Connect with us

ACTUALITATE

Navigația pe lacul Tarnița. Noi, ARDELENII, va trebui SĂ MERGEM în MOLDOVA sau DELTĂ să ne bucurăm de BARCĂ

Publicat


Peste 100 de amendamente au fost depuse din partea clujenilor la dezbaterea publică privitoare la regulamentul de navigație pe lacurile Tarnița și Beliș, desfășurată marți dimineața, sub coordonarea Consiliului Județean Cluj. Au luat cuvântul atât posesorii de bărci, cât și activiștii de mediu, Salvamontul și proprietarii caselor de pe malul lacurilor. S-a discutat mult în contradictoriu, dar o concluzie comună a fost că era necesar un regulament astfel încât toată lumea să se bucure de frumusețea zonei naturale.

S-a insistat mult pe poluarea produsă de bărcile cu motor termic, însă problemele sunt mult mai multe, de la sticlele de șampanie aruncate în apă de petrecăreți, la lipsa monitorizării pontoanelor improvizate.

”Ne luptăm cu bărcile de motor care nu sunt reglementate, dar ce facem cu poluarea sonoră, fauna, flora, integritatea malurilor riverane? Trebuie să decidem dacă vrem ca acolo să fie parc de distracții sau de agrement. Ca ardeleni, vrem acolo liniște, flori, natură sănătoasă, o calitate a vieții. Dacă nu, ne adaptăm la noi festivaluri rock, la un nou Untold, să vină cei cu skijeturi, să distrugem peștii, să aducem aici palmieri, ca Mazăre la Constanța. Nici azi nu se respectă regulamentele existente. Se va naște o nouă autoritate care să facă ceva? Week-end de week-end scot câte o tonă de deșeuri lăsate de ambarcațiuni”, a declarat Nicola Tonco, propritarul unei case pe malul lacului Tarnița.

Salvamontiștii, care răspund de zonă prin biroul de arii protejate, au arătat că au nevoie de sprijin suplimentar din partea autorităților pentru verificarea unor aspecte legate în special de poluare.

”Este ulei pe lac, asta am constatat, dar ce ne dorim? cele două lacuri trebuie tratate diferit, întrucât Tarnița e sursă directă de apă potabilă, iar în Europa sunt interzise anumite activități pentru asemenea arii. Nu sunt pentru interzicerea totală a ambarcațiunilor cu motor. Acestea trebuie să-și aibă locul lor. Ce se întâmplă în momentul de față pe Tarnița, în mod clar nu e în regulă. Nu știu însă cum ar putea cei de la biroul arii protejate să constate aceste deversări. E o problemă care ne depășește, trebuie să fie implicată și Garda de Mediu. Trebuie să fie cuprinse și pontoanele în acest regulament. Un ponton trebuie să fie fix, nu să fie pe lac”, a spus Gheorghe Frățilă, directorul Salvamont Cluj.

Să nu interzicem total

Proprietarii de ambarcațiuni au afirmat că sunt de acord inclusiv cu limitarea la anumite intervale ale zilei pentru accesul bărcilor cu motor, dar să nu fie interzisă total navigația, întrucât aceste două lacuri sunt singurele din Transilvania unde ardelenii se pot bucura de bărci.

”Să fim serioși, apa niciodată nu a fost poluată cu hidrocarburi. Dorim un control permanent, să fie un control public-privat, pentru că statul nu e în stare, să fie stabilite niște culoare clare pentru toată lumea. Toată lumea folosește aici motoare în 4 timpi, cele mai moderne”, a spus un clujean.

Avocatul Horațiu Crișan a prezentat punctul de vedere al Clubului Nautic Tarnița, care a propus limitarea ieșirii pe lac a bărcilor cu motor termic doar la week-end,  doar între anumite intervale orare, cu notificarea în prealabil a Autorității Navale.

Mai mulți cetățeni au luat cuvântul și au cerut limitarea vitezei de deplasare a bărcilor pe lac, întrucât se pot produce accidente, respectiv interzicerea circulației pe timp de noapte întrucât inclusiv operațiunile de salvare se produc mai greu.

Clubul Orca din Cluj-Napoca organizează din 2007 un concurs de înot pe lacul Tarnița și un concurs pe lacul Beliș. Reprezentanții clubului au cerut includerea în regulament a posibilității interzicerii navigației bărcilor cu motor în timpul desfășurării competițiilor de înot, care se desfășoară o dată pe an.

”Nu sunt de acord cu interzicerea navigației pentru că multă lume din conducere, de la putere, habar n-au ce se întâmplă acolo. Se interzice, ne cumpărăm motoare în 4 timpi, electrice. Am umblat în toată Europa și nicăieri nu se interzice navigația. Și noi am băgat bani în barcă, am copii care înoată”, a precizat Bogățean Alin.

Unul dintre consilierii locali din Beliș a arătat că din păcate comunitatea locală nu a fost notificată oficial cu privire la existența acestei propuneri de regulament.

”Nu am luat la cunoștință oficial de acest proiect. Să nu uităm cauzele pentru care am ajuns să discutăm azi această problemă. Nu există un studiu de impact, nu există măsurători științifice, există o multitudine de surse pentru degradarea calității apelor, băgate sub preș: cabanele, fosele, depozitele de rumeguș. Nicăieri nu se interzice navigația în Lume. Dacă dorim să oferim o alternativă fondului forestier, să găsim o alternativă viabilă. Agroturismul fără valorificarea lacului, e vorbă în vânt. Ce facem cu cei care au investit bani? Aș avea rugămintea ca dezbaterea să aibă caracter de dezbatere publică, să avem la bază argumente de natură științifică. Invit și Consiliul Județean Cluj să investească în canalizarea de la Beliș”, a spus Iosif Marcu.

Lupul paznic la oi

Activistul de mediu Adrian Dohotaru este de părere că ar exista o incompatibilitate între cei care trebuie să dea sancțiuni pentru încălcarea regulamentului și proprietarii de ambarcațiuni. Fostul deputat consideră că sunt necesare noi departamente care să gestioneze aceste probleme întrucât nu este în regulă ca ”doar Contraș Rocsana să se ocupe, pentru că public dânsa s-a pronunțat deja public pentru neinterzicerea ambarațiunilor – tocmai ea să se ocupe de amendarea lor?”

Sub denumirea Abdul Prestige funcționează un ponton cu skijeturi și ambarcațiuni cu motor pe lacul Tarnița, care aparține partenerului de viață al Rocsanei Contraș. Cotraș a fost susținută puternic de liberali, în special în perioada mandatului de președinte al Consiliului Județean Cluj a lui Horia Uioreanu. Fostă secretară la PNL Cluj, Contraș a fost angajată și la Compania de Apă Someș, dar și la Drumuri și Poduri Județene Cluj.

Atât Dohotaru, cât și Istvan Szakats au spus că din punctul lor de vedere discuția de marți nu este o dezbatere cu cetățenii în adevăratul sens al cuvântului și au cerut reluarea acesteia într-un ciclu de întâlniri care să vizeze dezvoltarea pe următorii 30 de ani a lacurilor.

Poluarea turiștilor ocazionali, cel mai amintit aspect

Cu toate că tema discuției a fost reglementarea navigației pe cele două lacuri, cea mai amintită problemă a fost poluarea produsă de turiștii ocazionali.

”Dacă s-a văzut ulei pe suprafața luciului de apă, să întrebe turiștii care se dau cu ulei de bronz și intră în apă. Când se stă jumate de zi pe apă, unde își fac treburile? Eu am toaletă ecologică. Să nu fim egoiști. Până n-am pus eu toaletă ecologică la mine pe teren, toți își făceau treburile în apă, pe malul lacului, în pădure, să nu mai vorbesc de pampers și alte lucruri foarte nasoale. Chiar de ziua mea am adunat cu invitații sute de kilograme de PET-uri, pe care nu le lăsăm noi, cei care mergem aici zilnic, ci turiștii ocazionali”, a intervenit Abdul.

”Un motor electric nu are performanțe, nici viteză. Nu ați făcut reguli, ați interzis. Cu acele reguli pe oră, să fim serioși, nimeni nu se dă pe skijet toată ziua, nu reziști fizic și nu e economic. Gazele de evacuare nu ajung în apă, ci merg în atmosferă. Și generatoarele electrice ale cabanelor trebuie interzise atunci. Când au fost accidente pe Tarnița?”, a mai spus Abdul.

Lacurile Tarnița și Beliș-Fântânele au fost eliminate din anexa căilor navigabile interioare ale României, iar sarcina reglementării navigației cade în competența Consiliului Județean Cluj.

REGULAMENTUL

Lacul Tarnița – 3 zone de reglementare, după cum urmează:

a)ZONA I – care cuprinde zona situata in imediata apropiere a barajului la mai puțin de 200 m pe toată lățimea lacului;
b)ZONA II – care cuprinde zona plajelor I,II,III,IV și V la o distanta de 50 m de la mal spre interiorul lacului;
c) ZONA III – care cuprinde toate celelalte enclave și aducțiuni, inclusiv coada lacului.

– Pentru protejarea sursei de apă potabilă a județelor Cluj și Sălaj, se interzice accesul, navigarea și acostarea ambarcațiunilor și desfășurarea oricărei activități, în ZONA I. Interdicția se instituie conform prevederilor art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, întrucât la 100 m amonte de baraj, pe malul stâng al Acumulării Tarnița, este amplasat turnul deținut de Compania de Apă Someș SA., de captare a apei brute în vederea tratării.

– Pentru desfăşurarea în condiții de siguranţă a navigaţiei, evitarea accidentelor, protejarea zonei ecologice, păstrarea liniştii pentru populaţia din zonă şi persoanele aflate la odihnă şi agrement, se interzice navigarea în ZONA II. Singura activitate permisă în Zona II o constituie plecarea/acostarea ambarcațiunilor de la/la ponton sau direct de la/la mal în zona plajelor (zona II), însă aceasta se va face cu viteză redusă, pentru a nu pune în pericol integritatea persoanelor aflate în apă și pentru a nu produce valuri ce pot afecta celelalte ambarcațiuni și pontoane de la mal.

– Pentru protejarea malurilor împotriva eroziunii datorate valurilor produse de ambarcațiuni, se interzice navigarea la o distanță mai mică de 20 m față de acestea.

– Având în vedere statutul de arie naturală protejată, pentru evitarea poluărilor accidentale cu hidrocarburi, se interzice accesul pe lacul Tarnița a oricărui mijloc motorizat care utilizează carburanți fosili, cu excepția celor aparținând exclusiv autorităților și instituțiilor publice, aflate în exercitarea atribuțiilor legale. Încălcarea obligației prevăzute la alin. (1) constituie contravenție prevăzută de art. 52 alin. (2) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, și se sancționează conform prevederilor art. 96, alin. (1), pct. 21 din același act normativ cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice.

– Se interzice desfășurarea activităților de întreținere a ambarcațiunilor, deținerea oricăror materiale și echipamente, precum și desfășurarea oricăror alte activități direct pe suprafața lacului și/sau în imediata vecinătate a acestuia, dacă există riscul de scurgeri de uleiuri, combustibili, lubrifianți, detergenți și alte substanțe poluante.

– Este interzis să se arunce, să se deverseze, să se lase să cadă sau să se scurgă în lac, obiecte sau substanţe de natură a crea o piedică sau un pericol pentru navigaţie sau  o sursă de poluare.

– Pe suprafața lacului Tarnița este permisă navigația vaselor de agrement şi sportive, precum şi a celor având ca scop deservirea populaţiei, propulsate cu vâsle, vele, pedale și motoare electrice, care respectă caracteristicile tehnice de funcţionare şi prevenirea poluării mediului şi sunt conduse de personal calificat şi brevetat pentru a presta această activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

– Proprietarii vaselor sunt direct răspunzători de starea tehnică, funcţionarea corespunzătoare şi dotarea cu personal calificat şi brevetat corespunzător.

– Pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță, se stabilesc următoarele reguli:

a) Pe tot cuprinsul navigabil al lacului Tarnita, ambarcatiunile de orice fel au obligatia să reducă viteza până la limita evitării oricărui accident.

b) Navigația se va desfășura în așa fel încât malul cel mai apropiat al lacului să se afle pe partea  dreaptă, în sensul de deplasare al ambarcațiunii.

c) Schimbarea sensului de deplasare sau traversarea lacului se face numai în condiții de siguranță a navigatiei și fără a perturba buna desfășurare a altor activități.

d) Navigația a două ambarcațiuni motorizate în același sens se va face respectând o distanță de minim 250 m între acestea.

e) Este interzis să se lase a ieşi în afara bordurilor ambarcațiunilor, obiecte care ar putea să reprezinte un pericol pentru siguranţa navelor, a materialelor sau instalațiilor plutitoare sau a instalaţiilor aflate pe calea navigabilă sau în vecinătatea ei.

– În caz de accident care pune în pericol persoanele aflate la bord, conducătorul ambarcațiunii trebuie să facă uz de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a salva aceste persoane.

– Orice conducător de ambarcațiune, aflată în apropierea unei alte ambarcațiuni, victimă a unui accident care pune în pericol persoane sau ameninţă să producă o obstrucţionare a navigației, este obligat, în măsura în care nu pune în pericol siguranţa propriei sale nave, să acorde asistenţă imediată.

– Concursurile nautice şi alte manifestări care pot afecta siguranţa sau buna desfăşurare a navigaţiei se vor organiza numai cu avizul autorității navale competente și al administratorului lacului, care vor stabili măsurile necesare în vederea asigurării siguranței navigatiei și protecției persoanelor. Asigurarea măsurilor și a logisticii necesare pentru desfășurarea concursurilor nautice revine în exclusivitate organizatorilor.

–  Antrenamentul sportivilor cu ambarcațiuni se va desfășura în baza unui program aprobat de către autoritatea navală competentă. Antrenamentul se va desfășura în prezența unui antrenor care îl va supraveghea dintr-o ambarcațiune cu motor electric,  în vederea interventiei rapide în caz de accident. Ambarcațiunile care navighează în zonele de antrenament au obligatia păstrării unei distante și viteze corespunzatoare evitarii oricărui pericol.

– Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:

a)     accesul, navigarea și acostarea ambarcațiunilor de orice fel și desfășurarea oricărei activități în ZONA I,
b)     navigarea ambarcațiunilor de orice fel în ZONA II, cu excepția plecării / acostării ambarcațiunilor,
c)     încălcarea interdicțiilor prevăzute la art. 9,
d)     plecarea / acostarea ambarcațiunilor de la / la ponton sau direct la mal în zona plajelor (zona II) fără a reduce viteza,
e)     navigarea la o distanță mai mică de 20 m față de maluri,
f)     încălcarea regulilor de navigație prevăzute la art. 11.

Contravențiile prevăzute la alin. 1, lit. a) – c) se sancționează cu amendă de la 3000 lei la 5000 lei. Contravențiile prevăzute la alin. 1, lit. d) – f) se sancționează cu amendă de la 1000 lei la 3000 lei.

– Controlul modului de aplicare a prevederilor prezentului regulament, precum și constatarea contravențiilor prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul regulament se fac de către agenții constatatori din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont – Salvaspeo Cluj – Biroul Arii Protejate. Procesul verbal de constatare a contraventiilor se inainteaza Presedintelui Consiliului Judetean Cluj sau persoanei desemnate de catre acesta in termen de cel mult 5 zile de la intocmire. Stabilirea sanctiunilor pentru contraventiile constatate se face de catre Presedintele Consiliului Judetean Cluj sau de către persoana desemnata de catre acesta in termen de cel mult 10 zile de la intocmirea procesului – verbal. Comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului in termen de cel mult 30 zile de la intocmirea acestuia. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor.

Lacul Fântânele

– Având în vedere statutul de arie naturală protejată, pentru evitarea poluărilor accidentale cu hidrocarburi, se interzice accesul pe lacul Fântânele a oricărui mijloc motorizat care utilizează carburanți fosili, cu excepția celor aparținând exclusiv autorităților și instituțiilor publice, aflate în exercitarea atribuțiilor legale. Încălcarea obligației prevăzute la alin. (1) constituie contravenție prevăzută de art. 52 alin. (2) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, și se sancționează conform prevederilor art. 96, alin. (1), pct. 21 din același act normativ cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice.

– Se interzice desfășurarea activităților de întreținere a ambarcațiunilor, deținerea oricăror materiale și echipamente, precum și desfășurarea oricăror alte activități direct pe suprafața lacului și/sau în imediata vecinătate a acestuia, dacă există riscul de scurgeri de uleiuri, combustibili, lubrifianți, detergenți și alte substanțe poluante.

– Este interzis să se arunce, să se deverseze, să se lase să cadă sau să se scurgă în lac, obiecte sau substanţe de natură a crea o piedică sau un pericol pentru navigaţie sau  o sursă de poluare.

– Pentru protejarea malurilor împotriva eroziunii datorate valurilor produse de ambarcațiuni, se interzice navigarea la o distanță mai mică de 20 m față de acestea.

– Pe suprafața lacului Fântânele este permisă navigația vaselor de agrement şi sportive, precum şi a celor având ca scop deservirea populaţiei, propulsate cu vâsle, vele, pedale și motoare electrice, care respectă caracteristicile tehnice de funcţionare şi prevenirea poluării mediului şi sunt conduse de personal calificat şi brevetat pentru a presta această activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.  Proprietarii vaselor sunt direct răspunzători de starea tehnică, funcţionarea corespunzătoare şi dotarea cu personal calificat şi brevetat corespunzător.

– Pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță, se stabilesc următoarele reguli:

a) Pe tot cuprinsul navigabil al lacului Fântânele, ambarcatiunile de orice fel au obligatia să reducă viteza până la limita evitării oricărui accident.

b) Navigația se va desfășura în așa fel încât malul cel mai apropiat al lacului să se afle pe partea  dreaptă, în sensul de deplasare al ambarcațiunii.

c) Schimbarea sensului de deplasare sau traversarea lacului se face numai în condiții de siguranță a navigatiei și fără a perturba buna desfășurare a altor activități.

d) Navigația a două ambarcațiuni motorizate în același sens se va face respectând o distanță de minim 250 m între acestea.

e) Este interzis să se lase a ieşi în afara bordurilor ambarcațiunilor, obiecte care ar putea să reprezinte un pericol pentru siguranţa navelor, a materialelor sau instalațiilor plutitoare sau a instalaţiilor aflate pe calea navigabilă sau în vecinătatea ei.

– În caz de accident care pune în pericol persoanele aflate la bord, conducătorul ambarcațiunii trebuie să facă uz de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a salva aceste persoane.

– Orice conducător de ambarcațiune, aflată în apropierea unei alte ambarcațiuni, victimă a unui accident care pune în pericol persoane sau ameninţă să producă o obstrucţionare a navigației, este obligat, în măsura în care nu pune în pericol siguranţa propriei sale nave, să acorde asistenţă imediată.

– Concursurile nautice şi alte manifestări care pot afecta siguranţa sau buna desfăşurare a navigaţiei se vor organiza numai cu avizul autorității navale competente și al administratorului lacului, care vor stabili măsurile necesare în vederea asigurării siguranței navigatiei și protecției persoanelor. Asigurarea măsurilor și a logisticii necesare pentru desfășurarea concursurilor nautice revine în exclusivitate organizatorilor.

– Antrenamentul sportivilor cu ambarcațiuni se va desfășura în baza unui program aprobat de către autoritatea navală competentă. Antrenamentul se va desfășura în prezența unui antrenor care îl va supraveghea dintr-o ambarcațiune cu motor electric,  în vederea interventiei rapide în caz de accident. Ambarcațiunile care navighează în zonele de antrenament au obligatia păstrării unei distante și viteze corespunzatoare evitarii oricărui pericol.

– Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:

a)      încălcarea interdicțiilor prevăzute la art. 4,
b)      navigarea la o distanță mai mică de 20 m față de maluri,

c)      încălcarea regulilor de navigație prevăzute la art. 7.

– Contravenția prevăzută la alin. 1, lit. a) se sancționează cu amendă de la 3000 lei la 5000 lei.

– Contravențiile prevăzute la alin. 1, lit. b) și c) se sancționează cu amendă de la 1000 lei la 3000 lei.

– Controlul modului de aplicare a prevederilor prezentului regulament, precum și constatarea contravențiilor prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul regulament se fac de către agenții constatatori din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont – Salvaspeo Cluj – Biroul Arii Protejate. Procesul verbal de constatare a contraventiilor se inainteaza Presedintelui Consiliului Judetean Cluj sau persoanei desemnate de catre acesta in termen de cel mult 5 zile de la intocmire.

Stabilirea sanctiunilor pentru contraventiile constatate se face de catre Presedintele Consiliului Judetean Cluj sau de catre persoana desemnata de catre acesta in termen de cel mult 10 zile de la intocmirea procesului – verbal. Comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului in termen de cel mult 30 zile de la intocmirea acestuia. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

POLITICA

Dan Tanasă (AUR): „PSD-PNL pregătesc criza economică din 2025! Românii trebuie să fie pregătiți pentru noi creșteri de taxe”

Publicat

Dan Tanasă

„Românii se află în fața unei noi amenințări economice, pe fondul guvernării catastrofale a PSD și PNL. Economiștii atrag atenția că majorarea TVA este inevitabilă, iar efectele ar putea fi devastatoare pentru populația deja împovărată de valul de scumpiri. În momentul de față se vorbește despre mai multe scenarii sumbre pentru anul 2025, toate menite să adâncească criza economică”, susține Dan Tanasă, deputat AUR.

Primul scenariu recomandat de FMI și Banca Mondială este implementarea unei cote unice de TVA de 19%, înlocuind actualele cote de 5%, 9% și 19%. Aceasta ar duce la creșteri semnificative pentru anumite produse și servicii esențiale. Al doilea scenariu, de data aceasta al economiștilor, presupune o majorare a cotei TVA la 21%, ceea ce ar reprezenta o povară și mai mare pentru consumatori și ar duce la o scădere dramatică a veniturilor nete ale românilor.

Exemplu negru pentru economie

Însă, pe lângă majorarea TVA, PSD și PNL intenționează să crească impozitul pe proprietate și taxele locale, lovind în toate buzunarele românilor, indiferent de statutul lor financiar. Aceste măsuri nu fac decât să amplifice problemele existente, adăugând noi dificultăți fiscale.

PSD și PNL au demonstrat în repetate rânduri că sunt incapabile să găsească soluții economice viabile pentru a acoperi deficitul bugetar uriaș.

Anul 2024 este un exemplu elocvent și negru pentru economia României. Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB, comparativ cu deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB, în aceeași perioadă a anului 2023. În acest context, majorarea TVA rămâne singura soluție a PSD și PNL, pentru că altele nu au.

Politici greșite

Semnele unei crize de amploare sunt deja vizibile.

Politicile greșite ale PSD și PNL riscă să arunce țara într-o situație catastrofală similară celei din perioada 2010-2012, când s-au tăiat salarii și pensii și s-au majorat taxele și impozitele. Dacă nu se iau măsuri adecvate și dacă guvernarea PSD-PNL continuă, există toate șansele ca România să se confrunte cu o criză economică severă începând cu 2025.

Românii merită o guvernare responsabilă și transparentă, nu o serie de măsuri fiscale luate pe furiș, care adâncesc sărăcia și scad calitatea vieții. Guvernul PSD-PNL trebuie să înțeleagă că soluțiile pe termen scurt și măsurile de austeritate nu sunt răspunsul la problemele economice ale țării.

Este timpul pentru o schimbare profundă și pentru politici economice care să susțină cu adevărat mediul de afaceri și bunăstarea cetățenilor”, a spus deputatul AUR, Dan Tanasă.

 

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Patru locuințe improvizate au luat FOC pe strada Cantonului din Cluj-Napoca

Publicat

apartament pompierilor

Patru locuințe improvizate au luat foc pe strada Cantonului din Cluj-Napoca. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

„Pompierii din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu care a cuprins mai multe locuințe improvizate de pe strada Cantonului. Mai exact, este vorba despre 4 locuințe afectate, însă din fericire nu există victime.

Patru locuințe improvizate au luat FOC pe strada Cantonului din Cluj-Napoca

Incendiul este localizat, se lucrează pentru lichidare. Intervenim cu 3 autospeciale cu apă și spumă”, a transmis ISU Cluj.

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Călătorie în istoria portului popular la Cluj. Cusături și podoabe tradiționale, la expoziția „Ac de cojoc”

Publicat

Expoziția Ac de Cojoc poate fi vizitată în perioada 9 mai-28 iulie 2024, la Palatul Reduta, din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, pe str. Memorandumului, nr. 21, Cluj-Napoca.

Expoziția include pieptare, cojoace, chimire (curele, brâuri de piele), căciuli de blană, încălțăminte, podoabe, pungi de bani, săculețe de tutun, straițe de piele (traistă, tolbă), unelte din piele și obiecte utilitare, jucării, instrumente muzicale, din perioada secolelor XIX-XX. Exponatele provin din mai multe zone etnografice.

Costumul țărănesc oferă informații despre statutul social, care poate fi identificat atât prin natura materialelor, a calității acestora, prin paleta cromatică folosită, cât și prin suprafața brodată cu diverse modele tradiționale. Printre meseriile specifice se numără tăbăcăritul, prelucrarea pieilor, cojocăritul, opincăritul, curelăritul.

Motivele broderiilor și materialele folosite

Cele mai întâlnite modele decorative se numesc „pui”, „pene”, „flori”, „floarea de mijloc”, „floarea de buzunar”, „floarea de cap”.

În unele zone etnografice se folosesc inclusiv motive zoomorfe, precum șarpele, păunul, racul. De asemenea, se folosesc și cele geometrice astrale, ca Soarele, Luna, rombul, punctele, cruciulițele.

Pentru cusături se folosește lâna vopsită în diverse culori (negru, maro, roșu, verde, galben), lânică (industrială, naturală, sintetică), bumbac, mătase, fire metalice, fâșii subțiri din piele, ornamente din bucățele de oglindă, capse și bumbi metalici, mărgele și ciucuri de ață. Pentru albirea pieilor se folosea ipsosul, iar pentru vopsirea opțională a acestora se foloseau coloranții chimici, mai rar cei naturali.

Printre materialele folosite, se regăsesc bucățile de hârtie colorată, zăgara (margine de material țesut special, croșetat sau de catifea), blana de miel (astrahan), oi, capre, bovine, cabaline, taurine, porcine, vulpi, râși, jderi, dihori, lupi etc. Pentru membranele de tobe, cea mai apreciată era pielea de câine.

Interviu cu muzeograful Sebastian Paic

I.M.: Cum ați reușit să adunați această colecție impresionantă de exponate?

S.P.: Obiectele din expoziție fac parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ele au fost adunate de-a lungul timpului de etnografii care au făcut cercetări de teren de-a lungul istoriei muzeului. O parte dintre ele provin din colecții mai vechi, care au fost achiziționate de muzeu.

I.M.: Ce cuvinte rostite de mentorul dumneavoastră, domnul profesor Ioan Sorin Apan, v-au rămas întipărite în minte și în suflet?

S.P.: Da… Sunt cuvinte, momente importante și mai ales trăirile spirituale, pe care le-am avut alături de profesorul Apan. E greu să mă gândesc acum la o apoftegmă. El a fost cel care a reușit să mă facă să înțeleg diferența dintre o interpretare de suprafață și posibilitatea de a explora sensurile în profunzime.

De asemenea, de la el am reușit să învăț să identific piesele etnografice vechi și elementele, faptele de folclor și cele etnografice mai vechi, să le pot poziționa pe scara temporală, ceea ce este un câștig extraordinar. A fost un început de drum foarte norocos, pentru că a avea un mentor este un noroc, un hazard.

Asociația studențească Zestrea

I.M.: Spuneți-mi mai multe, vă rog, despre Asociația studențească Zestrea, condusă de dumneavoastră.

S.P.: Este o asociație studențească, în măsura în care, am înființat-o pe vremea când eu și colegii mei  eram studenți. În 2014 a luat ființă în mod oficial ca persoană juridică, dar grupul a existat dinainte. Avem mai multe direcții de activitate.

Pe de o parte, meșteșugurile, deoarece consider că este foarte important ca atunci când ești pasionat și vrei să aprofundezi cultura tradițională, să o ai și la mână, ca să zic așa. Să înțelegi lumea țăranului și mai ales partea materială, de patrimoniu material, tehnic, iar lucrurile nu sunt așa de simple. Bănuiesc că oricine știe sau intuiește că a țese sau a coase nu este un lucru ușor și există foarte multe tehnici și foarte multă informație.

La colindat în Maramureș

Apoi, am desfășurat în grupul nostru, poate ăsta este și cel mai tare experiment, anume, acela al dobândirii perspectivei interne, al experienței în teren în momentul de sărbătoare și, pentru asta deja de 12 ani, neîntrerupt, mergem la colindat în sate bune păstrătoare de tradiții, în Țara Lăpușului, în Maramureș, unde am fost de cele mai multe ori, în zona Bistriței.

Am experimentat cum este să fii colindător, în măsura în care poate un modern urban să retrăiască experiența omului de la țară de acum 100 de ani. Este o experiență, care nu poate fi descrisă pe deplin în cuvinte, se poate numai trăi. Am încercat să o comunicăm și altora prin spectacole, cea de-a treia direcție, o abordare nu neapărat de ansamblu profesionist și, așa cum este firesc pentru o asociație de genul acesta, nu am mizat foarte mult pentru o promovare prea intensă.

Provocările de pe teren

I.M.: Ce greutăți ați întâmpinat până acum în călătoriile dumneavoastră printre țăranii de la care ați cumpărat aceste piese?

S.P.: Greutăți nu sunt. Sigur că terenul are provocările lui, dar la urma urmei, fac parte din experiența aceasta de cunoaștere și trebuie luat ca atare orice moment, situație, întâmplare și prin ele să înțelegi cum este, de fapt, lumea țăranului de acum, pentru că în ziua de astăzi, întâlnești omul de astăzi; nu poți să mergi în teren și să întâlnești omul de acum 100 de ani, decât în mod indirect, prin amintirile celor de acum despre cei de dinainte și prin obiectele care au rămas de la ei. În felul acesta se poate reconstitui o imagine.

Este o experiență, o bucurie. Greutăți… nu le-aș numi așa. Fac parte din experiența de teren. Orice se întâmplă în teren, de fapt, conturează această perspectivă bogată. Sau poate am avut eu noroc.

O colecție care s-a bucurat de recunoaștere

I.M.: Cum a fost primită, la început, această intenție a dumneavoastră de a salva aceste piese?

S.P.: Pe de-o parte, am încercat să salvez piesele care sunt în colecția mea personală, care a început cu mult înainte să lucrez la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Acum, depinde, la cine ne raportăm. Este o colecție care s-a bucurat de recunoaștere, de prestigiu. Desigur, apoi, încetul cu încetul, au apărut mai multe colecții.

După cum spuneam, eu nu mizez foarte mult pe o promovare agresivă, mai ales în ultima vreme, consider că media este sub o dictatură a mass-mediei, iar internetul este un mediu care poate fi asemuit cu o groapă foarte mare de noroi, în care dacă arunci o picătură de apă nu contează, așa că îmi evaluez foarte bine poziția față de acestea. De fiecare dată când scriu ceva pe internet, imediat regret, de asta scriu și foarte rar și de fiecare dată efectele sunt opuse celor pe care mi le propun.

„Jumătate din valoarea obiectului colecționat este informația din spatele lui”

Dar este foarte bine că există o colecție și îi îndemn pe toți cei care iubesc cultura tradițională și își permit să investească, să facă lucrul acesta, cu mențiunea că, după părerea mea, jumătate din valoarea obiectului colecționat este informația din spatele acelui obiect. A construi o colecție întreagă din piese cumpărate de pe internet duce la o colecție pe jumătate.

Spre exemplu, am găsit un costum de Muscel în Botoșani. Dacă nu l-aș fi găsit eu în teren și n-aș ști care este povestea costumului, cum a ajuns acolo, nu-i rămâne colecționarului, etnografului decât să presupună. În cazul acesta era povestea unei familii din timpului războiului. O familie de refugiați a fost primită și drept recompensă, în semn de mulțumire, a primit acest cadou.

O poveste care ascunde mult mai multă informație legată de perioada istorică și de asemenea, de o istorie afectivă, personală. Aș vrea să mai adaug un lucru foarte important. Iată cât de important este să zonezi și să știi să dai importanța cuvenită zonei etnografice și cunoașterii acesteia, pentru că, de fapt, a cunoaște bine zona etnografică din care provine o piesă înseamnă să ai o poartă deschisă către înțelegerea unor fenomene sociale, antropologice, istorice, culturale.

Contactul cu bunica: „Așa am învățat să iubesc etnografia”

I.M.: Spuneți-mi, vă rog, mai multe despre bunica dumneavoastră, cu ale cărei piese v-ați început colecția.

S.P.: Este cea mai importantă sămânță a pasiunii mele pentru etnografie, prima. Contactul cu bunica mea a fost modelator. Ea era parte din acea lume tradițională. Era și descântătoare și cântătoare și țesătoare și bocitoare. A fost o experiență care mi-a deschis perspectiva, o fereastră către acea lume. Așa am învățat să iubesc etnografia, la care s-a adăugat al doilea pas extrem de important și, unul fără celălalt ar fi făcut să nu fiu azi un etnograf, poate eram un chimist fericit și, anume, întâlnirea cu profesorul Apan. Îmi e foarte dor de amândoi.

I.M.: Care sunt piesele dumneavoastră preferate din colecția personală?

S.P.: Greu de spus. Asta este o întrebare similară cu aceea despre copilul preferat. N-aș putea să spun care este. Sigur că sunt piese mai valoroase din punct de vedere etnografic, mai vechi, mai noi, care au o oarecare încărcătură personală, memorialistică. Am piese pe care le-am cumpărat și de pe internet, nu poți să fii înafara sistemului, înafara lumii în care trăim.

Ceea ce este mai definitoriu este că descopăr, de multe ori, că pentru mine funcția estetică sau aspectul estetic al costumului tradițional și al pieselor etnografice este cel mai puțin important. Uneori parcă sunt orbit și nu văd că un obiect este sau nu este frumos, pentru că mai degrabă mai important pentru mine este altceva, acea valoare etnografică, povestea lui.

Tradiția, un fenomen viu

I.M.: Care este cea mai fascinantă poveste pe care ați întâlnit-o până acum?

S.P.: Nu vreau să le pun neapărat într-o ordine. Și faptul că în spatele unui obiect, după cum spuneam mai devreme, este o poveste despre război, despre vremuri grele. Multe dintre piesele etnografice, de fapt, arată fireasca evoluție și schimbarea lucrurilor.

Descopăr cum atitudinea normală a omului de la țară, de acum 50-100 de ani, față de haina lui este cea pe care o avem și noi astăzi, o haină veche. Pentru ochiul etnografului, al pasionatului și pentru cel al omului modern poate este altceva, dar pentru el era pur și simplu o haină, care în momentul în care nu mai era de sărbătoare devenea de lucru, ajungea și cârpă cu care ștergea pe jos sau o punea să nu îi fie frig câinelui. Ce e important în spatele poveștilor de genul acesta este că atâta timp cât omul se raportează la haină, fără să îi dea o importanță etnografică, atâta timp omul acela este parte dintr-un sistem tradițional.

În momentul în care vede altceva, ceea ce vedem și noi, înseamnă că omul acela nu mai face parte din sistemul pe care îl idealizăm atât și din ce în ce mai des se întâmplă lucrul acesta. Dar nu vreau să se înțeleagă că jelesc din cauza pierderii tradiției. Eu cred că ea este un fenomen viu, așa cum este și limba. Cea din secolul al XIX-lea este foarte diferită de limba lui Coresi și foarte diferită de limba din ziua de astăzi. Asta nu înseamnă că limba română s-a pierdut, ci pur și simplu se transformă. Așa este și cu tradiția. Ea se schimbă.

Ceea ce ne definește pe noi din punct de vedere cultural ca români, pentru că suntem aici, în România, iar eu sunt de etnie român, este un complex cultural extrem de bogat, de complicat care este diferit de cel al bunicii mele, de cel al stră stră-bunicilor mei, dar asta nu înseamnă că s-a pierdut esența. Nu sunt de acord cu ideea asta, cu frica asta, că ne pierdem tradițiile. Discursul acesta îl găsim și în articole de acum 150 de ani. Nu e chiar așa, ci ele se transformă. Sunt mult mai liniștit, nu am această angoasă culturală și cred că este o atitudine mai sănătoasă.

Copilăria la țară

I.M.: Ce vă plăcea cel mai mult să faceți atunci cand erați copil?

S.P.: Fără îndoială, dacă îmi aduc aminte de copilărie, îmi aduc aminte de momentele petrecute la țară, nu la Brașov, acasă, în oraș, cu mult mai multă intensitate. Pentru mine, copilăria la țară a însemnat „copilăria”, cu litere mari, a însemnat libertatea, cunoaștere, începuturile cunoașterii, dobândirea anumitor atitudini formatoare, formative.

Deși am petrecut mai puțin timp la țară este primul lucru de care îmi aduc aminte, iar ce îmi plăcea să fac, ca oricărui copil, joaca. Dar, revenind în sfera etnografiei, poate că s-a și observat lucrul acesta, pentru că bunica mea ironiza un pic atitudinea asta, îmi plăcea foarte mult să stau lângă bătrâni și să ascult poveștile lor, să observ ce fac în momentele de zi cu zi, dar mai ales, în momentele de sărbătoare și de ritual, pentru că am avut parte de foarte multe momente de genul acesta, mai ales din ciclul vieții, nunta și înmormântarea le-am întâlnit foarte des în copilărie la țară. Am făcut fără să știu și fără să-mi fi propus foarte multă observație de teren, fără să știu că așa se numește.

I.M.: Ce alte pasiuni aveți?

S.P.: Prima facultate pe care am făcut-o, din pasiune, cea de chimie, am și lucrat într-un laborator de cercetare până ce am schimbat macazul, diametral opus. Am avut norocul să am în apropiere oameni de la care să învăț multe lucruri. Tot în sfera etnografiei, am învățat meșteșuguri tradiționale, încondeiatul ouălor, icoană pe sticlă, crestături în lemn, măști tradiționale, opinci. Cred că sunt norocos să am mai multe pasiuni legate între ele în felul acesta și de ceva vreme încoace îmi descopăr pasiunea pentru grădinărit, se extinde paleta.

Interviu cu muzeografa Laura Cristina Pop

I.M.: Cum a luat naștere această inițiativă de a organiza expoziția?

L.C.P.: Expoziția noastră își are sursa în primul rând în pasiunea noastră pentru obiectul etnografic, pentru obiectul de piele, de blană și își are rădăcinile, practic, în vechea pasiune pentru etnografie, motiv pentru care ne aflăm angajați în acest muzeu și absolvenți de etnologie.

I.M.: Povestiți-mi, vă rog, despre momentul în care v-ați descoperit pasiunea pentru etnografie, etnologie.

L.C.P.: Eu sunt absolventă de liceu de informatică. În vremea în care am absolvit liceul era foarte la modă politehnica, așa că am început politehnica și în anul trei de facultate, odată cu venirea libertății, a revoluției, am decis să îmi urmez adevărata cale și am devenit studentă la litere, la română-etnologie, a doua generație de studenți de etnologie, o generație cu 5 ani de studiu. Așa că de atunci se trage pasiunea pentru etnologie, etnografie și pentru acest domeniu.

Atenție pentru detaliu, pentru frumos, pentru armonie

I.M.: Din cercetările dumneavoastră ce anume v-a fascinat?

L.C.P.: Pot spune că încă de când eram copil am fost fascinată de armonia obiectului tradițional în care regăsești o formă utilă dublată de o mare atenție pentru detaliu, pentru frumos, pentru armonie și practic în colecțiile muzeului nostru se regăsesc multe obiecte care dau dovadă de perfectă armonie, chiar pot spune că lucrarea de absolvire a facultății, nu mai țin minte cum se numea atunci, a fost despre numărul de aur, număr care întruchipează practic tot ce înseamnă armonia naturală, etnografică transpusă într-un număr.

I.M.: Care sunt exponatele dumneavoastră preferate din arhiva muzeului?

L.C.P.: Sunt exact aceste obiecte din piele, blană, pe care nu o să le vedeți foarte mult expuse, pentru că sunt prețioase, vulnerabile și manipularea lor înseamnă o agresiune și pentru ele. Ce vedeți acum nu este o expoziție care se întâmplă foarte des. Nu întâmplător, Sebastian și cu mine suntem cei care au făcut această expoziție și nu alta.

„Îmi place viața mea. Aș mai putea trăi una”

I.M.: Ce alte pasiuni aveți?

L.C.P.: Am multe pasiuni, nu-mi ajunge timpul. Pe lângă că am venit aici din pasiune, chiar după ce am terminat facultatea am venit aici, după ce am părăsit un pic locul, dar m-am reîntors, îmi place să citesc, să călătoresc, să fac obiecte din piele, să mă duc la filarmonică, la operă, îmi place viața mea. Aș mai putea trăi una.

I.M.: Aveți vreun vis care nu s-a putut realiza până acum?

L.C.P.: Nu cred. Mă pot declara o persoană împlinită și chiar spun, de multe ori, că am tot ce îmi trebuie, nu am la ce să mai tânjesc. Sunt o persoană realizată și, cum spune soțul meu, sunt fericită.

Portul popular al minorităților

I.M.: La ce vă gândiți atunci când priviți o piesă din portul popular al minorităților?

L.C.P.: În primul rând, îmi place să îmi încânt ochiul, pentru că de la minorități avem ce învăța, nu mai departe de cojocul săsesc care este un obiect deosebit, deoarece uitându-te la el te poți delecta ore în șir, dacă vrei și, până la tehnicile pe care uneori minoritățile le folosesc în alt fel decât noi. În al doilea rând, este multă istorie în spatele fiecărui obiect al minorităților și ne dăm seama că a existat și există diversitate.

I.M.: Ce anume v-a șocat sau v-a impresionat din cercetarea dumneavoastră asupra istoriei minorităților?

L.C.P.: Există momente șocante în toate istoriile și nu cred că putem spune că numai în istoria minorităților ne-a șocat ceva. Cred că sunt momente istorice care șochează pe oricine și depinde de pe ce parte a baricadei te poziționezi. Nu cred că vă pot da un răspuns tranșant la întrebarea asta.

„O expoziție înseamnă o muncă intensă”

I.M.: Ce vă plăcea cel mai mult să faceți atunci când erați copil?

L.C.P.: Când eram copil mă jucam foarte mult, singură, cu prietenii, aveam păpuși, îmi imaginam o altă realitate îmbrăcând, dezbrăcând, croind și aranjând viața păpușilor. Clar, pe vremea noastră, păpușa era, a fetelor mai ales, de bază. Mă jucam foarte mult în parc, cum ziceam noi, „la bară”, eram un soi de Nadia Comăneci, toate fetele, așa că aveam genunchii juliți și coatele la fel și ne vedeam toate la paralele și la capră, bârnă, era frumos.

I.M.: Ce expoziție ați dori să organizați în viitor?

L.C.P.: Încă nu vă pot spune pentru că depinde de foarte mulți factori. O expoziție înseamnă o muncă intensă. Cu siguranță, împreună cu colegul meu vom mai încerca să organizăm expoziții, să vedem, în funcție de ce urmează, pentru că depozitele noastre conțin destule colecții interesante și ar fi ce să mai scoatem la lumină. Orice mișcare și mutare a obiectelor presupune o uzură pentru ele.

Laura Cristina Pop și Sebastian Paic sunt muzeografi în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. De asemenea, aceștia sunt cei doi curatori ai expoziției Ac de cojoc.

Ioana Mărcuțianu

Citește mai departe

EDUCATIE

UBB Cluj rămâne PRIMA universitate a țării, a 14-a în Europa de Est și pe poziția 256 în Europa

Publicat

ubb cluj

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) rămâne prima universitate a țării în reputatul clasament britanic QS Europe – cel mai utilizat clasament internațional al universităților – dat publicității astăzi, 10 iulie 2024, ocupând de asemenea poziția a 14-a în Europa de Est (poziția a 15-a, anul trecut) și poziția 256 la nivel European (poziția 260, anul trecut). UBB se află, astfel, între primele 37,4% dintre universitățile Europei, incluse în clasament.

„La nivel internațional, poziția UBB a fost stabilită în urmă cu câteva luni, și anume, prima în țară și ocupând poziția 781-790 (între primele 52% dintre universitățile lumii, incluse în clasamentul QS World Universitity Rankings – Top Global Universities).

UBB Cluj rămâne prima universitate a țării, a 14-a în Europa de Est și pe poziția 256 în Europa

Din Cluj-Napoca, mai este inclusă în clasamentul QS Europe și Universitatea Tehnică (poziția 501-510), ambele contribuind, astfel, la poziționarea recentă a orașului ca cel mai bun centru studențesc din România și poziția 135, la nivel internațional https://www.topuniversities.com/city-rankings…)

Despre reputatul clasament britanic QS Europe, cel mai utilizat clasament international al universităților, vezi aici.

Rankingurile universitare nu acoperă complet, ci doar parțial, diversitatea performanței academice a universităților, de aceea, trebuie înțelese doar în acest context și cu limitele de rigoare, UBB valorizând și alte aspecte academice, care nu apar adesea în rankinguri (ex. tratate, cărți/capitole, satisfacția academică, contribuția la dezvoltarea locală etc.)”, scrie pe pagina de Facebook a UBB.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax