul neobligatoriu reprezintă un exercițiu de spirit civic foarte bun.”
EDUCATIE
FOTO. Ce factori influențează sănătatea mintală a tinerilor în România – noul raport al Being Initiative lansat de la Cluj
Raportul Being, ce surprinde imaginea de ansamblu a sănătății mintale a tinerilor din 13 țări, dintre care și România, a fost făcut public. Cercetarea a identificat problemele de sănătate mintală a tinerilor cu vârste cuprinse între 10-24 ani și factorii care influențează sănătatea mintală a acestora.
În contextul îngrijorărilor globale tot mai mari legate de sănătatea mintală a tinerilor, noul raport al Being, intitulat „Mapping Youth Mental Landscapes: Local Insights from 13 Countries”, oferă o analiză a imaginii de ansamblu a sănătății mintale în rândul tinerilor la nivel mondial, dezvăluind principalele provocări și oportunități ce reies din consultările cu tinerii și experții în sănătatea mintală.
De la Columbia la Vietnam, și inclusiv România, raportul oferă o analiză aprofundată a celor mai urgente probleme de sănătate mintală din fiecare țară, factorii care le influențează și strategiile de colaborare și acțiune pentru a le soluționa. În acest context, Being a decis că va aloca peste 48 de milioane de dolari canadieni pentru inovație și sprijin al ecosistemului sănătății mintale în cele 12 țări prioritare.
Nouă factori
Raportul Being a identificat nouă factori principali care influențează sănătatea mentală a tinerilor în 13 țări, incluzând:
● Disfuncționalitatea familiei (prioritară în Columbia, Egipt, Ghana, India, Indonezia, Maroc, Pakistan și Vietnam)
● Alfabetizarea în sănătatea mintală și stigmatizarea (prioritară în Ghana, India, Indonezia, România, Senegal și Tanzania)
● Bullying (prioritar în Egipt, Ghana, România, Indonezia și Vietnam)
● Expunerea tinerilor la violență (prioritară în Columbia, Ecuador, Senegal și Indonezia)
● Presiunea academică (prioritară în Egipt, India, Pakistan și Vietnam)
● Stima de sine (Columbia, Ecuador și Maroc)
● Cyberbullying și utilizarea excesivă a rețelelor de socializare (Maroc, Pakistan și România)
● Abuzul de substanțe (Sierra Leone și Tanzania)
● Sărăcia și șomajul (Senegal și Sierra Leone)
Experți de renume
Being Romania a fost o inițiativă care a reunit o serie de experți de renume, organizații și stakeholderi din domeniul sănătății mintale, cu scopul de a identifica nevoile și oportunitățile specifice tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani.
Cercetarea a fost realizată sub egida Consorțiului Being Romania, condus de Fundația Transylvania College și InIm Institute, iar organizațiile membre sunt Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Asociația de Psihoterapie Pozitivă, Evo Cariera, Federația Tinerilor Clujeni, Global Development și Data Lab.
Din Consorțiul Being Romania fac parte și experții Oana Moșoiu și Alina Cosma, a căror contribuție a fost esențială pentru realizarea cercetării.
Vocea tinerilor
„Being Romania a fost mai mult decât o cercetare.
În spatele datelor se află invitația noastră la o reflecție colectivă a ceea ce definește rolul și impactul sănătății mintale, în dezvoltarea viitorului unei națiuni.
Being Romania a fost și un proiect de advocacy care caută să atragă atenția asupra problemelor legate de sănătatea mintală și să încurajeze implementarea politicilor și serviciilor care oferă sprijin adecvat tinerilor.
Being Romania este, de fapt, vocea tinerilor noștri care militează pentru susținerea sănătății mintale”, susține clujeanca Simona Baciu, manager al Being Romania.
Finanțare de la Guvernul Canadei
Being Romania este susținut de Being, o platformă internațională de sănătate mintală găzduită de Grand Challenges Canada (finanțată parțial de Guvernul Canadei).
Partenerii Being include Fondation Botnar, Departamentul de Sănătate și Asistență Socială din Regatul Unit (prin Institutul Național pentru Health and Care Research – NIHR), Science for Africa Foundation și United for Global Mental Health.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
SONDAJ. Prime de Paște pentru angajați. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii
Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au nevoie de victorie ca de aer în lupta pentru poziția secundă a Superligii
FOTO. Cel mai mare concurs de JAZZ din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente
FOTO. Ce factori influențează sănătatea mintală a tinerilor în România – noul raport al Being Initiative lansat de la Cluj
Vin PAȘTILE! Unde se pot SACRIFICA miei? Nicolae Pivariu (DSVSA): În județul Cluj, doar Frata a cerut AUTORIZAȚIE
FOTO. „U” Cluj – Poli Iași, 1-0. „Șepcile roșii” obțin victoria și se depărtează la opt puncte de locurile de baraj
O mașină a luat FOC pe Bdul 1 Decembrie 1918 din Cluj-Napoca. Nimeni nu a fost rănit
VIDEO. Peste 250 de muncitori și 161 de utilaje pe șantierul drumului care leagă A3 de DN1 pe la Tureni. Stadiul lucrărilor
