Un clujean de 57 de ani a murit în Zaragoza, Spania, în noaptea de Înviere.

Alexandru Mihalca a fost ucis în urma unui scandal cu un bărbat din Republica Dominicană.

Un clujean a fost ucis în Spania cu lovituri de cuțit

Bărbatul, care este din Dej, a ieșit sâmbătă noaptea la un bar din Zaragoza pentru a se întâlni cu un prieten, scrie Dejeanul.ro.

Acolo, după o partidă de skandenberg cu dominicanul de 42 de ani, s-a iscat o certă între cei doi. Au ieșit afară din bar, iar bărbatul din Republica Dominicană l-a înjunghiat inimă pe clujean.

Criminalul a fost prins de polițiști, după ce a fost urmărit de mai mulți livratori de mâncare.

Trupul neînsuflețit al lui Alexandru Mihalca, care era stabilit în Spania de 26 de ani, va fi adus în țară.

Constructorul se pregătește de începerea lucrărilor la pasajul centurii metropolitane a Clujului.

Astfel, începând de marți, traficul în Florești va fi deviat în zona Spitalului Regional de Urgență.

Alternativă de circulație în Florești

Începând de marți, 22 aprilie, ora 11.00, traficul va fi deviat pe o bretea, anunță primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu. Segmentul înlocuitor va avea tot două benzi de rulare nefiind astfel afectat traficul.

Odată cu deschiderea circulației în ambele sensuri pe strada Razoare, există posibilitatea de a evita acest tronson și de a ieși pe DN, fie lângă Metro, fie lângă Epinvest, a mai arătat primarul.

Centura metropolitană va decongestiona traficului pe cea mai aglomerată arteră din România.

Se lărgește drumul la 6 benzi

După construirea pasajului din zona viitorului Spital Regional de Urgență, se va trece la lărgirea drumului Cluj-Napoca – Florești de la 4 la 6 benzi, a anunțat recent și primarul Clujului, Emil Boc.

Lucrările la pasajul din Florești și la supralărgirea drumului spre Cluj-Napoca trebuie să fie gata la finalul anului 2025.

Foto: Primăria Florești

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paști, după o lungă suferință. Acum, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare.

Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.

Cum va fi ales noul Suveran Pontif, după moartea Papei Francisc

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de “sede vacante” (scaunul gol), potrivit Agerpres.

El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic și un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunții papei cu un ciocan de argint. Camerlengo și trei asistenți aleși dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuți sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își prezinte omagiile. De asemenea, ei se asigură că “Inelul Pescarului” și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.

Camerlengo încuie și sigilează reședința personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta. Camerlengo și ceilalți cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învățăturile acesteia. Șefii majorității departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuiește.

Doliu de 9 zile

Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra și a șasea zi de la moartea sa.

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024. Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.

De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.

Conclavul

Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceștia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregații generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă. Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuțiilor are loc în cadrul interacțiunilor personale dintre cardinali.

În mod tradițional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituția pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăți în a ajunge la Roma.

Conclavul are loc în Capela Sixtină

Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.

De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceștia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeți Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată și sunt duși cu autobuzul la Capela Sixtină.

Cuvântul conclav provine din latinescul ‘cu cheie’. Acesta provine dintr-o tradiție care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închiși pentru a-i forța să decidă cât mai repede posibil și pentru a limita interferențele externe.

În aceste zile, participanților le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul și ziarele nu sunt permise, iar poliția Vaticanului folosește aparate electronice de securitate pentru a impune regulile. Cu excepția primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi. O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea și să descurajeze căutarea de candidați de compromis.

“Habemus Papam”

Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă și ce nume dorește să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou. Noul papă îmbracă veșminte albe care au fost pregătite în trei mărimi și se așează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalți cardinali, care îi aduc omagiu și promit supunere.

Lumea va ști că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanțe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coșul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.

Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii din piață “Habemus Papam”, ceea ce înseamnă Avem un Papă. Noul papă apare apoi și dă mulțimii prima sa binecuvântare ca Pontif.

Cine este favorit să conducă Biserica Catolică

Următorul Papă, ar putea fi pentru prima dată în sute de ani, un cleric din Africa sau Asia. Printre favoriți se află cardinalul Peter Turkson din Ghana și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Un alt candidal cu mari șanse este filipinezul Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila.

Cardinalul maghiarul Péter Erdő, Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, se numără și el printre principalii candidați. Conservator, acesta susține unitatea între Bisericile Catolică și Ortodoxă.

Secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, se află și el printre principalii favoriți la conducerea Bisericii Catolice. Acesta din urmă și Luis Tagle au, totuși, prima șansă la Scaunul Pontifical.

Foto: Vatican News

După sărbătorile pascale, angajații din România vor beneficia de o nouă minivacanță de patru zile, în perioada 1 – 4 mai 2025, datorită deciziei Guvernului de a acorda zi liberă și vineri, 2 mai, pentru salariații din sectorul bugetar.

Conform Codului Muncii, Ziua Muncii, 1 Mai, este zi liberă nelucrătoare. Pentru a crea o punte între această zi și weekendul imediat următor, Guvernul a decis ca și vineri, 2 mai, să fie zi liberă pentru bugetari.

Cine beneficiază de minivacanță

Minivacanța se aplică în principal angajaților din sectorul public, cu câteva excepții:

• personalul din locuri de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau al serviciului;
• magistrații și personalul implicat în procese programate în data de 2 mai 2025.

Angajații din mediul privat vor avea liber doar pe 1 Mai, în funcție de politica fiecărui angajator.

Pauză binevenită și pentru elevi

Și elevii și cadrele didactice se vor bucura de această minivacanță. După revenirea la școală din vacanța de Paște, programată pentru luni, 28 aprilie, ziua de vineri, 2 mai va aduce o nouă pauză în calendarul școlar.

Deși ziua liberă este binevenită, aceasta va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024–2025, conform reglementărilor în vigoare.

Calendarul zilelor libere rămase în 2025, care nu sunt în weekend

Pe lângă minivacanța de început de mai, românii mai au parte de următoarele zile libere legale în cursul anului:

•  9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
• 25 decembrie – Crăciunul (joi)
• 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)