OPINIE. Adrian Marian: Compoziția salamului și mineriada rețelelor sociale

Memoria este selectivă și avem tendința de a reține amintirile cele mai plăcute, iar cele negative, stupizeniile, grozăviile chiar să le tupilăm prin unghere mai puțin umblate.

Dacă nu ar fi așa, viața ar fi un chin, o alergare continuă după revanșă, după răzbunare, după alinare, după condamnare, după reabilitare. Pe de altă parte, unele lucruri ni se pare atât de cunoscute și neplăcute încât nu mai simțim nevoia să le repetăm.

Ana Blandiana scrie în ”Fals tratat de manipulare!” că a fost stupefiată că într-o clasă terminală de liceu, recent, nici un elev nu știa ce este o mineriadă!

Dar oare elevii erau de vină sau cei din generația celor care ar trebui să îi învețe? Președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor reclama în timpul mineriadei că la doar la sediul uniunii s-au prezentat trei femei bătute crunt pentru că au fost confundate cu Ana Blandiana!

Câte dintre doamne au fost prea jenate să mai reclame maltratările la care au fost supuse pentru că au fost confundate cu Ana Blandiana? Sau cu alte persoane? Și la cine să reclami? La cei care au organizat venirea minerilor?

Suntem obișnuiți să ignorăm postări prostești pe rețelele sociale; că ce bine a fost pe vremea lui Ceaușescu. Mizerii, enormități cu Petre Țuțea care laudă comunismul, pe Ceaușescu pe care cică l-ar fi comparat cu marile genii ale omenirii. Țuțea a fost un anticomunist fervent, a fost torturat de comuniști, care l-au condamnat la ani grei de pușcărie nemeritat și nevinovat.

Le ignorăm și ne trezim cu generatii de tineri nostalgici după communism deși ei nu se născuseră pe atunci! Ceaușescu a fost patriot, occidentalii ne persecută, noi nu ne putem dezvolta din cauza occidentalilor si multe altele.

Cum să îi explici și ce ar înțelege un tânăr de azi dacă îi spui că personal cunoști oameni (bătrâni acum, dar mai există) care din Cluj au mers cu autobuzul pâna în Sălaj (unde nu au găsit), de acolo cu trenul până la Dej (unde nu au găsit), de acolo cu autobuzul până la Beclean și înapoi după două rude de salam.

Foarte bun salam, din carne. Comparați cu numărul de mașini (personale) din orice parcare a unui mare magazin. De oriunde.

Ar fi bine să nu îi derutăm pe cei mai tineri care nu au trăit acestea pentru că li se poate inocula otrava revenirii la astfel de dictatură. Poate Rusia primește emigranți.

Au fost si bune si rele (infinit mai multe rele), dar e greșit să comparăm pere cu prune. Haideți să le amintim si cele două ore de lumină electrică pe zi, de faptul cum se băteau bărbații la farmacie să ducă un pachet de vată sotiilor si fiicelor acasă, de cozile la benzină, de numărul par si impar cu care puteau circula masinile săptămânal, de cei 12 ani în care așteptai după o Dacie cu banii plătiți. Din centrul universitar clujean studenții mergeau sute de kilometri până acasă pentru a face o baie cu apă caldă.

Stomatologii nu aveau anestezic si făceau extracții sau puneau plombe pe viu (pot fi întrebati, trăiesc mulți ). Pentru a o opera pe o mama, un mare chirurg din Cluj a spus că s-ar bucura de benzină!

Poate ne dau lacrimile când ne amintim cum soțul acelei învățătoare umbla ca disperatul după câte un litru, doi de benzină până a făcut 100 de litri.

Da! Oamenii erau mai buni. Nevoile te unesc. Desi era o nevoie disperată de benzină, foarte mulți nu au vrut în ruptul capului să ia bani.

Chirurgul, de excepție ca om și doctor, i-a spus că i-a adus prea multă. I-a cerut voie să dea din benzină și unui medic radiolog eminent. Radiologii erau pe atunci printre cei mai săraci medici. Radiologul a dus cu mașina medicamente și făină de la oraș la sat pentru părinții lui bolnavi și alți bătrâni. În duminica în care aveau voie să circule mașinile cu număr impar pe benzina și cu mașina personală.

Acum unii s-au vaccinat, iar alții nu s-au vaccinat. Unii participă la vot, iar alții nu participă. Atunci participau toți și votau un singur om.

Era mai bine? Acel om împușcase cu mâna lui țărani la colectivizare.

Întâlnim tot mai des tineri care nu au trăit acele vremuri, dar care au o părere, ce extraordinar a fost pe vremea lui Ceuașescu, iar comunismul nu a fost rău deloc!

Nici măcar privilegiații de atunci nu trăiau mai bine decât media de acum, dar le lipsește ceva foarte important, esential pentru unii ca ei. Faptul că nu îi mai pot domina, teroriza, umili pe majoritatea.

Mare parte din acea majoritate este plecată. Este rău.

Unele adolescente de acum ne spun că avea comunismul multe părți bune. Lor au uitat să le spună mamele că puteai fi luată de la liceu sau de la fabrică și dusă cu forța la control gynecologic, să nu apară chiuretaje pe ascuns. S-au mai degrabă de groază, din pudoare și deseori din lipsă de timp nu le-a spus.

Tineri tatuați de acum, ne spun ce patriot a fost Ceaușescu. Lor nu li s-a spus de tații lor că atunci când ei erau adolescenți puteau fi scurtați de plete cu foarfeca sau blugii puteau fi tăiați cu lama de ”brigăzile muncitorești ” care vegheau la valorile comunismului.

Pe stradă în mijlocul oamenilor.

Dar unde mai sunt cei care vegheau la apărarea ”valorilor comunismului” în România? Îi mai vedem? De ce au plecat atâtea milioane de români? Oare aceste milioane de activiști, securiști, turnători și profitori ai comunismului au emigrat?

Nu-i voie să comparăm pere cu prune, unele lucruri au fost și bune si să încercăm să punem corect problema!

Toți ne-am dori, probabil, cândva, să fim cu 32 de ani mai tineri, indiferent de compoziția salamului.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News