Un bărbat de 36 de ani a fost arestat preventiv de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj, fiind suspectat de comercializarea de droguri de mare risc, inclusiv către minori.

Poliția Română a desfășurat o acțiune de amploare împotriva traficului de droguri și a operațiunilor cu substanțe psihoactive în Cluj-Napoca.

„Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj – Napoca, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj, au documentat activitatea infracțională a unei persoane, de 36 de ani, cercetată pentru trafic de droguri de mare risc și efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive”, a comunicat IPJ Cluj.

Vindea droguri inclusiv minorilor

Potrivit anchetatorilor, în perioada martie 2024 – martie 2025, suspectul ar fi comercializat substanțe interzise, precum 3-CMC (cunoscut sub numele de „cristal”) și 2MMC consumatorilor din județul Cluj, inclusiv minori, la prețul de 100 de lei per plic.

„Din cercetările efectuate a reieșit că, în intervalul martie 2024 – martie 2025, persoana cercetată ar fi procurat, manipulat, deținut, oferit cu titlu gratuit și comercializat substanțe interzise (3-CMC, cunoscut sub denumirea generică de cristal și 2MMC) către consumatori, inclusiv minori, din județul Cluj, cu 100 de lei pentru un plic”, a mai arătat IPJ Cluj.

Arestat preventiv pentru 30 de zile

În urma unei percheziții desfășurate pe 26 martie 2025 la domiciliul suspectului, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca au ridicat mai multe probe relevante pentru dosar.

Procurorii DIICOT au dispus reținerea suspectului pentru 24 de ore. Pe 27 martie, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj a fost sesizat cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj și al jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile „Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca.

Pe durata întregului proces penal, suspectul beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor legale.

Eurodeputatul PNL de Cluj, Daniel Buda, susține că UE are nevoie și de securitate alimentară, nu numai de cea militară și pledează ferm pentru ca bugetul agriculturii să nu piardă niciun euro care să fie dat pentru înarmare.

Declarațiile lui Buda au fost făcute la Bruxelles la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de Florin Danciu.

”În primul rând vorbim de ceea ce înseamnă necesitatea alocării unor resurse financiare adecvate și suficiente pentru sectorul agricol și acest lucru l-am subliniat inclusiv în ședința de grup pentru că pentru noi este extrem de important, evident, să avem parte de securitatea militară, dar este la fel de important să avem parte de ceea ce înseamnă securitatea alimentară.

Acest lucru presupune un buget suficient pentru fermieri deoarece activitatea lor este extrem de vulnerabilă, este extrem de supusă unor intemperii, supusă unor fluctuații de prețuri și așa mai departe. Foarte multe provocări au de înfruntat fermierii și atunci, sigur că vrem mai mulți bani”.

Ferească-vă Dumnezeu să luați banii de la agricultură

”Există aici o dezbatere legat de ceea ce înseamnă unificarea fondurilor din agricultură și coeziune să fie pusă pe modelul Planului Național de Recuperare și Reziliență către statele membre, ceea ce ar însemna ca fermierii să nu mai aibă predictibilitatea cu privire la sumele pe care le pot accesa. Acest lucru din capul locului îl excludem.

Ferească-vă Dumnezeu să luațibanii de la agricultură și să îi puneți într-un singur fond pentru că asta ar însemna moarta sectorului agricol.

Fermierii depind de aceste resurse financiare pe care le primim de la nivelul Uniunii Europene. Și sigur că în alt context evident nu vreau ca acești bani care sunt destinați a agriculturii să fie folosiți în alte direcții de finanțare al oricăror nevoi pe care le are Uniunea Europene, inclusiv spre înarmare”.

”Avem nevoie de bani și să-i ferească Dumnezeu să facă ceva cu fondurile pentru agricultură”.

O analiză realizată de Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, oferă o perspectivă asupra diferențelor dintre estimările diverselor institute de sondare cu privire la intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.

„Până în prezent au fost publicate 10 sondaje (6 Sociopol, 4 alte institute) în care apar principalii candidați care s-au și înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 4 mai. Chiar dacă numărul de sondaje e foarte mic, pare că deja pot fi observate efectele de institut (house-effect)”, explică Comșa.

Ce înseamnă „house effects” în sondaje?

Conceptul de house effect se referă la diferențele sistematice dintre estimările prezentate de diferite institute de sondare. Aceste diferențe pot apărea din mai multe motive, precum metoda de culegere a datelor (CATI – interviuri telefonice vs. online), perioada în care sunt realizate sondajele sau modelele statistice utilizate.

„În condițiile prezente, o estimare a efectelor e doar orientativă, pentru următoarele motive:

• numărul total de sondaje e foarte mic;
• numărul de sondaje realizate în aproximativ aceeași perioadă e foarte mic;
• unele institute au publicat un singur sondaj;
• efectul de metodă (CATI vs. Online) se suprapune parțial cu efectul de institut;
• nu știm rezultatele finale, deci e posibil ca o deviere de la medie să reflecte de fapt o estimare mai corectă”, a mai arătat Mircea Comșa.

Analiza diferențelor dintre sondaje

În analiza sa, Mircea Comșa a utilizat un model de regresie logistică multinominală, care controlează influența a doi factori esențiali: perioada în care au fost culese datele  și metoda de colectare a datelor (CATI vs. Online). Această abordare permite identificarea unor diferențe care nu sunt explicabile doar prin acești factori, sugerând posibile efecte specifice fiecărui institut de sondare.

„Valorile din grafic nu reprezintă estimări ale intențiilor de vot de la un moment dat, nici estimări ale procentelor care vor fi obținute de candidați la alegeri. Valorile reprezintă predicțiile realizate pe baza unui model în care am controlat influența a două variabile (numărul de zile până la alegeri și tehnica de anchetă) cu scopul de a vedea dacă mai rămân diferențe între estimările produse de către institutele de sondare”, mai explică Comșa.

Diferențele, rezultate ale unor metodologii diferite

Diferențele observate nu trebuie interpretate ca fiind manipulări intenționate, ci mai degrabă ca rezultate ale unor metodologii diferite. În plus, deoarece numărul de sondaje analizate este încă redus, aceste efecte trebuie privite cu precauție.

„E normal să apară diferențe între estimările produse de diferite institute. Firesc, ne putem întreba cât de mari trebuie să fie aceste diferențe pentru a le considera puțin probabile din punct de vedere statistic. Diferențele dintre estimările diferitelor institute, așa cum sunt ele observate „cu ochiul liber”, pot avea ca sursă o serie de factori absolut legitimi precum perioada de culegere a datelor și tehnica de anchetă. Prin modelare, am eliminat impactul posibil al acestor factori. Dacă observăm că institutele produc estimări diferite chiar și atunci când controlăm statistic factorii menționați, putem spune că diferențele respective au o altă sursă decât perioada de colectare a datelor și tehnica de anchetă (CATI vs. Online)”, mai arată analiza.

Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare

Câteva concluzii cu privire la estimările intențiilor de vot:

• George Simion: nu apar diferențe notabile între institute (intervalele de încredere asociate estimărilor se suprapun măcar parțial);
• Nicușor Dan: estimări mai mari în cazul institutelor AtlasIntel și Altul (Noi, cetățenii); ambele anchete au fost online;
• Crin Antonescu: estimare mai mică în cazul Sociopol;
• Victor Ponta: estimare mai mare în cazul Sociopol;
• Elena Lasconi: estimare mai mare în cazul Sociopol și CURS, respectiv mai mică în cazul AtlasIntel.