ACTUALITATE
OPINIE. Doru Pop: Paștile antisemiților, paștile cailor și paștile heștegiștilor
Niscaiva intelectuali de pe plaiurile mioritice, ai căror strămoși au citit Biblia între două transhumanțe, s-au răscocorat la Patriarhia Română, că de ce Biserica ortodoxă română nu sărbătorește „Învierea domnului” deodată cu catolicii și cu protestanții. Supărați că românii sărbătoresc Paștile deodată cu rușii și crezând că „decalajul pascal” este o „relicvă a războiului rece”, acești teologi heștegiști anti-rusiști au lansat o inițiativă gogomană (aici mai multe despre inițiativa dandana https://www.g4media.ro/teodor-baconschi-si-adrian-papahagi-cer-ca-biserica-ortodoxa-romana-sa-celebreze-pastele-odata-cu-catolicii-si-protestantii.html)
Sigur, ar fi ideal ca toți creștinii să sărbătorească Învierea în aceeași zi, așa cum sărbătoresc și Nașterea Domnului într-o zi cu totul aiurea, care coincide întâmplător cu Sol Invictus, Saturnaliile și ziua de naștere a lui Mithra.
În mod real nici problema și nici soluția nu constau în „Înnoirea” calendaristică a bisericii, care a trecut la calendarul gregorian. Defazarea zilei în care este comemorată moartea lui Isus, evreu din Palestina și descendent al lui David, n-are nicio legătură cu calendarul iulian, nici cu Putin, nici cu Papa de la Roma, nici cu diaspora sau cu românii care vin cu sutele de mii în țară, să-și ciocnească ouăle și barele de protecție ale automobilelor „second-hand”.
Problema este mai veche și mult mai gravă. Nu este vorba de un decalaj calendaristic, ci de un decalaj ideologic, cu conotații rasiste. Deși există situații în care data Învierii coincide la ortodocși și la catolici (implicit și la protestanți, care sărbătoresc complezent alături de confesiunea majoritară din țara în care se află), defazajul nu are legătură cu catolicismul sau cu ortodoxia.
Dereglarea pascală e foarte veche și se produce din pricina unei prevederi antisemite, stabilită încă de la sinodul de la Niceea în anul 325, când împăratul Constantin cel mare și episcopii săi fundamentaliști au hotărât în mod oficial că ziua de odihnă nu putea fi sâmbăta (care era Șabatul evreiesc), că adevărata zi de sărbătoare a săptămânii era duminica (pe vremea aceea prima zi a săptămânii) și că data Paştilor trebuie să pice într-o duminică.
Aiureala calendarelor și zâzania Paștilor
Așa cum consemnează Eusebius în cea mai veche istorie a bisericii creștine, problema sărbătoririi Paștilor este mult mai profundă. Cel mai probabil că primele încercări de distanțare între practicile creștine și cele iudaice au avut loc în jurul anului 135 e. n., când episcopul roman Telesphorus („papă” în timpul lui Hadrian și Antoninus Pius) a mutat Paștile duminica, în loc de ziua de 14 Nisan (cf. Samuele Bacchiocchi, From Sabbath to Sunday). Mutarea trebuie înțeleasă în contextul în care împăratul Hadrian a declanșat o campanie anti-evreiască de mari proporții. Pentru a se distanța de revoltele din Iudeea, creștinii din capitala imperiului au recurs la măsuri radicale, inclusiv mutarea Paștilor și a zilei de odihnă.
Data sărbătoririi Paștilor este clară în Vechiul Testament. Tora stabilește clar că prima zi a anului este începutul lunii Nisan (Ieșirea 12: 1-2) , care este prima lună a calendarului evreiesc. Problema e că acest calendar e stabilit în funcție de mișcările Lunii, așa că Paștile sunt amplasate în prima zi cu lună plină din Nisan, după echinocțiul de primăvară, adică 15 Nisan. Lucrurile se complică și mai mult, pentru că data Paștilor evreiești poate fi oriunde între 26 martie și 25 aprilie, din calendarul gregorian (care este un calendar solar). De exemplu anul acesta ultima zi de Pesach este joi, 13 aprilie, iar anul viitor va fi marți, 30 aprilie. În plus, dacă folosim calendarul lunar treburile se complică și mai mult, pentru că „Luna nouă” nu are loc la oră fixă, astfel că există decalaje de câteva ore.
Isus – evreu credincios
Oricum, creștinii sărbătoresc Paștile pentru că Isus însuși era un evreu credincios, care respecta tradiția mozaică. Chiar numele sărbătorii creștinești este evreiesc. „Paștile” sunt în ebraică „Pesach” sau Pasàch, care însemna „trecerea peste” poporul ales. Îngerul lui Dumnezeu, în frenezia lui ucigașă, a trecut peste casele evreilor din Egipt, care erau unse cu sânge de miel. De câteva mii de ani evreii sărbătoresc Pesach, care începe pe 14 Nisan și se încheie pe 21 Nisan.
În ziua 14 din sărbătoarea evreiască sunt gătite Paștile, adică pâine nedospită și este sacrificat mielul de Paști (Korban Pesach). Știm de la Flavius Josephus că la Ierusalim se producea o hecatombă de Paștile evreiești, peste 250.000 de miei erau tăiați într-o singură zi (el se referă la anul 70, dar situația trebuie să fi fost similară și în anul morții lui Isus).
Cert este că și condamnarea, crucificarea și moartea lui Isus din Nazaret a avut loc în timpul Pesach. Isus a devenit Mântuitorul omenirii, substitut simbolic al sacrificiului, el fiind Mielul de Paști, un miel alegoric. Și, pentru că în greacă „pascho” înseamnă a suferi, numele sărbătorii s-a transformat dintr-o sărbătoare a pâinilor nedospite, într-o comemorare a suferinței.
Evenimentele acestei suferințe, care par clar descrise în Evanghelii, poate cel mai explicit la Luca (22: 7-13), sunt ușor de urmărit. Isus merge la Ierusalim să sărbătorească Pesach, unde are loc celebra „Cină de taină”, de fapt o cină tradițională evreiască, astfel că e foarte posibil ca „pâinea” frântă să fi fost niște azime nedospite. După masa de Paști, Isus și ucenicii lui au mers pe Muntele Măslinilor și s-au culcat în grădina Ghetsimani (Marcu 14: 26, 32).
Acolo, în timpul nopții, a venit Iuda și l-a trădat, el fiind arestat și a dus în fața Sinedriului, condamnat la moarte de Marele preot, precum și de rabinii cei mai de seamă, de bătrânii și cărturarii saduchei adunați la această judecată. Ponțiu Pilat a discutat cu el o vreme, apoi l-a trimis la răstignire. Isus ar fi murit în dimineața următoare, la „ceasul al treilea” (aproximativ ora 9 AM) în ziua Paștilor.
Aici încep să apară confuziile, pentru că Ioan spune că a murit la „ceasul al nouălea” (aproximativ ora 3 PM). Tot Ioan, care e singurul martor ocular al evenimentelor care a lăsat consemnări scrise, e în dezacord cu Evangheliile celelalte (citiți Matei 27: 62, Marcu 15:42, Luca 23:54, Ioan 19:42). Dacă evangheliile sinoptice (Matei, Marcu și Luca) sugerează că Isus a fost răstignit după masa de Paști (adică pe 15 Nisan), Ioan susține că crucificarea și moartea ar fi avut loc chiar în ziua de Paști (adică pe 14 Nisan).
Nu există un acord privind data morții lui Isus
Deși toți afirmă că Isus a murit într-o zi vineri, cu câteva ore înainte să înceapă Șabatul iudaic, nu există un acord. Problema cu relatările evanghelice face imposibilă fie executarea lui Isus pe 14 Nisan sau ce face imposibilă cina de Paști, care trebuia să aibă loc în zorii zilei de 15 Nisan. Desigur, unii teologi au găsit soluția, Cina cea de Taină ar fost o pseudo-cină de Paști.
Acest dezacord a bântuit creștinătatea mult timp. Supărat că creștinii nu sărbătoresc Paștile deodată cu evreii, a apărut preotul montanist Blastus, care a provocat o imensă schismă la Roma, susținând cu argumente biblice că creștinii trebuie să țină Paștile așa cum spune porunca din „Ieșirea”. Papa Victor s-a opus vehement, insistând ca sărbătoarea să aibă loc duminica. Tot Eusebius confirmă că exista tradiția „părinților quartodecimani”, care sărbătoreau Paștile împreună cu evreii, adică oricând pica data de 14 Nisan, indiferent de ziua în care aceasta avea loc. Problema pentru creștini a devenit serioasă după ce s-a stabilit că duminica este ziua Învierii lui Isus. Sărbătorile evreiești, care calculează în fiecare an începând cu15 Nisan pot să pice în orice zi a săptămânii. Așa că Paștile puteau să cadă într-o zi de joi!
Soluții peste soluții
S-au căutat tot felul de soluții, Theodoret din Cyr, unul dintre primii istorici bizantini ai bisericii, menționează chiar existența unor creștini care sărbătoreau Paștile de două ori pe an (cap. 9). Pentru a evita aceste aberații, s-a stabilit o regulă universală de celebrare a morții lui Isus, care să nu coincidă cu „sperjurul evreilor”. Nu e de mirare că primii creștini au decis mutarea datei Paștilor, inițial într-o zi de duminică, apoi s-a decalat pentru că bunii creștini nu mai voiau să sărbătorească Învierea lui Hristos împreună cu Paștile iudaice.
S-au făcut și tot felul de tentative de a identifica data exactă a crucificării. Tertulian confirmă faptul că creștinii din secolul 2 credeau că Isus a murit în anul 29, pe 25 martie. Însă, ținând cont de informațiile furnizate de evanghelia lui Ioan, Colin Humphreys și Graeme Waddington (https://www.asa3.org/ASA/PSCF/1985/JASA3-85Humphreys.html) au calculat că există doar două date care să corespundă Paștilor sărbătorite vineri – fie pe 7 aprilie în anul 30 e.n., fie pe 3 aprilie în anul 33 e.n. (celelalte date, anul 27 și anul 34 sunt mult prea defazate istoric). Dacă e așa, atunci Isus a murit la ora 3, pe 3 aprilie anul 33!
Nici nu contează când „pică Paștile”, pentru că, de fapt, biserica creștină sărbătorește misterul pascal în fiecare duminică, liturghia este o rememorare a sacrificiului lui Isus.
Din păcate tot mai mulți creștini romglezi sărbătoresc Istărul (Easter în engleză vine de la Eastre, zeița primăverii, similară cu Ishtar, zeița fertilității), caută ouă de iepure prin iarbă și ciocnesc ouă Kinder și balotează cozonac (făcut, desigur, cu pâine mega-dospită)
Așa că, înainte ca teologii papagali de la noi să se apuce să ceară revenirea la ziua de sâmbătă ca ultimă zi a săptămânii și înainte să mâncăm pită nedospită, ar trebui să ne întrebăm ce sărbătorim de Paști? Contează „când” a înviat sau „dacă” a înviat, ori dacă e adevărat că a înviat?!
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea un compartiment destinat tratării și diagnosticării bolilor infecțioase.
Înființarea noii structuri, care va permite izolarea pacienților, a fost aprobată de Consiliul Județean, care are în subordine unitatea sanitară.
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Noul compartiment este necesar pentru izolarea și tratarea pacienților infectați sau colonizați cu germeni cu rezistență la antibiotice, problemă din ce în ce mai acută, cu scopul limitării circulației germenilor
”Ne adaptăm continuu și încercăm să luăm cele mai bune decizii care să vină în sprijinul întregii echipe medicale și în beneficiul copiilor spitalizați. Astfel, prin măsurile propuse, dorim să contribuim la furnizarea unor servicii medicale de înaltă calitate, adaptată nevoilor micilor pacienți”, a transmis președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Organizarea compartimentului în structura spitalului va crea condițiile nu doar pentru a asigura asistența medicală a pacienților cu boli infecto-contagioase, ci și de intervenția mai rapidă în diagnosticarea acestora. Un alt beneficiu pentru pacienți este faptul că, în cazul unui diagnostic de boală infecto-contagioasă stabilit la Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU), pacienții nu vor mai fi transferați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, care este foarte aglomerat în perioadele cu viroze respiratorii.
O nouă linie de gardă
Recent, la Spitalul de Copii din Cluj-Napoca a fost înființată și o nouă linie de gardă, pentru a se scurta scurta timpul de așteptare al micilor pacienâim inclusiv în perioadele în care crește numărul de infecții acute ale căilor respiratorii și a cazurilor de gripă.
CULTURA
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
La sărbători, precum Anul Nou sau Boboteaza, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.
Același lucru se petrecea și de Sfântul Andrei, cel Întâi Chemat, care este și Ocrotitorul României, și care este celebrat la 30 noiembrie.
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, 29 spre 30 noiembrie, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii, arată specialiștii cujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj .
Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”. Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug.
Apoi, arată specialiștii clujeni, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr.
Cum știau fetele de măritat că ursitul va fi bun gospodar
Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, după cum arată etnologul Maria Boscșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.
Foto: Fete din Orman, jud. Cluj (Fotografie realizată în anul 1956, de la stânga la dreapta: surorile Oros Silvia, Oros Lucreția și Oros Marioara)/ Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Ultimul weekend cu reduceri în Iulius Mall Cluj. Brandurile din grupul INDITEX au reduceri de până la 40%
Te-ai pregătit de sesiuni intensive de cumpărături? Iulius Mall Cluj te întâmpină cu și mai multe promoții la brandurile tale preferate.
Cel mai așteptat eveniment de shopping este și momentul perfect pentru a descoperi noi stiluri vestimentare și pentru a profita de reduceri de până la 40% la articole din categorii variate.
Ultimul weekend cu reduceri în Iulius Mall Cluj. Brandurile din grupul INDITEX au reduceri de până la 40%
Weekend-ul acesta, brandurile de haine afișează reduceri semnificative la o varietate de articole din colecții actuale și nu numai. Ai șansa să profiți de promoții speciale, pentru a-ți completa garderoba de iarnă sau pentru a găsi cadoul potrivit destinat celor dragi.
Vineri, 29 noiembrie 2024, ZARA are oferte de până la 40%, Pull&Bear – 40%, Bershka are promoții între 30% – 50%, iar Stradivarius de până la 40%. Ofertele sunt valabile pentru colecțiile de toamnă-iarnă și nu numai, așa că vino în magazinele tale favorite și bucură-te de reduceri!
Marc O’ Polo și Levi’s afișează reduceri; jeanși, tricouri, jachete și alte articole de tip streetwear îți vor completa look-ul urban. Nu lăsa iarna să te surprindă, descoperă ce a pregătit Nike, 4F, Arman Sport și alege-ți ținuta potrivită pentru vacanța la munte!
Parfois, Tessora și Sabrini au oferte la bijuterii din argint, dar și la piese unice, inspirate de formele naturale sau de simplitatea designului clasic. Iar dacă ești în căutarea produselor de make-up care să te facă să strălucești în Ajunul Crăciunului sau chiar la petrecerea de Revelion, Marionnaud, My Geisha, Xpert Beauty, MAC Cosmetics, Gerovital te întâmpină cu oferte de nerefuzat.
Premii pentru vizitatori
Până pe 1 decembrie, în zona Atrium din Iulius Mall, poți testa ultimele modele de fotolii de masaj de la Komoder. Fiecare vizitator va putea câștiga unul dintre premiile zilnice, ce constau în: huse de masaj Relaxa, centuri de masaj D 181, iar cel mai norocos vizitator va pleca acasă cu un fotoliu de top, Focus II, în valoare de 12.900 de lei.
Mai multe detalii poți afla pe pagina de Faceebok a Komoder Romania.
Săptămâna viitoare, pe 6 decembrie, Iulius Mall Cluj dă start celui mai magic sezon și îi invită pe clujeni la evenimentul de aprindere a decorațiunilor de Crăciun. Urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să fii la curent cu toate noutățile!
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, este cel de-al șaselea laureat al Premiului ICDE România Europeană, acordat anual de Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană din Cluj-Napoca.
Primarul Bucureștilor, Nicușor Dan, a fost desemnat laureat al Premiului ICDE România Europeană 2024, devenind cel de-al șaselea câștigător al acestei distincții prestigioase, acordată anual de Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), al cărei președinte este Valentin Naumescu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj.
Nicușor Dan se alătură unei galerii de personalități și organizații prestigioase din România și Republica Moldova, precum Maia Sandu, Asociația Dăruiește Viață, Laura Codruța Kövesi, Emilia Șercan și Asociația VeDem Just.
„Domnia sa întruchipează modelul de om politic european autentic”
Premiul recunoaște contribuția sa remarcabilă la promovarea valorilor europene și la consolidarea democrației, fiind o recompensă pentru activitatea sa civică și politică. Nicușor Dan este descris de ICDE ca un model de om politic european autentic, aflat în slujba cetățenilor.
„Premiul acordat în acest an recunoaște și recompensează, printre altele, verticalitatea, perseverența, echilibrul, înțelepciunea și hotărârea de care a dat dovadă domnul Nicușor Dan în lunga sa activitate civică și politică. Credem că domnia sa întruchipează modelul de om politic european autentic, aflat mereu în slujba cetățenilor pe care-i reprezintă”, se arată într-un comunicat al ICDE.
Cremonia de decernare a premiului
Ceremonia de decernare a Premiului România Europeană va avea loc la Cluj, vineri, 6 decembrie 2024, începând cu ora 14.30, în sala Robert Schuman a Facultății de Studii Europene, în cadrul unei conferințe organizate de Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai în colaborare cu Centrul EUXGLOB al aceleiași facultăți și cu ICDE.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Spitalul de Copii din Cluj-Napoca va avea Compartiment special de boli infecțioase. Acesta va avea 5 paturi
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
Ultimul weekend cu reduceri în Iulius Mall Cluj. Brandurile din grupul INDITEX au reduceri de până la 40%
Nicușor Dan este laureatul Premiului ICDE România Europeană 2024
Apelul senatorului PSD, Răzvan Ciortea: De Ziua Națională, de ziua votului pentru noul Parlament, să-ntindem hora frăției! (PE)
Români, pe 1 Decembrie, Ziua Națională, votul pentru AUR va învinge (PE)
Sociolog clujean: O estimare a intențiilor de vot la alegerile parlamentare. Câte partide ar intra în Parlament
Elev cu meningită meningococică, internat în stare gravă la Spitalul de Copii Cluj-Napoca. A fost adus de la Baia Mare
