În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Finala de simplu turneului de tenis feminin Transylvania Open WTA250 de la Cluj-Napoca se va disputa, duminică, în BT Arena, între jucătoarele Lucia Bronzetti (Italia) și Anastasia Potapova (Rusia), considerată favorita competiției. 

Lucia Bronzetti, care a învins-o în primul tur la simplu pe Simona Halep, s-a calificat sâmbătă în finală după ce Katerina Siniakova a abandonat în primul set la scorul de 4-0.

Anastasia Potapova a învins-o pe Aliaksandra Sasnovich cu scorul de 6-3 7-5.

Potapova și Bronzetti se cunosc foarte bine: au jucat de multe ori, s-au întâlnit pe toate suprafețele (hard, hard indoor, iarbă, zgură) și de fiecare dată s-a impus Potapova. Scorul întâlnirilor directe e 4-0 pentru Potapova.

Clujeanul Simson Rostaș a avut o copilărie grea și nici acum, la 30 de ani, nu poate spune că viața este roz. Totuși, are 6 copii, care sunt lumina ochilor săi, și cărora se străduiește să le ofere un trai mai bun și condiții decente. El speră să se finalizeze căsuța nouă din cărămidă, aflată în construcție în comuna Călățele și să se poată muta cât mai repede. 

Simson a povestit pentru Cluj24 că s-a născut în Huedin, iar tatăl său a plecat în Spania, iar ca să facă un ban, a vorbit cu o rudă să-i facă acte false propriului copil pe care l-a dus cu el și l-a vândut unor țigani spanioli.

”Au făcut acte pe numele unui văr de-al meu, Rostaș Malin, și m-a dus taică-meu în Spania când eram de vreo 4-5 ani și m-a pus la cerșit. Cred că aveam vreo 7 ani când m-a vândut unor țigani spanioli, pe dolari sau mărci, nu știu.

Nu știu nici pe câți bani a primit pe mine. Dar nu am stat mult, cam o lună, la ei și am fugit. Am fost luat de o călugăriță, Pepa Garcia Arevalo, la un centru de minori din orașul Granada unde am stat până la 18 ani.

I-am povestit tot ce mi s-a întâmplat și ea și Dumnezeu a avut grijă de mine. Acolo am fost la școală, am învățat spaniolă perfect, mai bine ca românește”, a spus Simson.

După ce a împlinit 18 ani, acesta a trebuit să se întoarcă în România să își facă acte pe numele său, pentru că purta numele vărului.

”Pepa m-a întrebat dacă chiar așa mă cheamă, Simson, că ăsta e nume din desene animate”, și-a mai amintit tânărul.

Tatăl i-a vândut și casa

Simson a fost ajutat de călugărița din Spania care a vândut un teren și i-a trimis bani să își facă o căsuță, iar s-a stabilit în comuna Săcuieu, de unde era mama sa și unde a dat peste tatăl său. Acesta s-a făcut că uită gestul din copilărie când l-a vândut și s-a pus bine cu el, având, însă, alte gânduri necurate.

Pentru că nu uitase limba română și vorbea doar spaniolă, Simson a fost înșelat de tată care i-a vândut căsuța construită cu vreo 2000 de euro, deși costa mult mai mult, și l-a lăsat pe drumuri.

”Eu am avut încredere în taică-meu că vrea să îmi facă bine, că s-a schimbat, că nu mai este cum a fost, dar m-am înșelat. Eu nu vorbeam română cu el, ci spaniolă. După ce m-a vândut când eram copil, mi-a vândut și casa. Crescând între spanioli, am crezut că toți îs ca ei, oameni cinstiți, și nu am crezut că propriul meu tată poate să îmi facă așa ceva”, a mai spus bărbatul.

Rămas fără casă, a locuit ba la o mătușă din comuna Călățele, ba la sora lui, până a întâlnit-o pe Diana, actuala concubină cu care trăiește și cu care are 6 copii, cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani – 5 băieți și o fată.

Și-a construit o colibă în Călățele

”Mi-era rușine să stau pe la casele altora, așa că m-am pus dator să îmi iau un cal și o căruță și dormeam pe unde apucam. Apoi, cu mâinile mele, în urmă cu vreo trei ani, mi-am făcut cum am putut o colibuță în Călățele, unde locuiesc cu Diana și cu copiii care au început să vină. Am stat cum am putut, nimeni nu mi-a dat un lemn, a fost foarte greu”, a arătat Simson Rostaș.

Acesta lucrează cu ziua pe la oamenii din sat, sparge lemne, ajută la gater, trăind de pe o zi pe alta pentru a pune ceva pe masa copiior. A primit și câte 100 de lei, sau mâncare, depinde.

Concubina, verișoară primară

Telenovela lui Simson nu se oprește, însă, aici. Bărbatul și-a dat seama că Diana, concubina cu care trăiește și cu care are cei 6 copii, îi este verișoară primară, aceasta fiind fiica surorii tatălui său.

”Nu am știut că îmi e verișoară, dacă știam nu o luam. Am aflat după ce mi-au spus câțiva prieteni din Călățele, că e fata mătușii mele, sora lui taică-meu.

Când am aflat aveam deja copii cu ea, era prea târziu și am rămas împreună. Nici ea nu a știut, nu își cunoștea toate neamurile, nu știa că are un văr în Spania”, a menționat acesta.

Căsuță nouă pentru familia Rostaș

În urma implicării Partidei Romilor ”Pro Europa” Cluj, s-a demarat la începutul lunii februarie acțiunea de construire a unei căsuțe din cărămidă pentru familia Rostaș care va fi gata la începutul săptămânii viitoare, urmând apoi dotarea acesteia cu mobilier și cele trebuincioase unei gospodării.

După ce se muta în căsuța nouă, iar copiii nu vor mai suferi de frig și vor avea, cât de cât, condiții mai decente de locuire, Simson va încerca să își caute de lucru la o firmă spaniolă din Cluj, pentru că vorbește fluent limba. Ar vrea să urmeze un curs de calificare, iar dacă nu va reuși, îl bate gândul să se întoarcă și să își caute de lucru în Spania.

”Îmi place să lucrez, nu mă dau în lături de la muncă. Nu cerșesc, nu fur. Mi-ar plăcea să găsesc ceva de lucru să-mi întrețin familia”, a conchis Simson Rostaș.

Clujenii care vor să ajute la finalizarea construirii căsuței pot dona bani în contul RO85BTRLRONCRT0504528301, deschis pe numele Tomoiagă Ioana Maria Nicoleta.

Proprietarul celui mai cunoscut brand de lapte, Napolact, compania olandeză FrieslandCampina, vrea să vândă afacerea din România, iar compania Sole Mizo din Ungaria, în spatele căreia se află Sandor Csanyi, ar fi cel mai interesat cumpărător, arată sursele ZF, citate de Mediafax.
Potrivit surselor din piaţă, dacă tranzacţia ar fi realizată, aceasta ar urma să se ridice la aproximativ 60-70 de milioane de euro.

FrieslandCampina are două unităţi de producţie, în Baciu (jud. Cluj)  şi Târgu Mureş, dar de-a lungul timpului a renunţat la mai multe fabrici.

Potrivit surselor ZF, printre companiile interesate de achiziţia producătorului de lactate se numără Sole Mizo, parte a grupului ungar Bonafarm, dar şi grupul francez Danone. Dacă Danone are o unitate de producţie în Capitală, Sole Mizo are doar import şi distribuţie. În spatele Sole Mizo se află miliardarul maghiar Sandor Csanyi, care este preşedintele grupului bancar OTP.

Olandezii, locul 5 în România

În piaţa de procesare a laptelui, FrieslandCampina este al cincilea jucător ca afaceri, după Albalact, Danone, Olympus şi Hochland, toate făcând parte din grupuri străine.

În 2023 (ultimele date disponibile), FrieslandCampina a avut o cifră de afaceri de 564 milioane lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a raportat o pierdere de 200.000 de lei, faţă de un câştig de peste 200.000 de lei în 2022. În 2023, compania a avut un număr mediu de 491 de salariaţi.

Compania lucrează cu peste 1.000 de fermieri locali, conform celor mai recente date, şi colectează zilnic 300.000 de litri de lapte.

Napolact, cel mai vândut brand de lactate

FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume.

FrieslandCampina este prezentă pe piaţa românească cu mărcile Napolact, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte. De departe, Napolact este cel mai puternic brand din portofoliul grupului în România. În prezent, Napolact este unul dintre cele mai vândute branduri de lactate, care are în portofoliu lapte, iaurturi, brânzeturi, unt, dar şi alte produse.

Prima stație seismică din Cluj a fost pusă în funcțiune la 1 ianuarie 1911 la inițiativa lui Jenő Cholnoky, director al Institutului de Geografie de la Universitatea ”Francisc Iosif”.

”Începutul cercetării științifice a cutremurelor este legat de marele cutremur de la Lisabona, din 1755 (8,6 – 9 grade pe scara Richter). Ulterior, au fost dezvoltate și puse în funcțiune mai multe instrumente de monitorizare.

La Cluj, în 1 ianuarie 1911, la inițiativa lui Jenő Cholnoky (foto), director al Institutului de Geografie de la Universitatea Francisc Iosif, a fost înființată o stație seismică dotată cu două seismografe Mainka, care a fost instalată în subsolul clădirii vechiului teatru al orașului, de pe locul Colegiului Academic de azi”, arată Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj-Napoca.

Aparatura noii stații a fost asamblată în primăvara anului 1910, dar o serie de probleme tehnice au dus la întârzieri, astfel că doar din 1 ianuarie 1911 a început să înregistreze fără întrerupere.

”Stația a fost instalată în clădirea care a găzduit teatrul orășenesc între anii 1821-1906, care s-a aflat pe locul Colegiului Academic de azi. Cum instituția teatrală s-a mutat în noua clădire din Piața Avram Iancu de azi, vechiul sediu era gol la 1911, așa că Cholnoky și-a putut instala instrumentele aici.

Observatorul a fost locat în subsol, unde nu era afectat de trepidațiile provocate de mijloacele de transport de pe stradă. Stația era supravegheată de Kálmán Kenessey. Deja în prima lună de funcționare, seismograful a început să indice o serie de mișcări telurice.

Distrugeri suferite în timpul războiului

După izbucnirea primului Război Mondial, clădirea a fost ocupată de soldați, care au dezmembrat și au distrus instrumentele. Ce a rămas din echipament a fost apoi expus la umiditate și rugină, deteriorându-se și mai mult.

”Din 1921, profesorii Gh. Demetrescu și Gh. Bratu de la Observatorul Astronomic din Cluj au început demersuri pentru repararea acestor instrumente, fiind preocupați să le găsească și un spațiu adecvat de funcționare.

Astfel, în 1929, Universitatea de Științe din Cluj l-a contactat pe profesorul Carl Mainka pentru restaurarea aparaturii. Răspunsul acestuia a fost rapid și pozitiv, fără solicitarea de alte taxe, decât transportul și materialele necesare. Dar, Ministerul Instrucțiunilor nu a putut susține atunci aceste costuri.

Restaurarea seismografelor a fost posibilă abia în 1934. Însă, acestea au fost mutate la Observatorul Astronomic din București, condus la acea vreme de profesorul Gh. Demetrescu.

În ianuarie 1935, au fost repuse în funcțiune și abia în octombrie 1939, prin eforturile profesorului I. Curea, seismografele au fost relocate la Cluj și instalate în subsolul noii construcții a Colegiului Academic Regele Carol II.

Activitatea stației a încetat în 1940”, mai arată sursa citată.

seimograf Mainka