Editorial Opinii
OPINIE. Florin Danciu: Despre „interesul public” și mass media fără ipocrizie
Ringier România a pierdut in ultimii șapte ani, din 2015 încoace, 40 milioane lei net făcând presa de calitate, cu principii și deontologie! În această afacere păguboasă intră toate publicațiile din România ale elvețienilor mai puţin Gazeta Sporturilor care este editată împreună cu o firma de pariuri sportive din Bulgaria şi din care au extras un profit net total, în ultimii cinci ani, de 4,4 milioane lei.
Ținând cont că acest profit se împarte jumătate cu partenerul bulgar, iar Ringier rămâne cu puţin peste 2 milioane lei, este greu de crezut că afacerile de presă ale elvețienilor în România mai fac sens. Practic, de aproape un deceniu, familia Ringier din Elveţia subvenționează la propriu jurnalismul de calitate din România! De ce să faci asta, sfidând orice logică a capitalismului pe care, nu-i aşa, cu toţii ni l-am dorit de la Revoluție încoace?
Generozitatea familiei Ringier cu jurnalismul aflat in „serviciu public” se poate explica dacă la pierderea de 40 milioane lei adăugam aproximativ 180 miloane lei profitul net obţinut de Ringier, în aceeaşi perioadă, din alte două afaceri pe care le are în România, şi anume ejobs.ro şi imobiliare.ro! Platforma ejpbs.ro obținut 27 milioane profit net, iar imobiliare.ro 153 milioane profit net din 2015 încoace. Dar chiar şi aşa, cu 140 milioane profit net obţinut de familia Ringier doar în România, nimic şi nimeni nu poate să oblige această familie să susţină jurnalismul de „interes public”.
Pe acelaşi model funcționează un un alt bastion al „interesului public” şi anume pressone.ro, unde un cetăţean american pe nume Donald (Don) Lothrop a creditat firma care editează site-ul cu cel puţin 8 milioane de lei până s-a plictisit de atâta „investit” în „interesul public” din România.
Sursă de disconfort
Este limpede că pentru familia Ringier afacerea de presă din România, pe lângă faptul că aduce pierderi, este şi o sursă permanentă de disconfort. Membri ai familei Ringier trebuie să vină periodic în România şi să se justifice în faţa propriilor angajaţi că nu fac destul pentru protejarea interesului public din …România! Probabil şi domnul Lothrop o fi fost tras la răspundere de propria redacţie în acest sens…
Pentru cineva din afară situaţia este hilară. De unde şi până unde nişte angajaţi ai unor firme private, fie ei şi jurnalişti!, trebuie să servească „interesul public” şi nu interesul acţionarilor de a face profit? Iar dacă presa care informează, investighează, deranjează şi face publice opinii diverse nu mai este o afacere, atunci însemnă că societatea nu are nevoie de ea. Este limpede că mass media sunt în căutarea unui nou model de bussines.
Apariţia Internetului şi, mai apoi, a reţelelor sociale, a dinamitat modelul de presă tradiţional. Acum mass media sunt sclavele rețelelor de socializare. Acestea au zdrobit modelul de afaceri al mass media şi subminează dramatic profesia de ziarist. Libera exprimare s-a democratizat. Orice ins insignifiant intelectual poate avea sau are deja, propria tribună pe aşa zisa social media, propriul site sau canal TV on line. Minunea tehnologică a dat frâu liber sfertodocţilor şi impostorilor eliberaţi, prin natura lor, de orice inhibiţie.
Educaţia de calitate şi cultura generală inhibă individul care devine conștient de propriile limite şi de complexitatea lumii. Prostul dezinvolt şi impostorul isteric domină noua lume digitală. Cohorte de inşi îşi găsesc repede bulele în care li se pot confirma propriile convingeri, pot înjura confortabil pe cei din alte bule la fel de exclusiviste.
Centriştii sunt marginalizaţi, Centrul însuşi nu mai există fiind pulverizat în miriade de grupuscule unde stăpâneşte câte un „mesia” cu „biserica” lui.
Statul, jucător pe piața de presă
Ce model de business să găsească presa din România pentru a servi cu adevărat interesul public? Primul servitor al interesului public este Statul cu toate ramificaţiile sale în societate. Statul român este şi un important jucător pe piaţa mass media şi pe cea a publicităţii.
Alocă, prin buget, aproximativ 1 miliard de lei anual (200 milioane de euro) pentr TVR, Radio România şi Agerpres. Din bugetul statului partidele politice cheltuie în jur de 20 milioane de euro anual pentru publicitate politică.
Din aceşti bani se întreţin televiziunile de ştiri şi câteva publicaţii on line din Bucureşti. Mai trebuie sa adăugăm miile de contracte de publicitate încheiate de ministere, agenţii guvernamentale, companii de stat, primării, consilii judeţene sau firme private care lucrează pentru acestea şi, prin influenţă politică, finanţează mass media. Toţi aceşti bani se cheltuie cu minimă transparenţă şi, în schimbul lor, decidenţii îşi asigură liniştea relativ simplu şi ieftin.
Un model de afaceri a găsit Ringier pentru Gazeta Sporturilor asociindu-se cu un om de afaceri bulgar, proprietar de companii de pariuri sportive. Gazeta sporturilor și site-ul său au devenit, astfel, niște anexe ale firmelor de pariuri. Cum și sportul numit fotbal este complet confiscat ca și sponsorizări tot de firmele de pariuri sportive și păcănele, cercul se închide frumos în interesul public de bună seamă. Acesta este marele model de business pe care Ringier și compania de pariuri din Bulgaria l-au duplicat, prin gsp.ro, prin toată lumea!
Practic, firmele de pariuri controlează fotbalul, prin sponsorizări, dar și pe cei care scriu despre acest sport, prin publicitate sau acționariat! Îmi aduc aminte de unul directorii TeleFrance1, care acum două decenii declara că principala lor misiune este să pregătească mințile telespectatorilor francezi pentru reclamele la Coca Cola. Tot așa, principala misiune profesională, de „interes public”, a jurnaliștilor de la gsp.ro este să pregătească mințile cititorilor pentru pariuri sportive.
Partide & televiziuni
Un alt model de business în presa românească este „parteneriatul” televiziuni de știri-partide politice. Zeci de milioane de euro sunt pompate anual, din bani de la bugetul de stat alocați partidelor politice, în conturile celor cinci sau șase așa-zise „televiziuni de știri” pentru interesul strict de propagandă ale acestor organizații politice. Practic, banii publici ajung in conturile partidelor parlamentare prin alocații bugetare de unde, după bunul plac și interesele unei elitei politice restrânse, sunt direcționați spre televiziuni.
Nu știm, ca telespectatori, ce se cumpără cu acești bani, pentru că nu am văzut spoturi publicitare cu PNL sau PSD, iar emisiunile de „dezbateri” cu așa-ziși invitați de la partide nu sunt marcate ca fiind de propagandă politică. De ani de zile se chinuie câțiva jurnaliști să identifice traseul acestor sume colosale care provin, totuși, din bugetul de stat și pentru care partidele nu dau seamă nimănui!
Dar, am putea întreba, ce întreprindere de presă își permite să investigheze cheltuirea banilor publici de către partide? Răspunsul îl găsim într-un alt model de media bazat pe organizații neguvernamentale. Și aici dăm peste o sumedenie de site-uri de știri, bloguri, newsletter-uri cu finanțări la fel de obscure de la ambasade, fundații internaționale, fonduri europene, norvegiene etc.
Aici se lucrează elegant cu „proiecte”, „aplicații”, „grant-uri”. „call-uri”, „start-up-uri”, „fundrising” etc. Acest model de business ni se prezintă ca fiind adevăratul susținător al „interesului public”, aici se face, chipurile, jurnalismul pur și dur, aici sunt băieții și fetele care dorm cu codurile deontologice ale BBC sub pernă! Numai că acesta nu este un business! Trebuie să „aplici” mereu, să cauți noi finanțări, grant-uri, să scrii proiecte, să participi la call-uri, să fii mereu atent la… temele impuse de finanțatori, care s-ar putea să se schimbe de la proiect la altul.
Fenomenul este marginal tocmai din cauza ne sustenabilității sale financiare pe termen lung. El poate funcționa doar pe lângă un business de presă ca o formă de diversificare a conținutului, dar și ca optimizare a susținerii financiare.
Presa – afacere
Dar mai poate fii presa o afacere, iar dacă este o afacere în ce măsură mai poate susține interesul public și nu cel al acționariatului, clienților de publicitate sau sponsorilor? Mai are presa un sens într-o lume în care oricine se poate exprima pe rețelele de socializare?
Mai este presa utilă societății prin ceea ce livrează, mai este ea indispensabilă democrației în condițiile în care libera exprimare s-a super-liberalizat? Strivită de rețelele sociale, de obișnuința consumatorului de a avea informația gratuit, de posibilitatea companiilor și organizațiilor de a se promova global și personalizat prin Facebook, Instagram, Tiktok, Linkedin, Google add, Google sens și alte nenumărate canale on line, presa trebuie să se reinventeze împreună cu societatea și statul!
În România oricine poate fii jurnalist. În câteva ore poți să iei un șablon de site, un template, de pe Word Press, si să-l transformi în site de știri și se cheamă că ești jurnalist. Ai propria prăvălie de presă, poți trimite întrebări și interpelări autorităților publice care, în baza legii 544, a liberului acces la informații, trebuie să-ți răspundă cu celeritate.
Poți să scrii „opinii”, să-i critici pe primar, pe președinte, pe alesul local etc. dar nu ca simplu cetățean ci ca …jurnalist, ca lider și formator de opinie! Toate neamurile tale, prietenii, dar și dușmanii vor afla că nu mai ești…om de rând, ești jurnalist. Mergi la conferințe de presă, la inaugurări, autoritățile te invită la manifestări publice…pentru că ești pe lista de presă, la fotbal stai la masa presei, te acreditezi la evenimente, și …relatezi.
Nici măcar nu trebuie să scrii corect în limba română…Dintr-o dată ți s-a schimbat destinul, ai devenit cineva, ești important pentru că nu prea contează ce și cum scrii, cine să te cenzureze/corecteze?, ar fi un atentat la libera exprimare și la democrație! Inși cu tupeu și cu suficientă lipsă de educație și cultură cât să le asigure o totală dezinhibare în exprimarea publică, populează dezinvolt profesia de jurnalist! Ca să poți fii angajat ca muncitor calificat îți trebuie o diplomă, un act că ai capacitatea minimă de a exercita o profesie, ca să fii jurnalist nu îți trebuie nimic!
Ca să nu mai vorbim de profesii liberale cum ar fi avocat, notar, inginer, medic etc pe care nu le poți exercita decât după o temeinică stagiatură. În presă nu e nevoie, aici nu există organizație de breaslă care să emită un certificat de liberă practică precum în profesiile amintite mai sus. Numai în Cluj-Napoca sunt vreo zece de site-uri de știri, toate înregistrate pe…persoane fizice, ale căror identități nu pot fi dezvăluite din cauza legislației care protejează datele personale!
Ce fel de liberă exprimare e asta și cum servește aceasta interesul public dacă nu putem identifica proprietarul unui site de știri? Cum își finanțează această persoană fizică afacerea de presă? Cum emite facturi, cum își plătește angajații? Cum este posibil să deții un site de știri, sau orice fel de domeniu pe internet și să rămâi anonim? Ce legislației e asta și cui servește?
Pentru a ieși din ipocrizia numită presă ar trebui degrabă legiferate atât profesia de jurnalist cât și întreprinderea de presă. Ar fi o formă de protejare a statutului jurnalistului și a editorilor/proprietarilor de presă.
Fără un instrument legal prin care breasla să fie recunoscută de legiuitor și finanțarea să se facă transparent ne îndreptăm cu toții spre falimentul de facto al profesiei și spre falimentul propriu zis al afacerilor de presă.
Vor rămâne doar propagandiștii, activiștii și nebunii…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, publică ghidul complet pentru achiziționarea în siguranță a produselor alimentare specifice sărbătorilor de Paște, de la carnea de miel și ouă, până la cozonaci și băuturi alcoolice.
Ce verifică ANPC și ce trebuie să știți ca să cumpărați în siguranță:
1. Carne și produse din carne (inclusiv miel):
• Cumpărați DOAR din locuri autorizate (măcelării, magazine, piețe amenajate), cu ștampilă sanitar-veterinară.
• NU cumpărați din portbagajele mașinilor, chiar dacă prețul e mic.
• Carnea trebuie să aibă un aspect proaspăt, miros plăcut, fără mucus sau culoare modificată.
• Verificați prețul de la raft cu cel de pe bon.
2. Ouă:
• Luați-le doar din spații autorizate, păstrate la rece.
• Evitați ouăle fisurate, murdare sau păstrate la temperatura mediului ambiant.
• Coaja trebuie să fie întreagă, iar la spargere albușul să fie dens, gălbenușul semiglobulos.
• În cazul ouălor vrac, trebuie să fie afișate clar: calitatea, greutatea, metoda de creștere și data valabilității.
3. Vopsea de ouă:
• Alegeți doar produse autorizate, cu etichetă completă: producător, ingrediente, instrucțiuni, dată de valabilitate.
• NU folosiți vopsele tipografice sau textile – pot fi toxice!
Cozonaci și checuri
4. Produse de patiserie (cozonaci, checuri):
• Cumpărați din locuri curate, autorizate.
• Personalul trebuie să poarte echipament de protecție, iar produsele neambalate să fie bine protejate și servite cu ustensile.
• Etichetele trebuie să arate clar ingredientele (inclusiv alergenii) și data de valabilitate.
5. Ciocolată, produse din cacao:
• Verificați eticheta: denumirea, producătorul, data durabilității, conținutul de cacao.
• Atenție la ambalaje deteriorate și produse fără traducere în limba română!
• Nu cumpărați de la vânzători ambulanți!
6. Vin și băuturi alcoolice:
• Eticheta trebuie să includă producătorul, concentrația alcoolică, volumul, tipul vinului și originea.
• Verificați dacă lichidul este limpede și fără impurități.
• Pentru băuturile spirtoase – eticheta trebuie să respecte normele Ministerului Finanțelor.
”În anii trecuți, ANPC a găsit de Paște ouă sparte sau expirate, vopsea cu termen depășit, produse „tradiționale” fără atestare. Carnea, cozonacii și ciocolata erau uneori etichetate incorect sau cu ingrediente înșelătoare. Vinurile erau fără mențiuni privind alergenii sau ambalaje deteriorate”, a precizat Protecția Consumatorilor.
Sursa: Mediafax
După apusul soarelui din a doua sâmbătă a lunii aprilie, Martorii lui Iehova de pe tot globul au comemorat moartea lui Isus Cristos, eveniment anual care în Biblie este denumit „Cina Domnului”. În anii precedenți, la această sărbătoare creștină s-a înregistrat o prezență globală de circa 20 de milioane de persoane.
În România, la Comemorarea din 2024 au fost prezente peste 83 000 de persoane, dintre care doar circa 40 000 Martori ai lui Iehova.
„În fiecare an, milioane de Martori ai lui Iehova își invită semenii să își amintească împreună cu ei ultimele zile din viața lui Isus Cristos pe pământ și, în special, lucrurile pe care le-a făcut și le-a spus în ultima sa noapte de viață, înainte de fi judecat în mod ilegal, condamnat pentru o infracțiune pe care nu o comisese, flagelat și ulteriorucis asemenea unui tâlhar. Pentru creștini, acesta este cel mai important eveniment al tuturor timpurilor. Iar discursul biblic din această seară a subliniat importanța morții lui Isus pentru fiecare om de pe pământ”, a declarat Ionuț Moraru, purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova din România.
4000 de clujeni la Comemorare
În Cluj, Comemorarea morții lui Isus Cristos a avut loc în 18 locuri:inclusiv în săli ale Regatului și săli de conferințe închiriate. Evenimentul s-a desfășurat în diverse locații, cum ar fi Sala Regatului din Strada Porumbeilor, nr. 8-10 și Sala Regatului din Strada Viilor, nr. 54A, precum și în săli de conferințe închiriate, cum ar fi Sala de Conferințe de la stadionul Cluj Arena și Sala de Conferințe ”The Office”.
În total, la aceste eveniment au asistat peste 4.000 de persoane din Cluj și din împrejurimi.
Programul spiritual a început cu o cântare de laudă la adresa lui Dumnezeu și o rugăciune. Apoi, a fost prezentat discursul cu titlul „Să arătăm recunoștință pentru ce au făcut Dumnezeu și Cristos în folosul nostru!”.
După apusul soarelui, emblemele – pâinea nedospită și vinul – au fost date din mână în mână, conform poruncii lui Isus. Apoi, programul s-a încheiat cu o cântare și o rugăciune.
Mai multe detalii cu privire la modul în care Martorii lui Iehova sărbătoresc Cina Domnului pot fi găsite online, pe site-ul oficial jw.org.
De asemenea, toți cei care doresc sunt invitați să participe gratuit și fără nicio obligație la întrunirile săptămânale ale Martorilor lui Iehova. Mai multe detalii despre desfășurarea acestor puteți găsi în materialul video Ce activități se desfășoară la o sală a Regatului?.
EVENIMENT
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător Cristi Danileț, cenzurați de BEC pentru opinii privind alegerile
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător al Tribunalului Cluj, Crist Danileț, au fost reclamați la Biroul Electoral Central (BEC) pentru postările lor legate de alegerile prezidențiale și despre candidați, cei doi susținând că este un abuz dacă postările lor vor fi șterse.
”Am aflat că unele postări ale mele, care privesc alegerile, au fost pârâte la BEC și vor fi luate în discuție azi. Există posibilitatea ca BEC să ceară ștergerea lor.
Dacă se va întâmpla așa ceva, e un imens abuz, care va decredibiliza și mai mult alegerile din România. Voi protesta cum pot, inclusiv la CEDO, dacă se întâmplă așa o mizerie.
Fiindcă sistemul a creat monștri ca CG, pe care n-a mai reușit să-i controleze, acum face exces de zel și vrea să cenzureze simpli cetățeni, oameni liberi care își exprimă fără contract sau plată opiniile despre ce vor ei, inclusiv alegerile.
E normal să ai păreri, partizanate, să explici, să susții. De-aia sunt alegeri, ca noi, cetățenii, să ne exprimăm, să participăm activ, să sprijinim pe cine dorim.
Una sunt fermele de boți
Dacă interzic libertatea de expresie a simplilor cetățeni, să nu se mire politrucii că și alegerile acestea vor fi privite cu suspiciune în țară și în străinătate.
Una sunt fermele de boți plătite și publicitatea politică mascată sau nedeclarată, alta e libertatea de expresie a cetățenilor, inclusiv a celor cu o audiență mai mare.
În ce mă privește, nu a reușit nimeni să-mi bage pumnul în gură. Nimeni: nici președinți sau premieri în funcție, nici servicii, nici partide, nici vreun șefuleț. Nu vor reuși nici acum.
Țin cu dinții de libertatea mea de credință, alegere și expresie”, a spus Papahagi.
Nu este plătit de politicieni
La rândul său, Cristi Danileț a arătat că BEC a decis, la sesizarea AUR, că postările sale din aceste zile sunt ale unui actor politic și a decis să ceară META ștergerea lor de pe contul său de Facebook.
”Ei bine, eu nu sunt un „actor”, căci pe FB nu am niciun rol. Aici sunt eu și atât. Nu sunt „politic”: nu am prieteni in mediul politic, nu sunt plătit de politicieni direct/indirect, nu fac parte din vreun partid politic.
Sunt un cetățean implicat în viața cetății începând cu anul 1999. Am sancționat deseori derapajele politice la nivel instituțional. Acum, că nu mai sunt magistrat, am voie să critic politicieni și partide.
Postările mele din aceste zile referitoare la candidați reprezintă gândurile mele. E modul meu de implicare în dezbaterile publice de maximă importanță privind viitorul Președinte al țării.
Sprijin pentru Nicușor Dan
Ponta e un rebut politic, trebuie exclus pe vecie din viața publică. Antonescu e un hibernat politic, merită să fie lăsat in continuare în adormire. Ăștia doi și cu Dragnea au fost artizanii USL, cea mai nocivă alianță politică românească. Ei sunt cei care au distrus justiția română, ca să știți.
Simion e un prieten al inamicilor României, e interzis în doua state vecine și i-ar lăsa să moară pe românii din Rep. Moldova dacă ar fi atacați. Nu are ce căuta in conducerea țării.
Lasconi, urmașă de gândire a lui Georgescu, a dovedit că nu poate uni nici măcar oamenii din propriul partid, darămite să fie un Președinte al tuturor românilor.
In asociatia Initiativa pentru Cultură Democratică Europeană am hotărât să susținem și să aprijinim pe candidatul Nicușor Dan, pe 7 dec 2024 la Cluj-Napoca și pe 23 martie 2025 la Timisoara. Prin urmare, eu, familia și prietenii mei vom vota cu Nicușor Dan.
Trăim in țara in care judecătorii care postează filmulețe cum isi fac curățenie in curte sunt exclusi din magistratură, iar cetățenilor care comentează in social media candidații politici li se sterg postările de către stat”, a scris Danileț.
EDUCATIE
Pentru elevii de clasa a VIII-a din Cluj. Târguri ale ofertelor educaționale de liceu, din inițiativa ISJ
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj organizează, în săptămâna 14-18 aprilie 2025, în colaborare cu cu unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile publice locale din municipiile județului Cluj, Târguri ale ofertelor educaționale, în vederea promovării ofertei educaționale pentru anul școlar 2025-2026, în rândul elevilor claselor a VIII-a.
Elevii claselor a VIII-a din întreg județul Cluj, alături de cadrele didactice și profesorii diriginți sunt invitați să cunoască oferta educațională a liceelor clujene, pentru anul școlar 2025-2026, în scopul familiarizării acestora cu opțiunile școlare și profesionale pe care aceștia le au, privind parcursul educațional și decizia de carieră, dar și cu oferta pieței muncii, prin companiile și operatorii economici prezenți la târg.
Activitățile educaționale de orientare în carieră se vor desfășura conform următorului calendar:
· Luni, 14 aprilie 2025, în municipiul Câmpia Turzii, la Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” în intervalul 10:00-18:00;
· Luni, 14 aprilie 2025, în municipiulTurda, la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, în intervalul 11:00-18:00;
· Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Gherla, la Liceul Teoretic „Petru Maior”, în intervalul 9:00-16:00;
· Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Dej, la Liceul Tehnologic Someș Dej, în intervalul orar 10:30-18:00;
· Joi, 17 aprilie 2025, în municipiul Cluj-Napoca, la Cluj Arena, în intervalul orar 10:00-18:00.
Agenți economici invitați
În egală măsură, la aceste târguri educaționale vor participa agenți economici cu care unitățile de învățământ preuniversitar cu profil tehnologic, din județul Cluj, au încheiate parteneriate pentru desfășurarea stagiilor de instruire practică, potrivit specializărilor și calificărilor, cuprinse în oferta educațională a acestor unități.
Unitățile de învățământ preuniversitar liceal din localitățile Florești, Gilău, Huedinorganizează, în aceeași perioadă,14-17 aprilie 2025, evenimente de promovare similare, sub egida Ziua Porților Deschise, în cadrul cărora elevii din zonă sunt invitați să cunoasă oferta educațională pentru anul școlar 2025-2026 a acestor unități de învățământ preuniversitar.
Opțiuni pentru liceu
„Absolvirea ciclului gimnazial reprezintă un moment important pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui adolescent, care, la sfârșitul clasei a VIII-a, se găsește în situația de a alege între filiera teoretică, vocațională, tehnologică sau profesională pentru continuarea traseului educațional în învățământul liceal sau profesional.
A fi corect informat privind opțiunile în carieră a devenit o condiție necesară pentru societatea în care trăim, nu puține fiind elementele de luat în considerare atunci trebuie să alegem o unitate de învățământ și o specializare.
Alegerea liceului ar trebui să ţină cont, în primul rând, de nivelul competențelor elevilor, atinse până în acest moment, corelate cu aptitudinile, pasiunile, cu analiza atentă a ceea ce doresc să facă în viitor, cu opțiunea pentru meseria pentru care doresc să se pregătească și, nu în ultimul rând, cu ceea ce le oferă unitățile de învățământ liceal și profesional, din județul nostru.
Organizarea acestor târguri vine în sprijinul elevilor claselor a VIII-a și a părinților, care au posibilitatea să regăsească la un loc oferta de școlarizare de la nivelul fiecărui municipiu, au posibilitatea de a interacționa cu elevi și cadre didactice din fiecare unitate de învățământ liceal, obținând informațiile pe care le doresc”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Protecția Consumatorilor: Ce trebuie să știți pentru cumpărături sigure de Paște
FOTO. Martorii lui Iehova din Cluj au comemorat moartea lui Isus Cristos pe 12 aprilie
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător Cristi Danileț, cenzurați de BEC pentru opinii privind alegerile
Pentru elevii de clasa a VIII-a din Cluj. Târguri ale ofertelor educaționale de liceu, din inițiativa ISJ
VIDEO. Untold-ul pricesnelor. Rivalitatea „copy-paste” dintre Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț, cu binecuvântarea Bisericii
Duminica Floriilor pentru credincioșii catolici și ortodocși. Intrarea Domnului în Ierusalim. Tradiții și superstiții
FOTO. Accident pe strada Lombului din Cluj-Napoca. Patru persoane, transportate la spital
Neluțu Sabău, după eșecul ”U” Cluj cu Dinamo: Foarte, foarte dezamăgit. Am observat indiferență și nepăsare la unii jucători
