Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit luni pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un autoturism aflat în mers, pe DN1 E60, în apropierea șantierului pentru nodul rutier de lângă localitatea Tureni.

O autospecială de stingere, care se retrăgea dinspre Turda către Cluj-Napoca, a fost redirecționată imediat către locul incidentului.

Mașină cuprinsă de flăcări pe DN1. Muncitorii de pe șantier au intervenit primii

Până la sosirea echipajului, muncitorii de pe șantier au reacționat prompt, intervenind cu o cisternă de apă și reușind să limiteze extinderea flăcărilor la compartimentul motor.

Pompierii au lichidat incendiul în scurt timp de la sosire. Din fericire, nu au fost înregistrate victime. Potrivit primelor cercetări, focul ar fi pornit de la o defecțiune a instalației electrice a autoturismului.

Anca Hanu, actrița care a ales teatrul în locul Americii și a transformat emoția în forță artistică, a fost invitata lui Marius Aciu în cel mai recent episod episod al podcastului „Clujăreala”. Anca Hanu, un nume emblematic al Teatrului Național din Cluj-Napoca, oferă o confesiune profundă despre carieră, alegeri, frici, eșecuri și succes. Cu o sinceritate emoționantă și o energie caldă, Anca construiește o poveste personală care inspiră și fascinează în același timp.

Originară din Brașov, Anca Hanu a ratat prima admitere la teatru în București, dar nu s-a dat bătută. Cu susținerea neclintită a mamei sale și încurajarea unei profesoare de actorie, a decis să mai încerce o dată – și astfel a început drumul spre Cluj, orașul care avea să-i devină casă artistică. „Am fost mai întâi la București și am dat examen, cu un an înainte să vin la Cluj. Și am intrat la cu taxă. Taxa era atunci cam 1000 de dolari. N-am rămas la București pentru că părinții mei, deși m-au susținut financiar, era destul de greu. Și atunci am zis mai stăm un an și merg la Cluj”, a spus Anca.

VIDEO. Actrița Anca Hanu, la „Clujăreală”: Nu scap niciodată de emoții. EMOȚIA te face viu, te conectează la public și la adevăr

Emoțiile copleșitoare au însoțit-o nu doar la examene, dar și în primii ani de scenă. Anca recunoaște deschis că nu a fost niciodată prima din clasă, nici elevul de 10, dar că a compensat prin muncă, perseverență și autenticitate.

„Nu scap niciodată de emoții. Emoția te face viu, te conectează la public și la adevăr”, spune ea, demontând mitul actorului „fără trac”. În același spirit, povestește cum, imediat după absolvire, a ales teatrul și nu America – deși câștigase la loteria vizelor. A luat această decizie după ce a trecut cu succes o audiție pentru spectacolul „Purificare” în regia lui Andrei Șerban. „Mi-a pus Dumnezeu o mână pe cap. N-am știut ce mă așteaptă acolo, dar am simțit că trebuie să rămân. Și n-am regretat niciodată.”

De-a lungul anilor, Anca Hanu a strălucit în zeci de roluri și a fost recompensată cu două premii UNITER: pentru Amalia respiră adânc, un monolog dramatic de mare forță emoțională, și pentru Chirița, un musical de comedie savuros. Cele două roluri contrastează perfect și confirmă versatilitatea actriței. „Îmi place să cred că pot face și dramă, și comedie. Nu cred că pot exista una fără cealaltă. Umorul are nevoie de contrast, drama are nevoie de umanitate.”

„Prefer oricând echipa”

O altă dimensiune importantă a parcursului ei este colaborarea cu Ada Milea, începută într-un workshop informal și transformată într-o prietenie artistică de durată. Împreună cu Ada și ceilalți colegi din grupul neoficial „4+1”, Anca a urcat pe scenă în zeci de concerte-concept care îmbină muzica, teatrul și poezia cu un umor aparte și o sinceritate emoționantă. „Prefer oricând echipa. Cu muzica nu a fost greu de luat decizia. Am știut întotdeauna că nu o să excelez pe partea de instrument, dar m-a ajutat foarte mult corul, m-au ajutat foarte mult lecțiile de canto.

Ada fost invitată la noi la teatru de domnul Mihai Măniuțiu și… a venit, practic, să cunoască actorii. Și în urma workshop-ului pe care l-a susținut, care de fapt a fost o întâlnire, un exercițiu din ăsta de cunoaștere, dacă vrei, hai să vedem care, ce puteți cânta, ce știți și așa. Mi se pare că e un om extraordinar în a găsi oameni cu care să lucreze și pe care să îi potrivească în viziunile ei. Și pe urmă, în următoarele proiecte, a avut încrederea și nebunia de a mă chema să facem împreună muzica. Eu cred că felul în care mă prețuiește ea pentru contribuția mea este mai mare decât simt eu că am făcut. Îi foarte mulțumesc, mă bucur că proiectele au ieșit așa. Poate că are dreptate… Știu că de distrat ne-am distrat. Am și muncit enorm, dar ne-am și distrat.”

Despre teatrul contemporan, Anca are o viziune echilibrată: recunoaște farmecul și intimitatea teatrului de studio, dar nu exclude nici spectacolul grandios din sala mare. „În sala mică se vede tot – fiecare tremur, fiecare respirație. E ca o operație pe cord deschis. În sala mare, trebuie să ajungi până la ultimul rând cu tot ce ai. Cred că lumea e dornică să meargă oriunde se întâmplă, că e underground, că e teatru clasic… Și e bine că e așa. Adică Clujul e un oraș în care pot supraviețui și pot conviețui forme de artă destul de diferite.”

A jucat și în filme – unul dintre cele mai importante fiind Fixeur în regia lui Adrian Sitaru – dar mărturisește că și-ar dori să facă mai multă cinematografie. „Am jucat în filme, nu atât de mult cât mi-ar plăcea, adică vreau, mai vreau. Poate că trebuie să mă duc eu către agențiile de casting. Nu poți să stai să aștepți. Sunt foarte mulți actori buni. Fă un efort. Du-te. Cioc-cioc.”

„N-am visat niciodată să rup lumea”

Ce urmează? Nu face planuri mari, dar nu exclude nimic. Știe doar că are un spectacol în desfășurare, „Gilgamesh”, în regia unui artist turc, și că va continua să colaboreze cu Ada Milea. Din toamnă, Teatrul Național din Cluj va intra în renovare, iar acest lucru aduce o incertitudine, dar și un potențial nou început.

„N-am visat niciodată să rup lumea. N-am gândit în termeni de succes. Am încercat mereu să-mi fac treaba cât pot de bine. Să nu fac compromisuri. Și chiar dacă n-am fost întotdeauna mulțumită, știu că am dat totul.”

Anca Hanu nu e doar o actriță talentată. Este un om autentic, vulnerabil, profund și plin de umor. O artistă care nu s-a temut să vorbească despre eșecuri, care nu s-a lăsat definită de ele și care a ales mereu să meargă mai departe. Cu modestie, curaj și o dragoste sinceră pentru teatru.

Un incendiu puternic a izbucnit luni într-o casă de locuit din Turda, care adăpostea două locuințe separate.

Focul s-a extins rapid și la acoperișul imobilului învecinat.

Incendiu violent la Turda

Pompierii Detașamentului Turda au intervenit de urgență cu două autospeciale pentru stingerea incendiilor, reușind să limiteze propagarea flăcărilor în timp util. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, dar un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj a fost trimis la fața locului.

Potrivit cercetărilor preliminare, incendiul a fost provocat de un foc lăsat nesupravegheat într-o sobă folosită pentru încălzirea alimentelor.

Foto: ISU Cluj

În calitate parlamentar, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, solicită public instituțiilor abilitate din administrația centrală o reevaluare urgentă a modului în care sunt utilizate bunurile imobile din patrimoniul de stat.

„Nu putem vorbi despre responsabilitate fiscală și reforme reale atâta timp cât banii publici sunt direcționați spre cheltuieli care ar putea fi evitate. Fiecare leu din bugetul de stat trebuie tratat cu maximă responsabilitate – pentru că el poate însemna o șansă în plus pentru educație, sănătate sau sprijin pentru familiile tinere. România are nevoie de o administrație eficientă, iar banii trebuie direcționați acolo unde fac cu adevărat diferența în viața oamenilor!!”. a transmis deputatul PSD de Cluj.

Spații închiriate

Totul a plecat de la o întrebare întrebare deschisă pe care deputatul PSD a adresat-o ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, legat de cheltuielile aferente spațiilor închiriate de instituțiile publice și companiile de stat.

Având în vedere că instituțiile publice și companiile de stat utilizează frecvent spații închiriate, deși dispun de un patrimoniu imobiliar considerabil, această situație atrage atenția asupra modului în care sunt administrate resursele publice.

Multe clădiri deținute de stat rămân neutilizate sau se află într-o stare avansată de degradare, în timp ce sumele alocate pentru plata chiriilor continuă să reprezinte o presiune semnificativă asupra bugetului public.

Deși nu există o evidență clară și publică a acestor cheltuieli, impactul financiar este evident, dată fiind amploarea fenomenului și numărul mare de entități implicate. Lipsa unui inventar complet al spațiilor închiriate și a clădirilor deținute de stat contribuie la perpetuarea acestei situații, împiedicând adoptarea unor măsuri eficiente de optimizare a resurselor.

Remus Lăpușan cere cheltuieli chibzuite

˝Cred că este foarte important ca fiecare cheltuială din banul public să fie făcută responsabil și chibzuit. Nu mi se pare normal să plătim chirii pentru spații în care să funcționeze instituții publice, în timp ce multe clădiri din patrimoniul statului rămân neutilizate. Întrebarea mea către ministrul finanțelor este mai mult un semnal de alarmă și un apel la conștientizarea acestei situați care nu trebuie să se mai perpetueze˝, a precizat Remus Lăpușan, în justificarea demersului său.

Din răspunsul dat de Ministerul Finanțelor, (publicat pe site-ul Camerei Deputaților) se constată că valoarea totală a plăților efectuate în anul 2024 de către toate instituțiile publice pentru chirii este în sumă de 727.870.551,17 lei.

Din cele 47.027 bunuri imobile aflate în evidența Ministerului Finanțelor, doar 3.627 imobile au destinația birouri (acestea fiind trecute și în inventar la capitolul Imobile cu destinația birouri).

Ministerul în cauză precizează că face doar luarea în evidență a respectivelor imobile, în timp ce situația concretă privind starea bunurilor și modul lor de utilizare este cunoscută la nivelul administratorilor imobilelor, a ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, prin intermediul cărora Guvernul își exercită dreptul de proprietate.

Nimeni nu știe câte clădiri are statul

˝Din răspunsul dat de către Ministerul Finanțelor, înțelegem că de fapt nimeni nu știe cu exactitate care este destinația reală a tuturor clădirilor aflate în patrimoniul statului. Mi se pare anormal, mai ales acum când trebuie să fim atenți la fiecare cheltuială publică, dar fiind deficitul mare cu care ne confruntăm.

Suma reprezintă, de exemplu, aproape jumătate din cheltuielile din PNRR pentru laboratoarele inteligente în liceele din România. Sau alt exemplu – un apel la proiecte, deschis acum de Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea accesibilității și a eficacității serviciilor de îngrijire paliativă și îngrijiri la domiciliu, are alocată suma totală de aproape 100 de milioane de lei, a șaptea parte din suma plătită pe chirii de către stat.

Sau încă un exemplu pentru a ne da seama de cât de mare este suma la care facem referire: pentru programul de creditare Family start și Student invest, în 2024  au fost alocați 225 milioane de lei, aproape de trei ori mai puțin decât au costat chiriile statului˝, a mai menționat deputatul PSD, Remus Lăpușan.

Întrebarea deputatului a vizat și transparența plăților pentru chiriile plătite din bani publici pentru clădirile utilizate de către aparatul administrativ. Ministerul Finanțelor a menționat în acest sens că responsabilitatea transparenței revine ordonatorilor de credite, și nu Ministerului.

Constatăm deci nevoia urgentă de reformă în gestionarea bunurilor publice, printr-o evidență clară și utilizarea eficientă a resurselor deja existente. Transparența și responsabilitatea în cheltuirea banului public trebuie să devină reguli, nu excepții. Într-un context economic marcat de constrângeri bugetare, este esențial ca fondurile statului să fie canalizate către domenii vitale și nu către cheltuieli fără temei.