În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău a fost redeschis, vineri, în urma unor lucrări de renovare și restaurare care au costat peste 7 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată de Uniunea Europeană, Guvernul Ungariei și Fundația „Tradiții Transilvane” prezidată de Elek Nagy, care a contribuit cu peste 3 milioane de euro.

La ceremonia de deschidere a fost prezent și vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, care a spus că scopul Fundației ”Tradiții Transilvane” va trebui să fie păstrarea tradițiilor culturală și a limbii maghiare.

”Avem datoria de a contribui la cultura universală. Prin acest castel trebuie să facem tot ce putem pentru păstrarea culturii noastre”, a transmis Semjen.

”Templu cultural”

Elek Nagy, propritarul castelului, a precizat că ziua de vineri este una extraordinară din viața sa, aici urmând să funcționeze un centru cultural unde culturile maghiară și română se întâlnesc.

”Va fi un templu cultural din Ardeal, va fi un loc de întâlnire pentru familii și va găzdui evenimente culturale, musicale, festivaluri mai mici.

Am investit aici îndemnat de inimă și de suflet. Sunt născut la Cluj, sunt ardelean, iar istoria Ardealului și conviețuirea românilor și maghiarilor, sașilor și evreilor, este o cultură specială, care nu mai există în Europa.

Castelul se afla într-o stare avansată de degradare înainte de a-l cumpăra fundația noastră”, a spus Nagy.

Renovarea va continua anul viitor cu restaurarea parcului castelului și a castrului roman, într-un proiect de 2,15 milioane de euro.

Datează din anii 1400

Castelul de la Gilău datează din anul 1460 și este situat în mijlocul pe un domeniu de 14 hectare. Are o structură rectangulară cu patru turnuri de colț. De-a lungul anilor a fost locuit de diverși episcopi, dar a fost și reședință nobiliară.

Lucrările de renovare și reabilitare au constat din consolidarea structurii, repararea acoperișului, a scărilor, au fost montate lifturi în interior, s-a instalat încălzire în pardoseală, dar și un sistem modern de ventilație.

Zeci de companii și cele mai importante universități clujene și-au prezentat oferta la Bursa Locurilor de Muncă, eveniment organizat de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Cluj vineri, 14 mai, la Cluj Arena.

Peste 25 de companii și universități din județ și-au prezentat oferta la Bursa Locurilor de Muncă, organizată de AJOFM Cluj la Cluj Arena.

Sute de elevi și clujeni în căutarea unui loc de muncă au luat parte la eveniment, unde au putut sta de vorbă cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai universităților clujene.

„La evenimentul de astăzi au participat 25 de mari companii din județ oferind un număr foarte mare de locuri de muncă, atât pe studii medii, cât și pe studii superioare, pe o gamă largă de ocupații. Am avut prezente marile universități clujene care și-au prezentat oferta educațională copiilor interesați de oferta de școlarizare.

Amintim că au fost în jur de 800 de elevi din liceele clujene, școli profesionale și licee de profil care au manifestat interes în ceea ce privește oferta angajatorilor, cât și oferta educațională a marilor universități pentru cei care doresc să meargă mai departe, la universități”, a declarat Ciprian Boșca, consilier AJOFM, pentru Cluj24.

Licee cu rezultate remarcabile, premiate

Ca element de noutate la ediția de anul acesta, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj, alături de marii angajatori participanți au premiat liceele cu rezultate excepționale în activități curriculare și extra-curriculare. Este vorba despre Liceul Teoretic „Petru Maior” Gherla, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca și Colegiul Economic „Iulian Pop” Cluj-Napoca.

„Ca o premieră în acest eveniment, am premiat, împreună cu marii angajatori, performanța și excelența în educație pentru activități curriculare și extra-curriculare. Au fost premiate trei licee cu rezultate deosebite în acest fel de activități. Mediul de business a decis, împreună cu noi, să premieze această implicare deosebită a copiilor și rezultatele deosebite pe care aceștia le-au obținut”, a mai arătat Ciprian Boșca.

Peste 800 de locuri de muncă vacante

Târgul a beneficiar de prezența a 25 dintre cei mai mari angajatori din județul Cluj, cu o ofertă de pest 800 de locuri de muncă vacante, dar și de prezența celor mai mari universități din Cluj, care și-au prezentat ofertele de studii pentru anul şcolar 2024-2025.

„Au participat cele mai mari universități: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea Dimitrie Cantemir. Universitățile au fost prezente cu toate facultățile. A fost un foarte mare interes din partea copiilor pentru aceste universități.

Au mai fost prezente și marile companii din județ care au nevoie de forță de muncă în domeniul industrial, vorbim de Bosch, Eckerle, DeLonghi, companii din domeniul farmaceutic, din domeniul financiar-bancar și din alte domenii. Am observat interes din partea vizitatorilor pentru aceste oferte venite din partea marilor companii, ceea ce ne bucură foarte mult”, a mai explicat consultantul AJOFM Cluj.

Reprezentanții universităților au atras privirile participanților atât prin costumațiile neobișnuite, prin instalații și aparaturi captivante, cât și cu ajutorul necuvântătoarelor.

Târgul Locurilor de Muncă și de Orientare în Carieră ediția 2024 a reunit, pe de o parte universitățile clujene, mediul preuniversitar, împreună cu mediul de business din județul Cluj, prin participarea unor angajatori reprezentativi pentru piața forței de muncă.

Castelul din Gilău se redeschide în acest weekend pentru public, după un proces de renovare meticulos și amplu, care a durat șapte ani.

Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău va fi de acum un centru cultural multifuncțional și o destinație turistică de excepție.

Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău, o bijuterie a Transilvaniei, își redeschide porțile în weekend. Renovarea a durat 7 ani

Clujenii și turiștii sunt invitați pe 17 și 18 mai să participe la Zilele Porților Deschise și la un picnic special pentru familii.

Evenimentul include activități captivante pentru toate vârstele, aducând la viață atmosfera medievală într-un cadru autentic și plin de istorie.

Programul celor două zile de evenimente este:

Vineri, 17 mai 2024

• 17:00-19:00
  Activități medievale pentru copii și adulți, organizate de Compania Salina, incluzând tir cu arcul și arbaleta, jocuri medievale, demonstrații de scrimă, confecționarea de bijuterii și multe altele.
• Tururi ghidate în limbile maghiară și română, în colaborare cu Asociaţia Korzo.
• Muzică populară din Ţara Călatei, cu participarea lui Varga István „Kiscsipás”.
• Picnic

19:00: Concertul formației Tokos.

Sâmbătă, 18 mai 2024

12:00 – 20:00:

• Activități medievale pentru copii și adulți, organizate de Compania Salina, incluzând tir cu arcul și arbaleta, jocuri medievale, demonstrații de scrimă, confecționarea de bijuterii și multe altele.
• Tururi ghidate în limbile maghiară și română, în colaborare cu Asociaţia Korzo.
• Muzică populară din Ţara Călatei,
• Picnic

19:00: Concert și jam session cu Loose Neckties Society. Invitat special: Novák Péter.

Intrarea în incinta castelului este gratuită și se face pe jos, pe la intrarea principală prin intrarea principală de pe strada 1 decembrie 1918 nr. 243.

Pentru evitarea aglomerației, se recomandă ca mașinile să fie lăsate în parcarea din zona centrală a Gilăului.

Proiect de 7,12 milioane de euro. Va fi renovat și parcul

Renovarea Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău a fost inițiată de omul de afaceri Elek Nagy și a fost realizată cu ajutorul biroului de proiectare arhitecturală Tektum Architectura & Arta și a biroului de consultanță pentru proiecte RegioConsult.

În 2017, proiectul a câștigat finanțare europeană, iar lucrările au început în 2018, cu cooperarea ADD Concept și Kvadrum Axis.

Valoarea totală a proiectului a fost de 7,12 milioane de euro (peste 30 de milioane de lei), finanțarea fiind asigurată de Uniunea Europeană, guvernul Ungariei și Fundația „Tradiții Transilvane” prezidată de Elek Nagy, care a contribuit cu peste 3 milioane de euro.

Renovarea va continua anul viitor cu restaurarea parcului castelului și a castrului roman, într-un proiect de 2,15 milioane de euro.

Cea mai veche parte a castelului din Gilău, construită la începutul secolului al XV-lea

Castelul din Gilău își are începuturile în secolul al XIII-lea, când surse scrise menționează deja o curte nobiliară aici, ca unul dintre centrele întinsei moșii a episcopilor Transilvaniei, situată la vest de Cluj.

Prima mențiune documentară a centrului domeniului episcopal (curia) din Gilău datează din 1373.

Cea mai veche parte a castelului din Gilău, reședința episcopului, a fost construită la începutul secolului al XV-lea.

Planul actual al castelului, cu formă pătrată și întărit cu turnuri cilindrice la colțuri, a fost realizat în anii 1540, când, din cauza înaintării turcilor, Statileo János, unul dintre ultimii episcopi catolici medievali din Transilvania, a construit o cetate modernă.

Principii Rákóczi, dar și membri ai familiei Bánffy au locuit la castel

În Evul Mediu, cetatea și moșia care aparțineau episcopiei Transilvaniei și-au schimbat frecvent proprietarii.

În perioada domniei celor doi principi Rákóczi, castelul a fost transformat într-una dintre cele mai spectaculoase reședințe princiare din Transilvania, un palat confortabil cu modificări semnificative la clădirile interioare și fortificații.

Castelul a funcționat ca una dintre cele mai importante reședințe ale principilor Rákóczi până în anii 1660, apoi a fost preluată de Dénes Bánffy pentru familia sa.

În anii 1830-1840, castelul a căpătat forma actuală, însă a fost distrus parțial de un incendiu în 1861 și reconstruit după 1871.

Școala pentru copii cu dizabilități

Naționalizat în perioada comunistă, castelul a funcționat ca școală pentru copii cu dizabilități între 1972 și 2002.

În 2012, castelul a fost restituit fiului ultimului proprietar, Tamás Barcsay, profesor de istorie stabilit în Canada.

Doi ani mai târziu, Elek Nagy, un om de afaceri cu multiple legături clujene, a cumpărat castelul monument istoric, pe care mai apoi l-a donat Fundației „Tradiții Transilvane”.

Având în vedere că CFR Cluj și-ar putea vinde omul de gol, pe Philip Otele, în această vară, Dan Petrescu caută variante de înlocuire.

Una dintre acestea ar putea fi Adrian Mazilu, 18 ani, fostul jucător al Farului, vândut la Brighton în iarnă pe 3 milioane de euro și de acolo împrumutat la Vitesse Arnhem.

CFR Cluj caută ÎNLOCUITOR pentru Otele. Pe cine ar vrea „Bursucul”

„Bursucul” l-ar fi cerut pe acesta pentru noul sezon, iar oficialii ardelenilor ar negocia deja cu cei de la Brighton pentru un nou împrumut.

Mazilu evoluează deja pentru naționala sub 21 de ani a României, unde a jucat nu mai puțin de 7 meciuri și este o variantă bună pentru atacul CFR-ului, care l-ar putea pierde în această vară pe Philip Otele.

2.5 milioane de euro este cota de piață a lui Mazilu, conform Transfermarkt.

Foto: AntenaSport