Editorial Opinii
OPINIE. Florin Danciu: Despre „interesul public” și mass media fără ipocrizie
Ringier România a pierdut in ultimii șapte ani, din 2015 încoace, 40 milioane lei net făcând presa de calitate, cu principii și deontologie! În această afacere păguboasă intră toate publicațiile din România ale elvețienilor mai puţin Gazeta Sporturilor care este editată împreună cu o firma de pariuri sportive din Bulgaria şi din care au extras un profit net total, în ultimii cinci ani, de 4,4 milioane lei.
Ținând cont că acest profit se împarte jumătate cu partenerul bulgar, iar Ringier rămâne cu puţin peste 2 milioane lei, este greu de crezut că afacerile de presă ale elvețienilor în România mai fac sens. Practic, de aproape un deceniu, familia Ringier din Elveţia subvenționează la propriu jurnalismul de calitate din România! De ce să faci asta, sfidând orice logică a capitalismului pe care, nu-i aşa, cu toţii ni l-am dorit de la Revoluție încoace?
Generozitatea familiei Ringier cu jurnalismul aflat in „serviciu public” se poate explica dacă la pierderea de 40 milioane lei adăugam aproximativ 180 miloane lei profitul net obţinut de Ringier, în aceeaşi perioadă, din alte două afaceri pe care le are în România, şi anume ejobs.ro şi imobiliare.ro! Platforma ejpbs.ro obținut 27 milioane profit net, iar imobiliare.ro 153 milioane profit net din 2015 încoace. Dar chiar şi aşa, cu 140 milioane profit net obţinut de familia Ringier doar în România, nimic şi nimeni nu poate să oblige această familie să susţină jurnalismul de „interes public”.
Pe acelaşi model funcționează un un alt bastion al „interesului public” şi anume pressone.ro, unde un cetăţean american pe nume Donald (Don) Lothrop a creditat firma care editează site-ul cu cel puţin 8 milioane de lei până s-a plictisit de atâta „investit” în „interesul public” din România.
Sursă de disconfort
Este limpede că pentru familia Ringier afacerea de presă din România, pe lângă faptul că aduce pierderi, este şi o sursă permanentă de disconfort. Membri ai familei Ringier trebuie să vină periodic în România şi să se justifice în faţa propriilor angajaţi că nu fac destul pentru protejarea interesului public din …România! Probabil şi domnul Lothrop o fi fost tras la răspundere de propria redacţie în acest sens…
Pentru cineva din afară situaţia este hilară. De unde şi până unde nişte angajaţi ai unor firme private, fie ei şi jurnalişti!, trebuie să servească „interesul public” şi nu interesul acţionarilor de a face profit? Iar dacă presa care informează, investighează, deranjează şi face publice opinii diverse nu mai este o afacere, atunci însemnă că societatea nu are nevoie de ea. Este limpede că mass media sunt în căutarea unui nou model de bussines.
Apariţia Internetului şi, mai apoi, a reţelelor sociale, a dinamitat modelul de presă tradiţional. Acum mass media sunt sclavele rețelelor de socializare. Acestea au zdrobit modelul de afaceri al mass media şi subminează dramatic profesia de ziarist. Libera exprimare s-a democratizat. Orice ins insignifiant intelectual poate avea sau are deja, propria tribună pe aşa zisa social media, propriul site sau canal TV on line. Minunea tehnologică a dat frâu liber sfertodocţilor şi impostorilor eliberaţi, prin natura lor, de orice inhibiţie.
Educaţia de calitate şi cultura generală inhibă individul care devine conștient de propriile limite şi de complexitatea lumii. Prostul dezinvolt şi impostorul isteric domină noua lume digitală. Cohorte de inşi îşi găsesc repede bulele în care li se pot confirma propriile convingeri, pot înjura confortabil pe cei din alte bule la fel de exclusiviste.
Centriştii sunt marginalizaţi, Centrul însuşi nu mai există fiind pulverizat în miriade de grupuscule unde stăpâneşte câte un „mesia” cu „biserica” lui.
Statul, jucător pe piața de presă
Ce model de business să găsească presa din România pentru a servi cu adevărat interesul public? Primul servitor al interesului public este Statul cu toate ramificaţiile sale în societate. Statul român este şi un important jucător pe piaţa mass media şi pe cea a publicităţii.
Alocă, prin buget, aproximativ 1 miliard de lei anual (200 milioane de euro) pentr TVR, Radio România şi Agerpres. Din bugetul statului partidele politice cheltuie în jur de 20 milioane de euro anual pentru publicitate politică.
Din aceşti bani se întreţin televiziunile de ştiri şi câteva publicaţii on line din Bucureşti. Mai trebuie sa adăugăm miile de contracte de publicitate încheiate de ministere, agenţii guvernamentale, companii de stat, primării, consilii judeţene sau firme private care lucrează pentru acestea şi, prin influenţă politică, finanţează mass media. Toţi aceşti bani se cheltuie cu minimă transparenţă şi, în schimbul lor, decidenţii îşi asigură liniştea relativ simplu şi ieftin.
Un model de afaceri a găsit Ringier pentru Gazeta Sporturilor asociindu-se cu un om de afaceri bulgar, proprietar de companii de pariuri sportive. Gazeta sporturilor și site-ul său au devenit, astfel, niște anexe ale firmelor de pariuri. Cum și sportul numit fotbal este complet confiscat ca și sponsorizări tot de firmele de pariuri sportive și păcănele, cercul se închide frumos în interesul public de bună seamă. Acesta este marele model de business pe care Ringier și compania de pariuri din Bulgaria l-au duplicat, prin gsp.ro, prin toată lumea!
Practic, firmele de pariuri controlează fotbalul, prin sponsorizări, dar și pe cei care scriu despre acest sport, prin publicitate sau acționariat! Îmi aduc aminte de unul directorii TeleFrance1, care acum două decenii declara că principala lor misiune este să pregătească mințile telespectatorilor francezi pentru reclamele la Coca Cola. Tot așa, principala misiune profesională, de „interes public”, a jurnaliștilor de la gsp.ro este să pregătească mințile cititorilor pentru pariuri sportive.
Partide & televiziuni
Un alt model de business în presa românească este „parteneriatul” televiziuni de știri-partide politice. Zeci de milioane de euro sunt pompate anual, din bani de la bugetul de stat alocați partidelor politice, în conturile celor cinci sau șase așa-zise „televiziuni de știri” pentru interesul strict de propagandă ale acestor organizații politice. Practic, banii publici ajung in conturile partidelor parlamentare prin alocații bugetare de unde, după bunul plac și interesele unei elitei politice restrânse, sunt direcționați spre televiziuni.
Nu știm, ca telespectatori, ce se cumpără cu acești bani, pentru că nu am văzut spoturi publicitare cu PNL sau PSD, iar emisiunile de „dezbateri” cu așa-ziși invitați de la partide nu sunt marcate ca fiind de propagandă politică. De ani de zile se chinuie câțiva jurnaliști să identifice traseul acestor sume colosale care provin, totuși, din bugetul de stat și pentru care partidele nu dau seamă nimănui!
Dar, am putea întreba, ce întreprindere de presă își permite să investigheze cheltuirea banilor publici de către partide? Răspunsul îl găsim într-un alt model de media bazat pe organizații neguvernamentale. Și aici dăm peste o sumedenie de site-uri de știri, bloguri, newsletter-uri cu finanțări la fel de obscure de la ambasade, fundații internaționale, fonduri europene, norvegiene etc.
Aici se lucrează elegant cu „proiecte”, „aplicații”, „grant-uri”. „call-uri”, „start-up-uri”, „fundrising” etc. Acest model de business ni se prezintă ca fiind adevăratul susținător al „interesului public”, aici se face, chipurile, jurnalismul pur și dur, aici sunt băieții și fetele care dorm cu codurile deontologice ale BBC sub pernă! Numai că acesta nu este un business! Trebuie să „aplici” mereu, să cauți noi finanțări, grant-uri, să scrii proiecte, să participi la call-uri, să fii mereu atent la… temele impuse de finanțatori, care s-ar putea să se schimbe de la proiect la altul.
Fenomenul este marginal tocmai din cauza ne sustenabilității sale financiare pe termen lung. El poate funcționa doar pe lângă un business de presă ca o formă de diversificare a conținutului, dar și ca optimizare a susținerii financiare.
Presa – afacere
Dar mai poate fii presa o afacere, iar dacă este o afacere în ce măsură mai poate susține interesul public și nu cel al acționariatului, clienților de publicitate sau sponsorilor? Mai are presa un sens într-o lume în care oricine se poate exprima pe rețelele de socializare?
Mai este presa utilă societății prin ceea ce livrează, mai este ea indispensabilă democrației în condițiile în care libera exprimare s-a super-liberalizat? Strivită de rețelele sociale, de obișnuința consumatorului de a avea informația gratuit, de posibilitatea companiilor și organizațiilor de a se promova global și personalizat prin Facebook, Instagram, Tiktok, Linkedin, Google add, Google sens și alte nenumărate canale on line, presa trebuie să se reinventeze împreună cu societatea și statul!
În România oricine poate fii jurnalist. În câteva ore poți să iei un șablon de site, un template, de pe Word Press, si să-l transformi în site de știri și se cheamă că ești jurnalist. Ai propria prăvălie de presă, poți trimite întrebări și interpelări autorităților publice care, în baza legii 544, a liberului acces la informații, trebuie să-ți răspundă cu celeritate.
Poți să scrii „opinii”, să-i critici pe primar, pe președinte, pe alesul local etc. dar nu ca simplu cetățean ci ca …jurnalist, ca lider și formator de opinie! Toate neamurile tale, prietenii, dar și dușmanii vor afla că nu mai ești…om de rând, ești jurnalist. Mergi la conferințe de presă, la inaugurări, autoritățile te invită la manifestări publice…pentru că ești pe lista de presă, la fotbal stai la masa presei, te acreditezi la evenimente, și …relatezi.
Nici măcar nu trebuie să scrii corect în limba română…Dintr-o dată ți s-a schimbat destinul, ai devenit cineva, ești important pentru că nu prea contează ce și cum scrii, cine să te cenzureze/corecteze?, ar fi un atentat la libera exprimare și la democrație! Inși cu tupeu și cu suficientă lipsă de educație și cultură cât să le asigure o totală dezinhibare în exprimarea publică, populează dezinvolt profesia de jurnalist! Ca să poți fii angajat ca muncitor calificat îți trebuie o diplomă, un act că ai capacitatea minimă de a exercita o profesie, ca să fii jurnalist nu îți trebuie nimic!
Ca să nu mai vorbim de profesii liberale cum ar fi avocat, notar, inginer, medic etc pe care nu le poți exercita decât după o temeinică stagiatură. În presă nu e nevoie, aici nu există organizație de breaslă care să emită un certificat de liberă practică precum în profesiile amintite mai sus. Numai în Cluj-Napoca sunt vreo zece de site-uri de știri, toate înregistrate pe…persoane fizice, ale căror identități nu pot fi dezvăluite din cauza legislației care protejează datele personale!
Ce fel de liberă exprimare e asta și cum servește aceasta interesul public dacă nu putem identifica proprietarul unui site de știri? Cum își finanțează această persoană fizică afacerea de presă? Cum emite facturi, cum își plătește angajații? Cum este posibil să deții un site de știri, sau orice fel de domeniu pe internet și să rămâi anonim? Ce legislației e asta și cui servește?
Pentru a ieși din ipocrizia numită presă ar trebui degrabă legiferate atât profesia de jurnalist cât și întreprinderea de presă. Ar fi o formă de protejare a statutului jurnalistului și a editorilor/proprietarilor de presă.
Fără un instrument legal prin care breasla să fie recunoscută de legiuitor și finanțarea să se facă transparent ne îndreptăm cu toții spre falimentul de facto al profesiei și spre falimentul propriu zis al afacerilor de presă.
Vor rămâne doar propagandiștii, activiștii și nebunii…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
VIDEO. Tânăr de 17 ani, reținut pentru 24 de ore. A furat un moped și l-a condus, deși nu avea permis
Un tânăr de 17 ani a fost reținut pentru 24 de ore de polițiștii clujeni. Minorul a furat un moped și l-a condus, deși nu avea permis.
Polițiștii Secției 1 Poliție Cluj-Napoca au dispus reținerea, pentru 24 de ore, a tânărului de 17 ani, cercetat pentru comiterea infracțiunii de furt și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Mopedul, abandonat pe strada Cantonului
Potrivit unui comunicat al IPJ Cluj, în data de 22 aprilie, în jurul orei 16.00, tânărul, însoțit de un minor, de 13 ani, ambii din Cluj-Napoca, ar fi sustras un moped parcat pe trotuarul unei străzi din municipiu. Tânărul de 17 ani a condus motoscuterul deși nu avea permis, iar în cele din urma l-au abandonat pe strada Cantonului.
„În baza investigațiilor efectuate de polițiștii Secției 1 cu sprijinul celor din cadrul Secției 7 Poliție Cluj-Napoca, minorii au fost depistați. Pe numele celui de 17 ani a fost emisă ordonanță de reținere pentru 24 de ore, cercetările fiind continuate sub aspectul infracțiunii de furt și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Mopedul, în valoare de aproximativ 2.000 de lei, a fost recuperat de polițiști și restituit proprietarului”, a transmis IPJ Cluj.
Sfaturi de la polițiști pentru prevenirea furturilor
Polițiștii clujeni oferă o serie de sfaturi pentru prevenirea furturilor de biciclete, trotinete sau motoscutere:
– Asigurați-vă întotdeauna că parcați vehiculul într-o zonă vizibilă și iluminată ori unde există camere video, iar, în zonele în care sunt amplasate suporturi speciale, utilizați această variantă;
– Încercați să folosiți întotdeauna un sistem antifurt și nu lăsați vehiculul nesupravegheat pentru o perioadă îndelungată, iar în cazul motoscuterelor puteți monta un sistem de blocare a roților sau a ghidonului;
– Evitați să lăsați obiecte valoroase pe lângă acestea sau în compartimentele interioare, deoarece acestea pot atrage atenția;
– Recomandăm utilizarea unui sistem de tip GPS pentru a putea monitoriza vehiculul;
În cazul în care ați fost victima infracțiunii de furt, raportați imediat cazul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Sănătatea SP Cluj a pierdut vineri confruntarea cu CS Minaur Baia Mare. Partida din etapa a V-a din play out-ul ligii a treia s-a încheiat cu scorul de 2-4.
Gazdele au deschis scorul prin golul marcat de Andrei Dioszegi în minutul 11 al partidei, însă nu au reușit să țină de rezultat. Stănescu a marcat pentru echipa sa și a egalat în minutul 16.
Clujenii au rămas cu un om în minus după ce Denis Paul a primit al doilea galben. Repriza începe totuși în avantajul gazdelor, care au marcat în minutul 66, golul de 2-1, dar la scurt timp Stănescu reușește dubla și egalează din nou.
Cândea își duce echipa în avantaj după ce marchează golul de 2-3. La câteva minute după, oaspeții au intrat în atac, însă ratează șansa de a egala după ce Breban apără penalty-ul executat de Saroși în minutul 80 al partidei.
Cu doar cinci minute înainte de finalul celei de-a doua reprize, dominată de echipa oaspete, Ștefănescu reușește un șut de la distanță și mărește diferența, marcând astfel ultimul gol al partidei.
Minaur urcă pe locul 3 în clasament
Meciul se termină 2-4, în avantajul celor de la Minaur, care urcă pe locul 3 din clasamentul de play out al seriei 10 din liga a 3-a și îi egalează la puncte pe cei de la Sănătatea SP Cluj.
Etapa viitoare, Sănătatea SP Cluj va juca în deplasare contra celor de la SC Olimpia MCMXXI Satu Mare.
Minaur va primi vizita celor de la Băile Felix.
Sănătatea SP Cluj: Chindriș – Ștefan, Stretea, Cimpoeșu, Cîmpean, Diomande, Aidoo, Saroși, Dioszegi, Goga, Paul.
De asemenea, au mai evoluat pe parcursul partidei: Vescan, Obeng, Zanc, Oltean.
CS Minaur Baia Mare: Breban- Mureșan, Lazăr, Simion, Achim, Matei, Csiszer, Stănescu, Serediuc, Orosz, Batin.
Timeea Morocoj
Primăria Cluj-Napoca lucrează la amenajarea unor rute alternative pentru accesul pe strada Uliului, în urma alunecărilor de teren de noaptea trecută.
Municipalitatea a informat sâmbătă că lucrează la rezolvarea situației de pe strada Uliului numărul 90, în contextul alunecărilor de teren de vineri noapte.
Primăria Cluj-Napoca, despre situația de pe Uliului
„Joi, 25 aprilie, am constatat că au apărut cedări și fisuri în carorabilul de pe strada Uliului în dreptul numărului 90.
Au fost luate primele măsuri de semnalizare și ținerea sub observație a zonei – semnalizare rutieră de restricționare a circulației autovehiculelor pe banda carosabilă afectată (banda de coborâre).
Având în vedere că prognoza meteo indica precipitații, pentru a nu se agrava starea de fapt, am trecut la sigilarea fisurilor (pentru a nu intra apa meteorică).
Vineri, 26 aprilie, am constatat că situația din teren s-a agravat și am limitat tonajul la maxim 2 tone. Am asigurat permanența cu doua echipaje ale Poliției Locale pentru asigurarea implementării măsurilor necesare și informarea cetățenilor.
Se lucrează la rute alternative
Vineri spre sâmbătă alunecarea a continuat, astfel că, în data de 27 aprilie 2024 a fost convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență, unde au fost stabilite următoarele măsuri:
1. Închiderea circulației auto pe strada Uliului, pe tronsonul afectat de alunecari;
2. Identificarea unor rute alternative de acces;
3. Mandatarea RADP să intervină pentru amenajarea rutei alternative, acolo unde este necesar.
Primăria Cluj-Napoca alături de toate instituțiile abilitate continuă monitorizarea situației și implementarea măsurilor necesare”, a comunicat Primăria Cluj-Napoca.
EVENIMENT
Jandarmeria Cluj recrutează tineri care vor o carieră militară. Câte posturi se scot la concurs în școlile de profil
Inspectoratul de Jandarmi Județean Cluj desfășoară, în perioada 24 aprilie – 14 mai, o nouă campanie de recrutare pentru tinerii care doresc o carieră militară în Jandarmeria Română, sesiunea de admitere aprilie-iulie 2024.
La Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani sunt scoase la concurs un număr de 350 locuri, din care 3 sunt destinate cetățenilor de etnie romă, iar 3 celor de altă minoritate, iar la Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni sunt scoase la concurs 350 locuri, din care 3 sunt destinate cetățenilor de etnie romă, iar 3 celor de altă minoritate.
Cererea tip de înscriere
Cererea-tip de înscriere prevăzută ca anexă la anunțul postat pe site-ul unității, precum și, după caz, consimțământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare, se completează de către candidat în mod lizibil, se semnează și se transmit, exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail resurseumane@jandarmeriaardeleana.ro, în raport de domiciliul/reședința înscrise în cartea de identitate a candidatului, până la data de 14 Mai 2024, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.
Pentru a participa la concursurile de admitere la instituțiile de învățământ ale Jandarmeriei Române, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții şi criterii specifice:
a) să aibă cetățenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă capacitate deplină de exercițiu;
d) să fie apți din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniți sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;
f) să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat;
g) să aibă un comportament corespunzător principiilor şi cerințelor de conduită admise şi practicate în societate;
h) să nu aibă antecedente penale, cu excepția situației când a intervenit reabilitarea;
i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;
j) să nu fi fost destituiți dintr-o funcție publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
Fără poliție politică
k) să nu fi desfășurat activități de politie politică, astfel cum sunt definite prin lege;
l) să aibă vârsta de până la 27 de ani împliniți în anul participării la concurs;
m) să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ţinuta de vară;
n) să fi obținut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puțin 9,00, cu excepția candidaților care au absolvit instituții de învățământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj calificativ purtarea elevului;
o) să nu fi fost exmatriculați pentru abateri disciplinare dintr-o instituție de învăţământ;
p) să deţină sau să obţină până la absolvire permis de conducere categoria B.
Pentru mai multe informații accesați linkul https://www.jandarmeriaardeleana.ro/admitere_scoli_mai_2024.html sau la telefon 0264/595513, de luni până vineri între orele 08.00-16.00, Serviciul Resurse Umane.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
VIDEO. Tânăr de 17 ani, reținut pentru 24 de ore. A furat un moped și l-a condus, deși nu avea permis
Sănătatea SP Cluj, învinsă pe teren propriu de CS Minaur Baia Mare
Primăria Cluj-Napoca, despre alunecarea de pe Uliului: vor fi amenajate rute alternative
Jandarmeria Cluj recrutează tineri care vor o carieră militară. Câte posturi se scot la concurs în școlile de profil
VIDEO. Povestea emoționantă a unui tânăr din Cluj, șef de promoție al Școlii Poliției de Frontieră Oradea
Accident pe centura Vâlcele-Apahida. Un bărbat a rămas încarcerat
Pro Infrastructură: Licitația tronsonului 2 al centurii metropolitane, ANULATĂ de Primăria Cluj. Ofertanții nu știu nimic
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj închiriază spații pentru fumători. Când e licitația
