Editorial Opinii
OPINIE. Florin Danciu: Despre „interesul public” și mass media fără ipocrizie
Ringier România a pierdut in ultimii șapte ani, din 2015 încoace, 40 milioane lei net făcând presa de calitate, cu principii și deontologie! În această afacere păguboasă intră toate publicațiile din România ale elvețienilor mai puţin Gazeta Sporturilor care este editată împreună cu o firma de pariuri sportive din Bulgaria şi din care au extras un profit net total, în ultimii cinci ani, de 4,4 milioane lei.
Ținând cont că acest profit se împarte jumătate cu partenerul bulgar, iar Ringier rămâne cu puţin peste 2 milioane lei, este greu de crezut că afacerile de presă ale elvețienilor în România mai fac sens. Practic, de aproape un deceniu, familia Ringier din Elveţia subvenționează la propriu jurnalismul de calitate din România! De ce să faci asta, sfidând orice logică a capitalismului pe care, nu-i aşa, cu toţii ni l-am dorit de la Revoluție încoace?
Generozitatea familiei Ringier cu jurnalismul aflat in „serviciu public” se poate explica dacă la pierderea de 40 milioane lei adăugam aproximativ 180 miloane lei profitul net obţinut de Ringier, în aceeaşi perioadă, din alte două afaceri pe care le are în România, şi anume ejobs.ro şi imobiliare.ro! Platforma ejpbs.ro obținut 27 milioane profit net, iar imobiliare.ro 153 milioane profit net din 2015 încoace. Dar chiar şi aşa, cu 140 milioane profit net obţinut de familia Ringier doar în România, nimic şi nimeni nu poate să oblige această familie să susţină jurnalismul de „interes public”.
Pe acelaşi model funcționează un un alt bastion al „interesului public” şi anume pressone.ro, unde un cetăţean american pe nume Donald (Don) Lothrop a creditat firma care editează site-ul cu cel puţin 8 milioane de lei până s-a plictisit de atâta „investit” în „interesul public” din România.
Sursă de disconfort
Este limpede că pentru familia Ringier afacerea de presă din România, pe lângă faptul că aduce pierderi, este şi o sursă permanentă de disconfort. Membri ai familei Ringier trebuie să vină periodic în România şi să se justifice în faţa propriilor angajaţi că nu fac destul pentru protejarea interesului public din …România! Probabil şi domnul Lothrop o fi fost tras la răspundere de propria redacţie în acest sens…
Pentru cineva din afară situaţia este hilară. De unde şi până unde nişte angajaţi ai unor firme private, fie ei şi jurnalişti!, trebuie să servească „interesul public” şi nu interesul acţionarilor de a face profit? Iar dacă presa care informează, investighează, deranjează şi face publice opinii diverse nu mai este o afacere, atunci însemnă că societatea nu are nevoie de ea. Este limpede că mass media sunt în căutarea unui nou model de bussines.
Apariţia Internetului şi, mai apoi, a reţelelor sociale, a dinamitat modelul de presă tradiţional. Acum mass media sunt sclavele rețelelor de socializare. Acestea au zdrobit modelul de afaceri al mass media şi subminează dramatic profesia de ziarist. Libera exprimare s-a democratizat. Orice ins insignifiant intelectual poate avea sau are deja, propria tribună pe aşa zisa social media, propriul site sau canal TV on line. Minunea tehnologică a dat frâu liber sfertodocţilor şi impostorilor eliberaţi, prin natura lor, de orice inhibiţie.
Educaţia de calitate şi cultura generală inhibă individul care devine conștient de propriile limite şi de complexitatea lumii. Prostul dezinvolt şi impostorul isteric domină noua lume digitală. Cohorte de inşi îşi găsesc repede bulele în care li se pot confirma propriile convingeri, pot înjura confortabil pe cei din alte bule la fel de exclusiviste.
Centriştii sunt marginalizaţi, Centrul însuşi nu mai există fiind pulverizat în miriade de grupuscule unde stăpâneşte câte un „mesia” cu „biserica” lui.
Statul, jucător pe piața de presă
Ce model de business să găsească presa din România pentru a servi cu adevărat interesul public? Primul servitor al interesului public este Statul cu toate ramificaţiile sale în societate. Statul român este şi un important jucător pe piaţa mass media şi pe cea a publicităţii.
Alocă, prin buget, aproximativ 1 miliard de lei anual (200 milioane de euro) pentr TVR, Radio România şi Agerpres. Din bugetul statului partidele politice cheltuie în jur de 20 milioane de euro anual pentru publicitate politică.
Din aceşti bani se întreţin televiziunile de ştiri şi câteva publicaţii on line din Bucureşti. Mai trebuie sa adăugăm miile de contracte de publicitate încheiate de ministere, agenţii guvernamentale, companii de stat, primării, consilii judeţene sau firme private care lucrează pentru acestea şi, prin influenţă politică, finanţează mass media. Toţi aceşti bani se cheltuie cu minimă transparenţă şi, în schimbul lor, decidenţii îşi asigură liniştea relativ simplu şi ieftin.
Un model de afaceri a găsit Ringier pentru Gazeta Sporturilor asociindu-se cu un om de afaceri bulgar, proprietar de companii de pariuri sportive. Gazeta sporturilor și site-ul său au devenit, astfel, niște anexe ale firmelor de pariuri. Cum și sportul numit fotbal este complet confiscat ca și sponsorizări tot de firmele de pariuri sportive și păcănele, cercul se închide frumos în interesul public de bună seamă. Acesta este marele model de business pe care Ringier și compania de pariuri din Bulgaria l-au duplicat, prin gsp.ro, prin toată lumea!
Practic, firmele de pariuri controlează fotbalul, prin sponsorizări, dar și pe cei care scriu despre acest sport, prin publicitate sau acționariat! Îmi aduc aminte de unul directorii TeleFrance1, care acum două decenii declara că principala lor misiune este să pregătească mințile telespectatorilor francezi pentru reclamele la Coca Cola. Tot așa, principala misiune profesională, de „interes public”, a jurnaliștilor de la gsp.ro este să pregătească mințile cititorilor pentru pariuri sportive.
Partide & televiziuni
Un alt model de business în presa românească este „parteneriatul” televiziuni de știri-partide politice. Zeci de milioane de euro sunt pompate anual, din bani de la bugetul de stat alocați partidelor politice, în conturile celor cinci sau șase așa-zise „televiziuni de știri” pentru interesul strict de propagandă ale acestor organizații politice. Practic, banii publici ajung in conturile partidelor parlamentare prin alocații bugetare de unde, după bunul plac și interesele unei elitei politice restrânse, sunt direcționați spre televiziuni.
Nu știm, ca telespectatori, ce se cumpără cu acești bani, pentru că nu am văzut spoturi publicitare cu PNL sau PSD, iar emisiunile de „dezbateri” cu așa-ziși invitați de la partide nu sunt marcate ca fiind de propagandă politică. De ani de zile se chinuie câțiva jurnaliști să identifice traseul acestor sume colosale care provin, totuși, din bugetul de stat și pentru care partidele nu dau seamă nimănui!
Dar, am putea întreba, ce întreprindere de presă își permite să investigheze cheltuirea banilor publici de către partide? Răspunsul îl găsim într-un alt model de media bazat pe organizații neguvernamentale. Și aici dăm peste o sumedenie de site-uri de știri, bloguri, newsletter-uri cu finanțări la fel de obscure de la ambasade, fundații internaționale, fonduri europene, norvegiene etc.
Aici se lucrează elegant cu „proiecte”, „aplicații”, „grant-uri”. „call-uri”, „start-up-uri”, „fundrising” etc. Acest model de business ni se prezintă ca fiind adevăratul susținător al „interesului public”, aici se face, chipurile, jurnalismul pur și dur, aici sunt băieții și fetele care dorm cu codurile deontologice ale BBC sub pernă! Numai că acesta nu este un business! Trebuie să „aplici” mereu, să cauți noi finanțări, grant-uri, să scrii proiecte, să participi la call-uri, să fii mereu atent la… temele impuse de finanțatori, care s-ar putea să se schimbe de la proiect la altul.
Fenomenul este marginal tocmai din cauza ne sustenabilității sale financiare pe termen lung. El poate funcționa doar pe lângă un business de presă ca o formă de diversificare a conținutului, dar și ca optimizare a susținerii financiare.
Presa – afacere
Dar mai poate fii presa o afacere, iar dacă este o afacere în ce măsură mai poate susține interesul public și nu cel al acționariatului, clienților de publicitate sau sponsorilor? Mai are presa un sens într-o lume în care oricine se poate exprima pe rețelele de socializare?
Mai este presa utilă societății prin ceea ce livrează, mai este ea indispensabilă democrației în condițiile în care libera exprimare s-a super-liberalizat? Strivită de rețelele sociale, de obișnuința consumatorului de a avea informația gratuit, de posibilitatea companiilor și organizațiilor de a se promova global și personalizat prin Facebook, Instagram, Tiktok, Linkedin, Google add, Google sens și alte nenumărate canale on line, presa trebuie să se reinventeze împreună cu societatea și statul!
În România oricine poate fii jurnalist. În câteva ore poți să iei un șablon de site, un template, de pe Word Press, si să-l transformi în site de știri și se cheamă că ești jurnalist. Ai propria prăvălie de presă, poți trimite întrebări și interpelări autorităților publice care, în baza legii 544, a liberului acces la informații, trebuie să-ți răspundă cu celeritate.
Poți să scrii „opinii”, să-i critici pe primar, pe președinte, pe alesul local etc. dar nu ca simplu cetățean ci ca …jurnalist, ca lider și formator de opinie! Toate neamurile tale, prietenii, dar și dușmanii vor afla că nu mai ești…om de rând, ești jurnalist. Mergi la conferințe de presă, la inaugurări, autoritățile te invită la manifestări publice…pentru că ești pe lista de presă, la fotbal stai la masa presei, te acreditezi la evenimente, și …relatezi.
Nici măcar nu trebuie să scrii corect în limba română…Dintr-o dată ți s-a schimbat destinul, ai devenit cineva, ești important pentru că nu prea contează ce și cum scrii, cine să te cenzureze/corecteze?, ar fi un atentat la libera exprimare și la democrație! Inși cu tupeu și cu suficientă lipsă de educație și cultură cât să le asigure o totală dezinhibare în exprimarea publică, populează dezinvolt profesia de jurnalist! Ca să poți fii angajat ca muncitor calificat îți trebuie o diplomă, un act că ai capacitatea minimă de a exercita o profesie, ca să fii jurnalist nu îți trebuie nimic!
Ca să nu mai vorbim de profesii liberale cum ar fi avocat, notar, inginer, medic etc pe care nu le poți exercita decât după o temeinică stagiatură. În presă nu e nevoie, aici nu există organizație de breaslă care să emită un certificat de liberă practică precum în profesiile amintite mai sus. Numai în Cluj-Napoca sunt vreo zece de site-uri de știri, toate înregistrate pe…persoane fizice, ale căror identități nu pot fi dezvăluite din cauza legislației care protejează datele personale!
Ce fel de liberă exprimare e asta și cum servește aceasta interesul public dacă nu putem identifica proprietarul unui site de știri? Cum își finanțează această persoană fizică afacerea de presă? Cum emite facturi, cum își plătește angajații? Cum este posibil să deții un site de știri, sau orice fel de domeniu pe internet și să rămâi anonim? Ce legislației e asta și cui servește?
Pentru a ieși din ipocrizia numită presă ar trebui degrabă legiferate atât profesia de jurnalist cât și întreprinderea de presă. Ar fi o formă de protejare a statutului jurnalistului și a editorilor/proprietarilor de presă.
Fără un instrument legal prin care breasla să fie recunoscută de legiuitor și finanțarea să se facă transparent ne îndreptăm cu toții spre falimentul de facto al profesiei și spre falimentul propriu zis al afacerilor de presă.
Vor rămâne doar propagandiștii, activiștii și nebunii…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.
ANM anunță că urmează patru săptămâni mai reci decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute în toate regiunile țării, dar mai ales în sud-vest. Precipitațiile vor fi abundente în prima săptămână, în special la munte, apoi vor scădea semnificativ. La jumătatea lui decembrie, acestea vor reveni.
Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Săptămâna 25 – 2 decembrie
Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 2 – 9 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele vestice.
Săptămâna 9 – 16 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.
EVENIMENT
Premieră la alegerile prezidențiale. STS: Rezultatele votului, în timp real, după închiderea secțiilor de votare
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a anunțat lansarea unei noi funcționalități a site-ului prezenta.roaep.ro, odată cu alegerile prezidențiale de duminică. Astfel, pentru prima dată vor fi prezentate centralizarea voturilor și grafice ale rezultatelor provizorii, parțiale și finale, după închiderea secțiilor de vot.
„Astfel, toți cei interesați vor putea urmări centralizarea voturilor și o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parțiale și finale, după închiderea secțiilor de votare.
Pe site-ul prezenta.roaep.ro, pentru prima dată, vor fi prezentate grafic, în mod continuu, rezultatele voturilor obținute de către candidați, pe măsură ce președintele și membrii secțiilor de votare transmit digital procesele-verbale cu voturile exprimate”, se arată într-un comunicat al STS, citat de Mediafax.
Hartă interactivă
Cei care vor accesa site-ul vor putea selecta diverse criterii pentru afișarea rezultatelor: în funcție de candidat, județ sau localitate, pe țară sau în străinătate. Este o hartă interactivă ce permite diferite filtre.
De asemenea, la fel ca la procesele electorale anterioare, vor fi publicate în timp real datele statistice cu privire la prezența alegătorilor în secțiile de votare, fotografiile proceselor-verbale și alte date de transparență.
Atât site-ul prezenta.roaep.ro, cât și site-ul voting.roaep.ro vor fi disponibile începând cu deschiderea oficială a votării.
Zeci de mii de persoane instruite
„STS asigură suportul IT&C pentru buna desfășurare a proceselor electorale și a instruit personalul desemnat de către AEP să utilizeze aplicațiile și sistemele informatice.
De asemenea, echipele de specialiști ai STS sunt pregătite să intervină pentru remedierea unor situații de natură tehnică și să răspundă adecvat la evenimente de securitate cibernetică, precum și pentru a acorda asistență personalului din secțiile de votare, premergător și pe timpul alegerilor”, transmite STS.
Instituția a precizat că pentru alegerile prezidențiale și parlamentare a instruit peste 46.000 de persoane care vor face parte din secțiile de votare.
EVENIMENT
Expert în Cybersecurity NTT DATA România: Securitatea cibernetică trebuie IMPLEMENTATĂ, cu sau fără ajutorul AI
La Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, desfășurat recent la Cluj-Napoca, specialistul NTT Data, Cătălin Pătrașcu a declarat că trebuie să trecem la acțiune, făcând referire la implementarea măsurilor de securitate cibernetică, mai ales pentru că în ultimii șapte ani au apărut legi care reglementează acest domeniu, atât directive europene, cât și legislație la nivel național.
El recomandă crearea unor noi structuri, mai ales că există deja bugete alocate, astfel că în următoarea perioadă să fie construită o arhitectură de securitate în fiecare companie și denumită o singură persoană care să răspundă atunci când vine vorba de securitate cibernetică.
Expert în Cybersecurity NTT DATA România: Securitatea cibernetică trebuie IMPLEMENTATĂ, cu sau fără ajutorul AI
Pătrașcu a mai observat că în timpul unor audite, care au fost realizate deja, în multe companii nu era clar cine răspunde de securitate. În țările mai avansate, spune el, există răspundere în scris pe orice document, dacă un sistem se implementează sau nu, dacă există un anumit risc, iar cineva din top management semnează pentru securitate.
”Asta ar fi prima măsură, cu sau fără AI, asta ar trebui făcut!”, a declarat Cătălin Pătrașcu.
Orice companie are la îndemână soluții cibernetice pe piața liberă
Reprezentantul NTT DATA a mai declarat că securitatea cibernetică trebuie să pătrundă la toate nivelurile, prin implementarea unor soluții, nu doar prin emiterea unor legi și a unor structuri.
„În ceea ce privește cybersecurity-ul, totul este reactiv”
„Nu se poate cumpăra securitatea cibernetică direct, ci se pot cumpăra niște soluții, care trebuie puse într-un proces continuu. Orice fel de companie, indiferent de mărime, poate să implementeze și are la îndemână soluții cibernetice pe piața liberă, adecvate pentru cheltuieli, ori riscuri. Avem directiva NIS în România, dar multe companii spun că nu și-o permit. Un exemplu ar fi că, există cinci companii care împart un IT-ist, nici măcar un departament întreg, apoi vine directiva NIS, care le spune că trebuie să aibă un responsabil, sisteme, proceduri, iar aceste lucruri nu sunt rezolvate.”, a mai spus Pătrașcu.
Liderul departamentului de consultanță în securitate cibernetică a mai afirmat că AI-ul ajută la rezolvarea acestor lucruri, dar trebuie să construim sănătos, iar asta însemnă că business-ul trebuie să ajungă la o situație similară cu securitatea caselor și familiilor proprii.
„Am văzut că, în ceea ce privește cybersecurity-ul, totul este reactiv. Companiile, odată ce sunt atacate, se grăbesc să investească, dintr-o dată se găsesc bugete, imediat există bani pentru asta, dar până atunci nu! Nu este atât de complicat, nici pentru persoanele fizice. Există soluții, dar trebuie doar gândite și implementate”, a conchis Cătălin Pătrașcu.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Premieră la alegerile prezidențiale. STS: Rezultatele votului, în timp real, după închiderea secțiilor de votare
Expert în Cybersecurity NTT DATA România: Securitatea cibernetică trebuie IMPLEMENTATĂ, cu sau fără ajutorul AI
Senator Răzvan Ciortea (PSD Cluj): Lansez campania „Fii informat. Viitorul îți va mulțumi”, de prevenire a consumului de droguri
FOTO. RMN-ul de la RAR Cluj. Verifică mașinile second hand pentru a fi sigure din punct de vedere tehnic pentru șoferii clujeni
Paszkany&Mureșan (CFR Cluj), acuzați de grup infracțional organizat. Pronunțarea sentinței, amânată de 19 ori de Tribunalul Cluj
20 de școli și grădinițe din Cluj primesc bani pentru prevenirea violenței și bullying-ului. Ce activități vor face
