Editorial Opinii
OPINIE. Florin Danciu: Despre „interesul public” și mass media fără ipocrizie
Ringier România a pierdut in ultimii șapte ani, din 2015 încoace, 40 milioane lei net făcând presa de calitate, cu principii și deontologie! În această afacere păguboasă intră toate publicațiile din România ale elvețienilor mai puţin Gazeta Sporturilor care este editată împreună cu o firma de pariuri sportive din Bulgaria şi din care au extras un profit net total, în ultimii cinci ani, de 4,4 milioane lei.
Ținând cont că acest profit se împarte jumătate cu partenerul bulgar, iar Ringier rămâne cu puţin peste 2 milioane lei, este greu de crezut că afacerile de presă ale elvețienilor în România mai fac sens. Practic, de aproape un deceniu, familia Ringier din Elveţia subvenționează la propriu jurnalismul de calitate din România! De ce să faci asta, sfidând orice logică a capitalismului pe care, nu-i aşa, cu toţii ni l-am dorit de la Revoluție încoace?
Generozitatea familiei Ringier cu jurnalismul aflat in „serviciu public” se poate explica dacă la pierderea de 40 milioane lei adăugam aproximativ 180 miloane lei profitul net obţinut de Ringier, în aceeaşi perioadă, din alte două afaceri pe care le are în România, şi anume ejobs.ro şi imobiliare.ro! Platforma ejpbs.ro obținut 27 milioane profit net, iar imobiliare.ro 153 milioane profit net din 2015 încoace. Dar chiar şi aşa, cu 140 milioane profit net obţinut de familia Ringier doar în România, nimic şi nimeni nu poate să oblige această familie să susţină jurnalismul de „interes public”.
Pe acelaşi model funcționează un un alt bastion al „interesului public” şi anume pressone.ro, unde un cetăţean american pe nume Donald (Don) Lothrop a creditat firma care editează site-ul cu cel puţin 8 milioane de lei până s-a plictisit de atâta „investit” în „interesul public” din România.
Sursă de disconfort
Este limpede că pentru familia Ringier afacerea de presă din România, pe lângă faptul că aduce pierderi, este şi o sursă permanentă de disconfort. Membri ai familei Ringier trebuie să vină periodic în România şi să se justifice în faţa propriilor angajaţi că nu fac destul pentru protejarea interesului public din …România! Probabil şi domnul Lothrop o fi fost tras la răspundere de propria redacţie în acest sens…
Pentru cineva din afară situaţia este hilară. De unde şi până unde nişte angajaţi ai unor firme private, fie ei şi jurnalişti!, trebuie să servească „interesul public” şi nu interesul acţionarilor de a face profit? Iar dacă presa care informează, investighează, deranjează şi face publice opinii diverse nu mai este o afacere, atunci însemnă că societatea nu are nevoie de ea. Este limpede că mass media sunt în căutarea unui nou model de bussines.
Apariţia Internetului şi, mai apoi, a reţelelor sociale, a dinamitat modelul de presă tradiţional. Acum mass media sunt sclavele rețelelor de socializare. Acestea au zdrobit modelul de afaceri al mass media şi subminează dramatic profesia de ziarist. Libera exprimare s-a democratizat. Orice ins insignifiant intelectual poate avea sau are deja, propria tribună pe aşa zisa social media, propriul site sau canal TV on line. Minunea tehnologică a dat frâu liber sfertodocţilor şi impostorilor eliberaţi, prin natura lor, de orice inhibiţie.
Educaţia de calitate şi cultura generală inhibă individul care devine conștient de propriile limite şi de complexitatea lumii. Prostul dezinvolt şi impostorul isteric domină noua lume digitală. Cohorte de inşi îşi găsesc repede bulele în care li se pot confirma propriile convingeri, pot înjura confortabil pe cei din alte bule la fel de exclusiviste.
Centriştii sunt marginalizaţi, Centrul însuşi nu mai există fiind pulverizat în miriade de grupuscule unde stăpâneşte câte un „mesia” cu „biserica” lui.
Statul, jucător pe piața de presă
Ce model de business să găsească presa din România pentru a servi cu adevărat interesul public? Primul servitor al interesului public este Statul cu toate ramificaţiile sale în societate. Statul român este şi un important jucător pe piaţa mass media şi pe cea a publicităţii.
Alocă, prin buget, aproximativ 1 miliard de lei anual (200 milioane de euro) pentr TVR, Radio România şi Agerpres. Din bugetul statului partidele politice cheltuie în jur de 20 milioane de euro anual pentru publicitate politică.
Din aceşti bani se întreţin televiziunile de ştiri şi câteva publicaţii on line din Bucureşti. Mai trebuie sa adăugăm miile de contracte de publicitate încheiate de ministere, agenţii guvernamentale, companii de stat, primării, consilii judeţene sau firme private care lucrează pentru acestea şi, prin influenţă politică, finanţează mass media. Toţi aceşti bani se cheltuie cu minimă transparenţă şi, în schimbul lor, decidenţii îşi asigură liniştea relativ simplu şi ieftin.
Un model de afaceri a găsit Ringier pentru Gazeta Sporturilor asociindu-se cu un om de afaceri bulgar, proprietar de companii de pariuri sportive. Gazeta sporturilor și site-ul său au devenit, astfel, niște anexe ale firmelor de pariuri. Cum și sportul numit fotbal este complet confiscat ca și sponsorizări tot de firmele de pariuri sportive și păcănele, cercul se închide frumos în interesul public de bună seamă. Acesta este marele model de business pe care Ringier și compania de pariuri din Bulgaria l-au duplicat, prin gsp.ro, prin toată lumea!
Practic, firmele de pariuri controlează fotbalul, prin sponsorizări, dar și pe cei care scriu despre acest sport, prin publicitate sau acționariat! Îmi aduc aminte de unul directorii TeleFrance1, care acum două decenii declara că principala lor misiune este să pregătească mințile telespectatorilor francezi pentru reclamele la Coca Cola. Tot așa, principala misiune profesională, de „interes public”, a jurnaliștilor de la gsp.ro este să pregătească mințile cititorilor pentru pariuri sportive.
Partide & televiziuni
Un alt model de business în presa românească este „parteneriatul” televiziuni de știri-partide politice. Zeci de milioane de euro sunt pompate anual, din bani de la bugetul de stat alocați partidelor politice, în conturile celor cinci sau șase așa-zise „televiziuni de știri” pentru interesul strict de propagandă ale acestor organizații politice. Practic, banii publici ajung in conturile partidelor parlamentare prin alocații bugetare de unde, după bunul plac și interesele unei elitei politice restrânse, sunt direcționați spre televiziuni.
Nu știm, ca telespectatori, ce se cumpără cu acești bani, pentru că nu am văzut spoturi publicitare cu PNL sau PSD, iar emisiunile de „dezbateri” cu așa-ziși invitați de la partide nu sunt marcate ca fiind de propagandă politică. De ani de zile se chinuie câțiva jurnaliști să identifice traseul acestor sume colosale care provin, totuși, din bugetul de stat și pentru care partidele nu dau seamă nimănui!
Dar, am putea întreba, ce întreprindere de presă își permite să investigheze cheltuirea banilor publici de către partide? Răspunsul îl găsim într-un alt model de media bazat pe organizații neguvernamentale. Și aici dăm peste o sumedenie de site-uri de știri, bloguri, newsletter-uri cu finanțări la fel de obscure de la ambasade, fundații internaționale, fonduri europene, norvegiene etc.
Aici se lucrează elegant cu „proiecte”, „aplicații”, „grant-uri”. „call-uri”, „start-up-uri”, „fundrising” etc. Acest model de business ni se prezintă ca fiind adevăratul susținător al „interesului public”, aici se face, chipurile, jurnalismul pur și dur, aici sunt băieții și fetele care dorm cu codurile deontologice ale BBC sub pernă! Numai că acesta nu este un business! Trebuie să „aplici” mereu, să cauți noi finanțări, grant-uri, să scrii proiecte, să participi la call-uri, să fii mereu atent la… temele impuse de finanțatori, care s-ar putea să se schimbe de la proiect la altul.
Fenomenul este marginal tocmai din cauza ne sustenabilității sale financiare pe termen lung. El poate funcționa doar pe lângă un business de presă ca o formă de diversificare a conținutului, dar și ca optimizare a susținerii financiare.
Presa – afacere
Dar mai poate fii presa o afacere, iar dacă este o afacere în ce măsură mai poate susține interesul public și nu cel al acționariatului, clienților de publicitate sau sponsorilor? Mai are presa un sens într-o lume în care oricine se poate exprima pe rețelele de socializare?
Mai este presa utilă societății prin ceea ce livrează, mai este ea indispensabilă democrației în condițiile în care libera exprimare s-a super-liberalizat? Strivită de rețelele sociale, de obișnuința consumatorului de a avea informația gratuit, de posibilitatea companiilor și organizațiilor de a se promova global și personalizat prin Facebook, Instagram, Tiktok, Linkedin, Google add, Google sens și alte nenumărate canale on line, presa trebuie să se reinventeze împreună cu societatea și statul!
În România oricine poate fii jurnalist. În câteva ore poți să iei un șablon de site, un template, de pe Word Press, si să-l transformi în site de știri și se cheamă că ești jurnalist. Ai propria prăvălie de presă, poți trimite întrebări și interpelări autorităților publice care, în baza legii 544, a liberului acces la informații, trebuie să-ți răspundă cu celeritate.
Poți să scrii „opinii”, să-i critici pe primar, pe președinte, pe alesul local etc. dar nu ca simplu cetățean ci ca …jurnalist, ca lider și formator de opinie! Toate neamurile tale, prietenii, dar și dușmanii vor afla că nu mai ești…om de rând, ești jurnalist. Mergi la conferințe de presă, la inaugurări, autoritățile te invită la manifestări publice…pentru că ești pe lista de presă, la fotbal stai la masa presei, te acreditezi la evenimente, și …relatezi.
Nici măcar nu trebuie să scrii corect în limba română…Dintr-o dată ți s-a schimbat destinul, ai devenit cineva, ești important pentru că nu prea contează ce și cum scrii, cine să te cenzureze/corecteze?, ar fi un atentat la libera exprimare și la democrație! Inși cu tupeu și cu suficientă lipsă de educație și cultură cât să le asigure o totală dezinhibare în exprimarea publică, populează dezinvolt profesia de jurnalist! Ca să poți fii angajat ca muncitor calificat îți trebuie o diplomă, un act că ai capacitatea minimă de a exercita o profesie, ca să fii jurnalist nu îți trebuie nimic!
Ca să nu mai vorbim de profesii liberale cum ar fi avocat, notar, inginer, medic etc pe care nu le poți exercita decât după o temeinică stagiatură. În presă nu e nevoie, aici nu există organizație de breaslă care să emită un certificat de liberă practică precum în profesiile amintite mai sus. Numai în Cluj-Napoca sunt vreo zece de site-uri de știri, toate înregistrate pe…persoane fizice, ale căror identități nu pot fi dezvăluite din cauza legislației care protejează datele personale!
Ce fel de liberă exprimare e asta și cum servește aceasta interesul public dacă nu putem identifica proprietarul unui site de știri? Cum își finanțează această persoană fizică afacerea de presă? Cum emite facturi, cum își plătește angajații? Cum este posibil să deții un site de știri, sau orice fel de domeniu pe internet și să rămâi anonim? Ce legislației e asta și cui servește?
Pentru a ieși din ipocrizia numită presă ar trebui degrabă legiferate atât profesia de jurnalist cât și întreprinderea de presă. Ar fi o formă de protejare a statutului jurnalistului și a editorilor/proprietarilor de presă.
Fără un instrument legal prin care breasla să fie recunoscută de legiuitor și finanțarea să se facă transparent ne îndreptăm cu toții spre falimentul de facto al profesiei și spre falimentul propriu zis al afacerilor de presă.
Vor rămâne doar propagandiștii, activiștii și nebunii…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
POLITICA
Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa
Europarlamentarul AUR, avocatul Gheorghe Piperea, a declarat că acele forțe politice, PNL și USR, care astăzi diabolizează Planul Simion sunt tocmai cele care au susținut de-a lungul timpului programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului. Acesta a dat exemplul băncilor pentru locuințe practic și în România de mai multe instituții bancare.
„Programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului, există peste tot în Europa și au existat și în România. Nu le-a constestat, nu le blamează nimeni pe motiv că ar fi comuniste, iluzorii, frauduloase etc. Nu le-a torpilat nimeni în presă – dimpotrivă, au fost atât de eficient promovate încât, în hora celor două bănci au intrat 360 de mii de clienți.
Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa
Când s-a descoperit că băncile fură, înșeală consumatorii și fraudează statul, nu numai că nu a fost niciun scandal, dar avocații (ex)politicieni s-au implicat în „optimizări judiciare”, la fel cum au făcut-o și lobby-știi, ambasadele, influencerii și presa plătită să furnizeze știri pozitive. Acest sistem (pervertit prin fraudă de cele 2 bănci austriece) a fost aplaudat de acele forțe politice – PNL și USR – care azi diabolizează Planul Simion. Nimeni nu a făcut meme-uri cu cele 2 bănci de locuințe, nimeni nu a sesizat parchetul”, a afirmat Gheorghe Piperea.
Acesta arată că în Germania și Austria funcționează un sistem de economisire – creditare în vederea construcției sau achiziției de locuințe, denumit bauspar, prin care persoanele fizice majore pot depune progresiv sume de bani într-un cont de economii și, după 8 ani, pot contracta un credit pentru construcția sau achiziția de locuințe. Pe toată perioada celor 8 ani de economisire, statul bonifică o dobândă anuală care se adaugă dobânzii la depozit plătită de bancă.
„Bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii”
„Acest sistem a fost implementat și în România, dar a fost pervertit de cele două bănci austriece care l-au pus în practică: Raiffeisen – banca pentru locuințe și BCR – banca pentru locuințe. Când a fost lansat, sistemul a avut un imediat și uriaș succes. Nu mai puțin de 360 de mii de persoane fizice au devenit clienți ai acestor bănci, fără a ști cu exactitate ce anume au contractat.
Deponenții au fost lăsați să creadă că bonificația de la stat, în cuantum de 25% pe an, era o dobândă la depozit. În realitate, așa cum am spus mai sus, bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii, ca parte din avansul necesar creditului, care trebuia contractat după minim 8 ani de acumulare, exclusiv pentru construcția sau achiziția unei locuințe. În practică, clienți au fost chiar și bebeluși sau pensionari în vârstă de peste 70 de ani.
Aproape toți clienții (minus câteva sute, din 360 de mii) au pus bani în acele bănci pentru a câștiga 25% pe ani, bani de la stat. Dobânzile și bonificația nu au fost niciodată achitate. Ba, mai mult, nici banii proprii depuși în sistem nu s-au mai încasat înapoi. Încă sunt pe rol litigii cu cele două bănci (aflate acum în lichidare). Cu toate acestea, cele două bănci pentru locuințe au încasat toată bonificația de la stat, deși au fost semnate doar câteva zeci de contracte”, arată europarlamentarul AUR.
„În Parlament s-a încercat schimbarea legii”
Gheorghe Piperea a precizat că, printr-un raport foarte dur, Curtea de Conturi a dispus restituirea acestor sume preluate ilegal de bănci, cu titlu de bonificație de dobândă, fiind vorba de peste 300 de milioane de euro.
„Băncile au contestat raportul și, într-o primă fază, Curtea de Apel București l-a anulat. Apărătorul băncilor, în acest litigiu, a fost profesorul profesorului de optimizare fiscală. Numai că, la ÎCCJ, în recurs, a avut câștig de cauză Curtea de Conturi. Băncile au fost obligate să restituie statului cei 300 de milioane de euro. Executarea obligației de restituire a fost anevoioasă.
Au fost implicate în blocarea executării cele mai „strălucite” minți ale optimizării fiscale, ambasadele, precum și companiile de consultanță și lobby. În Parlament s-a încercat schimbarea legii, în așa fel încât băncile să iasă basma curată. Până la urmă, totuși, cele două banci au achitat suma, după care au intrat în lichidare”, a subliniat eurodeputatul AUR.
Gheorghe Piperea a adăugat că, până la urmă, „Dreptatea a triumfat”. „Aceeași Dreptate care trebuie să triumfe și în plan economic și social printr-un Plan Simion”, a conchis avocatul.
EVENIMENT
Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege
Gigi Becali, patronul FCSB, a avut o reacție virulentă la adresa Untold, festival care are loc la Cluj-Napoca, și pe care l-a catalogat ca fiind pentru “drogați și sataniști”.
Becali, care spune că stadioanele sunt pentru fotbal și vrea lege care să le interzică.
Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege
Festivalul UNTOLD care e pe cale să înceapă la Cluj-Napoca pe stadionul Cluj Arena îl deranjează pe Gigi Becali.
„Să mai facă ei Untold pe stadioane? Stadioanele sunt pentru fotbal! Nu pentru droguri, staniști! Cocaină, marijuana. Ce să facă statul român? Acolo sunt mii și mii! Cocaină și hașiș.
La ăia n-ai ce să le faci. Dacă ei bagă cocaină pe scenă, direct în nas, ce să le mai faci?”, a declarat Gigi Becali, într-o emisiune de la DigiSport, scrie Pro Sport.
Gigi Becali promite o lege care să interzică concerte de acest gen pe stadioane
Becali a continuat și a spus că am adoptat ce era mai rău din Europa, deși susține că e bine că suntem parte a uniunii.
Citește și: Unde se dispută DERBY-ul Clujului? Festivalul UNTOLD blochează Cluj Arena
„Normal ar trebui să nu mai facem concerte de drogangeală, de cocaină. O să fac eu legea asta!”, a mai spus Gigi Becali.
UNTOLD a ajuns la a noua ediție
Festivalul UNTOLD, care are un buget de câteva zeci de milioane de euro, aduce în România „crema” DJ-ilor internaționali și alți artiști în vogă, dar și mii de turiști la Cluj.
Festivalul naște în ficecare an polemici în rândul clujenilor, în special din cauza zgomotului produs și care se aude tare toată noaptea în proximitatea stadionului, dar și în alte zone din oraș.
În acest an, UNTOLD are loc între 8 și 11 august.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa
Vineri a început cea de-a șasea ediție a festivalului Vamos a la Playa. Timp de 10 zile, între 26 iulie și 4 august, litoralul se mută pe malul Someșului Mic, pe plaja din Grigorescu.
Copii și adulți s-au bucurat încă din prima zi de momentele de relaxare oferite de vremea frumoasă și răcoarea apei.
VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa
Sâmbătă, la ora 17 are loc deschiderea campionatului de table, iar de la 18 va urca pe scenă trupa Dean Klooge. De la 20, pe malul Someșului vor cânta cei de la Luna Amară.
Duminică, tot de la ora 17, va avea loc finala campionatului de table, iar atmosfera va fi întreținută de Bogdan Roșca.
De la 20, va avea loc concertul celor de la Om la lună.
Festivalul continuă cu activități interesante și diverse pe parcursul întregii săptămâni. Sunt programate întâlniri, ateliere și dezbateri, iar weekend-ul viitor aduce noi trupe și spectacole pe scena din Grigorescu. Programul integral poate fi vizualizat aici.
Procurorii DIICOT anunțau, vineri, că un bărbat, cetățean străin, a fost prins în flagrant în timp ce vindea cocaină în Cluj-Napoca. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
Este vorba de un sicilian, Vito Cocimano, membru al temutei mafii siciliene, care încerca să-și facă o piață de desfacere în România, vânzând cocaină la jumătate de preț.
VIDEO FOTO. Cine e traficantul de DROGURI prins la Cluj. E un temut MAFIOT italian
Sicilianul a fost depistat de către un polițist sub acoperire pe când încerca să-și piardă urma la Hunedoara. Din cercetările efectuate a reieșit faptul că italianul a procurat drogul din Italia și l-a introdus în țară prin intermediul unei firme de curierat.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa
Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege
VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa
VIDEO FOTO. Cine e traficantul de DROGURI prins la Cluj. E un temut MAFIOT italian
FOTO. Parcul Feroviarilor, lăudat de Ordinul Arhitecților: Competiţiile nu frânează dezvoltarea, ci generează prosperitate
Când excepțiile devin NORMALITATE. Întârzierile zborurilor din Cluj, la ordinea zilei. Opt ore pentru zborul de Cipru
Cele mai slabe școli din Cluj în urma rezultatelor la examene. Șefa IȘJ vrea desființarea învățământului simultan
Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE
