Editorial Opinii
OPINIE. Florin Danciu: Despre „interesul public” și mass media fără ipocrizie
Ringier România a pierdut in ultimii șapte ani, din 2015 încoace, 40 milioane lei net făcând presa de calitate, cu principii și deontologie! În această afacere păguboasă intră toate publicațiile din România ale elvețienilor mai puţin Gazeta Sporturilor care este editată împreună cu o firma de pariuri sportive din Bulgaria şi din care au extras un profit net total, în ultimii cinci ani, de 4,4 milioane lei.
Ținând cont că acest profit se împarte jumătate cu partenerul bulgar, iar Ringier rămâne cu puţin peste 2 milioane lei, este greu de crezut că afacerile de presă ale elvețienilor în România mai fac sens. Practic, de aproape un deceniu, familia Ringier din Elveţia subvenționează la propriu jurnalismul de calitate din România! De ce să faci asta, sfidând orice logică a capitalismului pe care, nu-i aşa, cu toţii ni l-am dorit de la Revoluție încoace?
Generozitatea familiei Ringier cu jurnalismul aflat in „serviciu public” se poate explica dacă la pierderea de 40 milioane lei adăugam aproximativ 180 miloane lei profitul net obţinut de Ringier, în aceeaşi perioadă, din alte două afaceri pe care le are în România, şi anume ejobs.ro şi imobiliare.ro! Platforma ejpbs.ro obținut 27 milioane profit net, iar imobiliare.ro 153 milioane profit net din 2015 încoace. Dar chiar şi aşa, cu 140 milioane profit net obţinut de familia Ringier doar în România, nimic şi nimeni nu poate să oblige această familie să susţină jurnalismul de „interes public”.
Pe acelaşi model funcționează un un alt bastion al „interesului public” şi anume pressone.ro, unde un cetăţean american pe nume Donald (Don) Lothrop a creditat firma care editează site-ul cu cel puţin 8 milioane de lei până s-a plictisit de atâta „investit” în „interesul public” din România.
Sursă de disconfort
Este limpede că pentru familia Ringier afacerea de presă din România, pe lângă faptul că aduce pierderi, este şi o sursă permanentă de disconfort. Membri ai familei Ringier trebuie să vină periodic în România şi să se justifice în faţa propriilor angajaţi că nu fac destul pentru protejarea interesului public din …România! Probabil şi domnul Lothrop o fi fost tras la răspundere de propria redacţie în acest sens…
Pentru cineva din afară situaţia este hilară. De unde şi până unde nişte angajaţi ai unor firme private, fie ei şi jurnalişti!, trebuie să servească „interesul public” şi nu interesul acţionarilor de a face profit? Iar dacă presa care informează, investighează, deranjează şi face publice opinii diverse nu mai este o afacere, atunci însemnă că societatea nu are nevoie de ea. Este limpede că mass media sunt în căutarea unui nou model de bussines.
Apariţia Internetului şi, mai apoi, a reţelelor sociale, a dinamitat modelul de presă tradiţional. Acum mass media sunt sclavele rețelelor de socializare. Acestea au zdrobit modelul de afaceri al mass media şi subminează dramatic profesia de ziarist. Libera exprimare s-a democratizat. Orice ins insignifiant intelectual poate avea sau are deja, propria tribună pe aşa zisa social media, propriul site sau canal TV on line. Minunea tehnologică a dat frâu liber sfertodocţilor şi impostorilor eliberaţi, prin natura lor, de orice inhibiţie.
Educaţia de calitate şi cultura generală inhibă individul care devine conștient de propriile limite şi de complexitatea lumii. Prostul dezinvolt şi impostorul isteric domină noua lume digitală. Cohorte de inşi îşi găsesc repede bulele în care li se pot confirma propriile convingeri, pot înjura confortabil pe cei din alte bule la fel de exclusiviste.
Centriştii sunt marginalizaţi, Centrul însuşi nu mai există fiind pulverizat în miriade de grupuscule unde stăpâneşte câte un „mesia” cu „biserica” lui.
Statul, jucător pe piața de presă
Ce model de business să găsească presa din România pentru a servi cu adevărat interesul public? Primul servitor al interesului public este Statul cu toate ramificaţiile sale în societate. Statul român este şi un important jucător pe piaţa mass media şi pe cea a publicităţii.
Alocă, prin buget, aproximativ 1 miliard de lei anual (200 milioane de euro) pentr TVR, Radio România şi Agerpres. Din bugetul statului partidele politice cheltuie în jur de 20 milioane de euro anual pentru publicitate politică.
Din aceşti bani se întreţin televiziunile de ştiri şi câteva publicaţii on line din Bucureşti. Mai trebuie sa adăugăm miile de contracte de publicitate încheiate de ministere, agenţii guvernamentale, companii de stat, primării, consilii judeţene sau firme private care lucrează pentru acestea şi, prin influenţă politică, finanţează mass media. Toţi aceşti bani se cheltuie cu minimă transparenţă şi, în schimbul lor, decidenţii îşi asigură liniştea relativ simplu şi ieftin.
Un model de afaceri a găsit Ringier pentru Gazeta Sporturilor asociindu-se cu un om de afaceri bulgar, proprietar de companii de pariuri sportive. Gazeta sporturilor și site-ul său au devenit, astfel, niște anexe ale firmelor de pariuri. Cum și sportul numit fotbal este complet confiscat ca și sponsorizări tot de firmele de pariuri sportive și păcănele, cercul se închide frumos în interesul public de bună seamă. Acesta este marele model de business pe care Ringier și compania de pariuri din Bulgaria l-au duplicat, prin gsp.ro, prin toată lumea!
Practic, firmele de pariuri controlează fotbalul, prin sponsorizări, dar și pe cei care scriu despre acest sport, prin publicitate sau acționariat! Îmi aduc aminte de unul directorii TeleFrance1, care acum două decenii declara că principala lor misiune este să pregătească mințile telespectatorilor francezi pentru reclamele la Coca Cola. Tot așa, principala misiune profesională, de „interes public”, a jurnaliștilor de la gsp.ro este să pregătească mințile cititorilor pentru pariuri sportive.
Partide & televiziuni
Un alt model de business în presa românească este „parteneriatul” televiziuni de știri-partide politice. Zeci de milioane de euro sunt pompate anual, din bani de la bugetul de stat alocați partidelor politice, în conturile celor cinci sau șase așa-zise „televiziuni de știri” pentru interesul strict de propagandă ale acestor organizații politice. Practic, banii publici ajung in conturile partidelor parlamentare prin alocații bugetare de unde, după bunul plac și interesele unei elitei politice restrânse, sunt direcționați spre televiziuni.
Nu știm, ca telespectatori, ce se cumpără cu acești bani, pentru că nu am văzut spoturi publicitare cu PNL sau PSD, iar emisiunile de „dezbateri” cu așa-ziși invitați de la partide nu sunt marcate ca fiind de propagandă politică. De ani de zile se chinuie câțiva jurnaliști să identifice traseul acestor sume colosale care provin, totuși, din bugetul de stat și pentru care partidele nu dau seamă nimănui!
Dar, am putea întreba, ce întreprindere de presă își permite să investigheze cheltuirea banilor publici de către partide? Răspunsul îl găsim într-un alt model de media bazat pe organizații neguvernamentale. Și aici dăm peste o sumedenie de site-uri de știri, bloguri, newsletter-uri cu finanțări la fel de obscure de la ambasade, fundații internaționale, fonduri europene, norvegiene etc.
Aici se lucrează elegant cu „proiecte”, „aplicații”, „grant-uri”. „call-uri”, „start-up-uri”, „fundrising” etc. Acest model de business ni se prezintă ca fiind adevăratul susținător al „interesului public”, aici se face, chipurile, jurnalismul pur și dur, aici sunt băieții și fetele care dorm cu codurile deontologice ale BBC sub pernă! Numai că acesta nu este un business! Trebuie să „aplici” mereu, să cauți noi finanțări, grant-uri, să scrii proiecte, să participi la call-uri, să fii mereu atent la… temele impuse de finanțatori, care s-ar putea să se schimbe de la proiect la altul.
Fenomenul este marginal tocmai din cauza ne sustenabilității sale financiare pe termen lung. El poate funcționa doar pe lângă un business de presă ca o formă de diversificare a conținutului, dar și ca optimizare a susținerii financiare.
Presa – afacere
Dar mai poate fii presa o afacere, iar dacă este o afacere în ce măsură mai poate susține interesul public și nu cel al acționariatului, clienților de publicitate sau sponsorilor? Mai are presa un sens într-o lume în care oricine se poate exprima pe rețelele de socializare?
Mai este presa utilă societății prin ceea ce livrează, mai este ea indispensabilă democrației în condițiile în care libera exprimare s-a super-liberalizat? Strivită de rețelele sociale, de obișnuința consumatorului de a avea informația gratuit, de posibilitatea companiilor și organizațiilor de a se promova global și personalizat prin Facebook, Instagram, Tiktok, Linkedin, Google add, Google sens și alte nenumărate canale on line, presa trebuie să se reinventeze împreună cu societatea și statul!
În România oricine poate fii jurnalist. În câteva ore poți să iei un șablon de site, un template, de pe Word Press, si să-l transformi în site de știri și se cheamă că ești jurnalist. Ai propria prăvălie de presă, poți trimite întrebări și interpelări autorităților publice care, în baza legii 544, a liberului acces la informații, trebuie să-ți răspundă cu celeritate.
Poți să scrii „opinii”, să-i critici pe primar, pe președinte, pe alesul local etc. dar nu ca simplu cetățean ci ca …jurnalist, ca lider și formator de opinie! Toate neamurile tale, prietenii, dar și dușmanii vor afla că nu mai ești…om de rând, ești jurnalist. Mergi la conferințe de presă, la inaugurări, autoritățile te invită la manifestări publice…pentru că ești pe lista de presă, la fotbal stai la masa presei, te acreditezi la evenimente, și …relatezi.
Nici măcar nu trebuie să scrii corect în limba română…Dintr-o dată ți s-a schimbat destinul, ai devenit cineva, ești important pentru că nu prea contează ce și cum scrii, cine să te cenzureze/corecteze?, ar fi un atentat la libera exprimare și la democrație! Inși cu tupeu și cu suficientă lipsă de educație și cultură cât să le asigure o totală dezinhibare în exprimarea publică, populează dezinvolt profesia de jurnalist! Ca să poți fii angajat ca muncitor calificat îți trebuie o diplomă, un act că ai capacitatea minimă de a exercita o profesie, ca să fii jurnalist nu îți trebuie nimic!
Ca să nu mai vorbim de profesii liberale cum ar fi avocat, notar, inginer, medic etc pe care nu le poți exercita decât după o temeinică stagiatură. În presă nu e nevoie, aici nu există organizație de breaslă care să emită un certificat de liberă practică precum în profesiile amintite mai sus. Numai în Cluj-Napoca sunt vreo zece de site-uri de știri, toate înregistrate pe…persoane fizice, ale căror identități nu pot fi dezvăluite din cauza legislației care protejează datele personale!
Ce fel de liberă exprimare e asta și cum servește aceasta interesul public dacă nu putem identifica proprietarul unui site de știri? Cum își finanțează această persoană fizică afacerea de presă? Cum emite facturi, cum își plătește angajații? Cum este posibil să deții un site de știri, sau orice fel de domeniu pe internet și să rămâi anonim? Ce legislației e asta și cui servește?
Pentru a ieși din ipocrizia numită presă ar trebui degrabă legiferate atât profesia de jurnalist cât și întreprinderea de presă. Ar fi o formă de protejare a statutului jurnalistului și a editorilor/proprietarilor de presă.
Fără un instrument legal prin care breasla să fie recunoscută de legiuitor și finanțarea să se facă transparent ne îndreptăm cu toții spre falimentul de facto al profesiei și spre falimentul propriu zis al afacerilor de presă.
Vor rămâne doar propagandiștii, activiștii și nebunii…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ce SURPRIZE vă mai pregătesc ȚEPARII. Încă o metodă de ÎNȘELĂCIUNE la care trebuie să fiți atenți
Escrocii nu au limite. Poliția care urmărește infracțiunile cibernetice nu poate ține pasul cu ingeniozitatea acestora. Din păcate, mulți cetățeni naivi „pun botul”, cum s-ar zice, la acest gen de acțiuni.
Un cititor Cluj24 ne-a trimis pe adresa redacției un mail prin care era înștiințat de Poșta Română că are un colet în tranzit ce nu poate fi livrat pentru că ar trebui achitate ceva taxe. În corpul mail-ului se află o imagine cu un colet, activă. Aceasta cuprinde inclusiv un cod al așa zisului pachet.
Ce SURPRIZE vă mai pregătesc ȚEPARII. Încă o metodă de ÎNȘELĂCIUNE la care trebuie să fiți atenți
Mailul este venit de pe adresa newsletter@link.shefinds.com, deși pe imagine e sigla Poștei Române dar cu textul „Serviciul Poștal”.
Primul pas în cazul în care primiți un mail suspect e să-i verificați adresa de expediere. De regulă, aceasta este una care conține litere și cifre aleatorii, fără să includă numele companiei folosită ca momeală. Niciodată, dar niciodată să nu dați click pe link-uri ce nu prezintă siguranță, cu atât mai mult cu cât sunteți conștienți de faptul că nu ați făcut nicio comandă și nu așteptați pachet de undeva.
EVENIMENT
Vremea nu ține cu Trump. Ceremonia de inaugurare are loc în interior din cauza frigului din Washington DC
Ceremonia de inaugurare a preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, va fi mutată în interior, întrucât prognoza meteo pentru luni la Washington indică temperaturi foarte scăzute, a anunțat vineri presa americană, informație confirmată şi de viitorul preşedinte, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Prin urmare, depunerea jurământului, care ar fi trebuit să se desfăşoare pe treptele Capitoliului, va avea loc în interiorul Rotondei Capitoliului, la fel cum s-a procedat la ceremonia pentru al doilea mandat al fostului preşedinte Ronald Reagan.
”Prognoza meteo pentru Washington, D.C. cu un vânt friguros, poate insemna recorduri de temperaturi scăzute. Un front arctic mătură țara. Nu vreau să fie oameni răniți, afectați in orice fel”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Ca Reagan în 1985
”Am dispus ca Discursul de inaugurare, precum şi rugăciunile si alte intervenții, să se desfăşoare in Rotonda Capitoliului SUA la fel cum a procedat Ronald Reagan in 1985, atunci tot din cauza vremii foarte friguroase. Diversii demnitari şi oaspeți vor fi aduşi în Capitoliu”, a precizat el in continuare.
Viitorul preşedinte le-a transmis de asemenea susținătorilor săi că vor putea vedea ceremonia de inaugurare pe ecrane amplasate in interiorul Capital One Arena, o arena sportivă din Washington cu o capacitate de 20.000 de persoane.
Foto: Facebook – Donald Trump
EVENIMENT
MApN: 12 situații de fragmente de drone rusești căzute în România, 11 dintre ele în județul Tulcea
Sporirea numărului de militari în zona de graniță româno-ucraineană de pe teritoriul județului Tulcea, precum și amplasarea mai multor puncte de observaţie şi senzori terestri explică rapiditatea cu care Ministerul Apărării Naționale (MApN) a identificat vineri, in comuna Ceataichioi, urme ale unei drone utilizate în războiul declansat de Rusia impotriva Ucrainei
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de MApN, din data de 5 septembrie 2023 până vineri, 17 ianuarie 2025, pe teritoriul României au fost identificate 12 situații, din care 11 in judetul Tulcea, în urma cărora s-au ridicat fragmente de drone pe teritoriul Romaniei, iar dintre acestea sapte au fost găsite în zona Plauru, comuna Ceataichiol, despărţită de oraşul Ismail Ucraina, doar de Dunăre.
MApN a amintit că, după identificarea primelor fragmente de dronă căzute pe teritoriul Rominiel, a luat o serie de măsuri in zona aflată în proximitatea granitei cu Ucraina si a explicat astfel rapiditatea cu care a descoperit vineri urmele de drone, in conditiile in care anterior acestea erau găsite sau făcute publice la un interval de cel puțin 12 de ore de la atac.
Puncte de observație
A fost sporit numărul de militari care execută misiuni în această zonă, pentru implementarea de măsuri suplimentare, inclusiv subunități de interventie care să poată acționa în cel mai scurt timp, in funcție de nevol. Sunt pregătite echipe EOD care să intervină ori de câte ori se cercetează la fata locului, posibile fragmente de drone.
Au fost instalate mai multe puncte de observație și senzori terestri, au fost dislocate mai aproape de această zonă capacități antiaeriene si a crescut frecventa patrulärli pe Dunăre cu navele Flotilei Fluviale, se specifică în adresa MApN
Sursa citată face referire și la războiul electronic care impiică atât semnale false de tinte aeriene, cât și atacuri reale, un caz elocvent fiind cel din data de 8 septembrie 2024, atunci când o platformă aeriană färä pilot rusă a fost monitorizată deopotrivă de radarele de la sol si de aeronavele F-16 ale Forţelor Aeriene Romane, aflate sub comanda NATO, care s-au ridicat de la sol pentru clarificarea situației aeriene.
Situația, monitorizată
„Din informatie obținute prin sistemele electronice de supraveghere şi prin alte mijloace de monitorizare, nu au fost întrunite condițiile unei amenințări militare directe la adresa teritoriutul național sau a apelor teritoriale ale Româniet.
In astfel de situații, măsurite se lau gradual, în mod unitar, pentru întregul spațiu aerian al NATO. Acțiunea cinetică împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spatiul aerian se realizează în condițiile unul atac intentionat, un act ostil impotriva teritoriului României sau al NATO.
Aeronavele F-16 au monitorizat permanent situația aeriană fiind în măsură să intervină în cazul existentel unui pericol pentru teritoriul national.
EVENIMENT
Marius Lulea (AUR): Dictatura regimului Iohannis-Ciolacu! Cenzură, abuz și sancționarea prin reducere la tăcere a diasporei
Guvernul Ciolacu demonstrează din nou că nu se dă înapoi de la nimic pentru a-și păstra puterea, adoptând măsuri care subminează democrația și drepturile fundamentale ale românilor, susține prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea. Pe lângă modificările discriminatorii aduse legii electorale, menite să afecteze libertatea de exprimare în online, regimul PSD-PNL-UDMR a luat decizia de a limita dreptul diasporei de a vota, reducând orele de funcționare ale secțiilor de votare în ultima zi.
Decizia de a restricționa mediul online arată clar că ce nu pot controla, vor să cenzureze. Online-ul este singurul loc unde românii își pot exprima liber opiniile, fără influența televiziunilor aservite guvernului.
Aceste modificări nu sunt menite să protejeze procesul electoral, ci să înăbușe vocile conștiente, educate și capabile să lupte, care contestă puterea. Guvernul știe că mediul online este greu de manipulat, spre deosebire de presa finanțată de partidele de la guvernare și caută să elimine orice spațiu unde adevărul poate fi spus liber.
Măsură cinică pentru diaspora
În ceea ce privește diaspora, reducerea dreptului la vot este o măsură cinică, menită să diminueze influența românilor care votează împotriva partidelor ce au distrus România.
Este evident că această decizie nu este una administrativă, ci un act deliberat de a îndepărta din ecuația electorală un segment al populației ce refuză să fie manipulat. Guvernul se teme de diaspora pentru că știe că aceasta a înțeles, prin expunere la valorile universale, cum trebuie să arate o democrație funcțională, neprazitată de analfabeți funcționali și hoți. Diaspora înțelege, nu uită și sancționează.
Toate aceste măsuri au fost luate fără nicio consultare publică sau dezbatere, în stilul tipic al politicienilor care își bat joc de români și de democrație. Fără transparență, fără dialog, guvernul încearcă să se asigure că viitoarele alegeri vor fi controlate strict de sistem, iar candidații care nu au acces la presa aservită nu vor mai avea nicio șansă.
Discriminare clară
Aceasta este o discriminare clară față de milioane de români care, din cauza distanțelor și a programului de lucru, votează preponderent în ziua de duminică.
În loc să faciliteze participarea democratică, guvernul alege să marginalizeze un segment al populației care și-a demonstrat constant sprijinul pentru schimbare și reformă.
Când diaspora trebuia să susțină interesele sistemului, aparatul de propagandă a depus toate eforturile pentru a le facilita accesul la vot. Când nu le mai convine votul românilor fugiți din țară din cauza lor, în mod discreționar vor să revină la practicile restrictive.
Atacuri la adresa democrației
Aceste atacuri la adresa democrației sunt inacceptabile și reprezintă un abuz grav. AUR condamnă aceste decizii și se angajează să lupte pentru ca drepturile tuturor românilor, fie din țară, fie din diaspora, să fie respectate.
Tocmai de aceea vom sesiza Avocatul Poporului imediat ce documentul va fi publicat în Monitorul Oficial pentru a solicita contestarea la Curtea Constituțională a hotărârii guvernului. Este un nou act abuziv, lipsit de transparență, care încalcă prevederile legale.
România trebuie să rămână o țară a oamenilor liberi, iar încercările guvernului de a cenzura și limita libertățile fundamentale nu vor rămâne fără răspuns. Poporul român are dreptul să decidă, nu să fie redus la tăcere”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea.