Eurodeputatul PNL de Cluj, Daniel Buda, susține că UE are nevoie și de securitate alimentară, nu numai de cea militară și pledează ferm pentru ca bugetul agriculturii să nu piardă niciun euro care să fie dat pentru înarmare.

Declarațiile lui Buda au fost făcute la Bruxelles la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de Florin Danciu.

”În primul rând vorbim de ceea ce înseamnă necesitatea alocării unor resurse financiare adecvate și suficiente pentru sectorul agricol și acest lucru l-am subliniat inclusiv în ședința de grup pentru că pentru noi este extrem de important, evident, să avem parte de securitatea militară, dar este la fel de important să avem parte de ceea ce înseamnă securitatea alimentară.

Acest lucru presupune un buget suficient pentru fermieri deoarece activitatea lor este extrem de vulnerabilă, este extrem de supusă unor intemperii, supusă unor fluctuații de prețuri și așa mai departe. Foarte multe provocări au de înfruntat fermierii și atunci, sigur că vrem mai mulți bani”.

Ferească-vă Dumnezeu să luați banii de la agricultură

”Există aici o dezbatere legat de ceea ce înseamnă unificarea fondurilor din agricultură și coeziune să fie pusă pe modelul Planului Național de Recuperare și Reziliență către statele membre, ceea ce ar însemna ca fermierii să nu mai aibă predictibilitatea cu privire la sumele pe care le pot accesa. Acest lucru din capul locului îl excludem.

Ferească-vă Dumnezeu să luațibanii de la agricultură și să îi puneți într-un singur fond pentru că asta ar însemna moarta sectorului agricol.

Fermierii depind de aceste resurse financiare pe care le primim de la nivelul Uniunii Europene. Și sigur că în alt context evident nu vreau ca acești bani care sunt destinați a agriculturii să fie folosiți în alte direcții de finanțare al oricăror nevoi pe care le are Uniunea Europene, inclusiv spre înarmare”.

”Avem nevoie de bani și să-i ferească Dumnezeu să facă ceva cu fondurile pentru agricultură”.

O analiză realizată de Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, oferă o perspectivă asupra diferențelor dintre estimările diverselor institute de sondare cu privire la intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.

„Până în prezent au fost publicate 10 sondaje (6 Sociopol, 4 alte institute) în care apar principalii candidați care s-au și înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 4 mai. Chiar dacă numărul de sondaje e foarte mic, pare că deja pot fi observate efectele de institut (house-effect)”, explică Comșa.

Ce înseamnă „house effects” în sondaje?

Conceptul de house effect se referă la diferențele sistematice dintre estimările prezentate de diferite institute de sondare. Aceste diferențe pot apărea din mai multe motive, precum metoda de culegere a datelor (CATI – interviuri telefonice vs. online), perioada în care sunt realizate sondajele sau modelele statistice utilizate.

„În condițiile prezente, o estimare a efectelor e doar orientativă, pentru următoarele motive:

• numărul total de sondaje e foarte mic;
• numărul de sondaje realizate în aproximativ aceeași perioadă e foarte mic;
• unele institute au publicat un singur sondaj;
• efectul de metodă (CATI vs. Online) se suprapune parțial cu efectul de institut;
• nu știm rezultatele finale, deci e posibil ca o deviere de la medie să reflecte de fapt o estimare mai corectă”, a mai arătat Mircea Comșa.

Analiza diferențelor dintre sondaje

În analiza sa, Mircea Comșa a utilizat un model de regresie logistică multinominală, care controlează influența a doi factori esențiali: perioada în care au fost culese datele  și metoda de colectare a datelor (CATI vs. Online). Această abordare permite identificarea unor diferențe care nu sunt explicabile doar prin acești factori, sugerând posibile efecte specifice fiecărui institut de sondare.

„Valorile din grafic nu reprezintă estimări ale intențiilor de vot de la un moment dat, nici estimări ale procentelor care vor fi obținute de candidați la alegeri. Valorile reprezintă predicțiile realizate pe baza unui model în care am controlat influența a două variabile (numărul de zile până la alegeri și tehnica de anchetă) cu scopul de a vedea dacă mai rămân diferențe între estimările produse de către institutele de sondare”, mai explică Comșa.

Diferențele, rezultate ale unor metodologii diferite

Diferențele observate nu trebuie interpretate ca fiind manipulări intenționate, ci mai degrabă ca rezultate ale unor metodologii diferite. În plus, deoarece numărul de sondaje analizate este încă redus, aceste efecte trebuie privite cu precauție.

„E normal să apară diferențe între estimările produse de diferite institute. Firesc, ne putem întreba cât de mari trebuie să fie aceste diferențe pentru a le considera puțin probabile din punct de vedere statistic. Diferențele dintre estimările diferitelor institute, așa cum sunt ele observate „cu ochiul liber”, pot avea ca sursă o serie de factori absolut legitimi precum perioada de culegere a datelor și tehnica de anchetă. Prin modelare, am eliminat impactul posibil al acestor factori. Dacă observăm că institutele produc estimări diferite chiar și atunci când controlăm statistic factorii menționați, putem spune că diferențele respective au o altă sursă decât perioada de colectare a datelor și tehnica de anchetă (CATI vs. Online)”, mai arată analiza.

Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare

Câteva concluzii cu privire la estimările intențiilor de vot:

• George Simion: nu apar diferențe notabile între institute (intervalele de încredere asociate estimărilor se suprapun măcar parțial);
• Nicușor Dan: estimări mai mari în cazul institutelor AtlasIntel și Altul (Noi, cetățenii); ambele anchete au fost online;
• Crin Antonescu: estimare mai mică în cazul Sociopol;
• Victor Ponta: estimare mai mare în cazul Sociopol;
• Elena Lasconi: estimare mai mare în cazul Sociopol și CURS, respectiv mai mică în cazul AtlasIntel.

Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, a anunțat că suma pe care statul o acordă în acest an pentru voucherele de vacanță ar putea fi virată din nou pe card, în acest sens urmând a fi emis un ordin de ministru cu normele de aplicare, scrie Alba24.

„O comisie a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Ministerului de Finanțe, Ministerului Muncii și câțiva reprezentanți ai industriei, emitenții de tichete și FHR, alături de ANAT, s-a reunit, la București, ca să dăm o dată drumul la normele de aplicare la vouchere de vacanță.

ANAT: Cei 800 de lei pentru voucherele de vacanță, pe CARD

Știți că s-a redus cuantumul suportat de stat de la 1.600 lei la 800 lei pentru vouchere, dar nici măcar n-au avut o exprimare fericită în acea ‘ordonanță trenuleț’ și de aceea nu puteam să o aplicăm. Până acum nu s-au dat vouchere de vacanță, pentru că nu existau norme de aplicare.

Încercarea noastră a fost că, dacă totuși s-au redus valoric să nu punem presiune suplimentară nici pe angajat – să vină el întâi cu bani de acasă că o să deconteze cândva, cineva – pentru că am făcut niște studii interne și am ajuns la concluzia că 85% din ei ar renunța în condițiile acestea. Nu funcționează așa și cred că am obținut să le punem banii pe card și gata, să nu trebuiască ca ei să crediteze statul înainte”’, a declarat Adrian Voican, potrivit Agerpres.

El a precizat că prin virarea celor 800 de lei pe card, nu se va pune presiune nici pe angajator în sensul de a se transforma ”într-un fel de poliție economică”, să strângă facturi, OP-uri, carduri, ca să dovedească că au fost cheltuiți 1.600 de lei.

”Până la urmă, toată această subvenție s-a redus la 800 lei, din care 160 lei sunt CASS și impozit pe venit, mai rămân 640 lei. Câtă poliție să faci pentru 640 de lei? Probabil că s-a ajuns la o declarație pe proprie răspundere și o atenționare din partea comercianților, ca să nu fie presiune nici pe ei. (…)

„Voucherele de vacanță și-au dovedit eficiența”

Sper că după această întâlnire am ajuns la o concluzie în sfârșit și o să apară un ordin de ministru cu normele de aplicare sau unul interministerial, cu normele de aplicare, și o să deblocăm voucherele de vacanță”, a mai spus Voican.

Reprezentanții din industria turismului au susținut întotdeauna că voucherele de vacanță și-au dovedit eficiența pentru că banii s-au întors în economie, iar ”turismul a trecut la alb”.

”În 2006, aveam 6.000 de unități de cazare și am ajuns astăzi să avem 26.000 de unități de cazare cu 585.000 de locuri în România. Și sunt destul de mândru de cifra asta, pentru că turismul acesta este turism la alb. Aș mai reaminti două cifre: am spus 30 de milioane de nopți de cazare. Este pentru prima oară când România depășește această cifră.

Am fost în 2019 la 29,8 milioane, dar acum am depășit chiar 30 de milioane de nopți de cazare și 14 milioane de turiști sosiți la recepțiile unităților de cazare clasificate, parcă 14,24 milioane dacă nu greșesc. E prima oară când depășim această cifră. Dintre aceștia, 11,8 milioane sunt români, 2,4 milioane sunt străini. Nu e foarte mult cu străinii. În 2017, 2018 și 2019 am avut 2,7 aproape 2,8 milioane. În 2018 a fost cel mai bun an de turiști străini”, a explicat vicepreședintele ANAT.

„10 milioane de turiști străini să aducem în România”

Nu în ultimul rând, acesta a precizat că a cerut autorităților un target de 10 milioane de turiști străini pe care să îi aducă în România în următorii ani, care se poate realiza cu o creștere anuală de 20%.

”Am reușit să punem în gura mai multor prim-miniștri și miniștri ai turismului un target: 10 milioane de turiști străini să aducem în România. Nu este imposibil. Un calcul matematic ne spune că dacă creștem cu 20%, timp de 8 ani de zile, am făcut 10 milioane. Nu e imposibil și jumătate din populația țării e bine, nu e ca în Franța cu 100 de milioane de turiști anul acesta sau cu 84 de milioane în Spania. Dar să se poate. Sunt bani acolo. Adică chiar trebuie să facem niște politici, că trebuie să săpăm un pic pământul ca să iasă petrolul, banii din turism, pentru că singuri nu ies.

Și ne lipsesc două lucruri: promovare și tehnologie. Astea ne lipsesc astăzi. Produs turistic avem bunicel, totdeauna e loc de mai bine, dar nu produsul turistic ne ține pe loc. Nu suntem în magazinele din toată lumea asta turistică și nu suntem cunoscuți, pentru că alții au bugete uriașe, de sute de milioane de euro multianuale. Noi în fiecare decembrie așteptăm să se apropie bugetul, să știm dacă în ianuarie putem să mergem la târguri sau nu”, a mai spus Adrian Voican.