EVENIMENT
Lunea Albă, ziua în care se DESCHID Porțile Raiului. Săptămâna LUMINATĂ

Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.
Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile), scrie Alba24.ro.
Lunea Albă, ziua în care se DESCHID Porțile Raiului. Săptămâna LUMINATĂ
În tot acest timp, creştini ar trebui să se salute cu urarea ”Hristos a Înviat !” şi de la Înălţare, ”Hristos S-a Înălţat !”, urmată de răspunsul ”Adevărat a Înviat !” şi ”Adevărat S-a Înălţat !”.
Semnificații
Săptămâna luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale.
În primele secole ale creştinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezaţi în noaptea de Paşti, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii.
În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie şi împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau „luminaţi”, iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei „Săptămâna cea luminată”.
În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.
Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârşită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort „Hristos a Înviat!”.
În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a Învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paști, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte.
Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.
Lunea Albă, a doua zi de Paște. Tradiții
Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă.
Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu aghiasmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului. Rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta mai este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.
Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis.
Cel care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.
În a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.
În a doua zi de Paști, se obișnuieste ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pasca și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nașii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului, scrie creștinortodox.ro.
În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care a leșinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.
Tradiții din zilele următoare
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
Simpozionul Internațional „Esențe Românești”, la Jucu, în Cluj. Participă și ministrul Educației

Ministrul Educației, Daniel David, inspectorul Școlar General Cluj, Marinela Marc, precum și reprezentanți ai Mitropoliei și invitați din Republica Moldova vor participa la Simpozionul Internațional „Esențe Românești” ce se va desfășura la Jucu, jud. Cluj, în 11 aprilie 2025.
„Comuna Jucu va găzdui, în data de 11 aprilie 2025, cea de-a IV-a ediție a Simpozionului Internațional „Esențe Românești”, eveniment dedicat memoriei lui George Barițiu, fiu al satului Jucu de Jos și figură emblematică a renașterii culturale românești. Tema ediției din acest an, „Educația ca factor de coeziune culturală și inovație socială: Perspective interdisciplinare”, deschide un dialog amplu despre rolul educației în construirea unor comunități incluzive, responsabile și ancorate în valorile naționale.
Simpozionul Internațional „Esențe Românești”, la Jucu, în Cluj. Participă și ministrul Educației
Evenimentul este organizat de Școala Gimnazială „George Barițiu” Jucu de Sus, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Jucu, și este înscris în CPEEJ Cluj 2025, domeniul multidisciplinar, poziția 68.
Personalități marcante din domeniul educației și vieții publice vor onora evenimentul cu prezența:
– Prof. univ. dr. psih. Daniel-Ovidiu David, Ministrul Educației și Cercetării;
– Inspector Școlar General Marinela Marc, ISJ Cluj;
– Inspector Școlar General Adjunct, prof. Anca Hodorogea;
– Pr. Consilier Cultural Cornel Coprean, cu mesajul ÎPS ANDREI, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Sălajului;
– Iana Morari, Șefa Direcției Educație, Tineret și Sport Edineț, Republica Moldova;
– Pr. Prof. univ. dr. Stelian Tofană, invitat special.
Participare extinsă la nivel național și internațional
La această ediție s-au înscris aproape 250 de cadre didactice, din care peste 120 de inspectori, directori și profesori au confirmat participarea fizică. Aceștia provin din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Alba, Mureș, București ș.a., dar și din Republica Moldova.
Pe 5 aprilie 2025, s-a desfășurat concursul interdisciplinar pentru elevii claselor a III-a și a IV-a, cu participarea a 45 de elevi, din mai multe școli din județul Cluj. La celelalte secțiuni (desene, colaje, afișe, postere, poezie, eseuri și fotografii), s-au înscris aproape 500 de elevi, reflectând interesul crescut pentru tematica simpozionului și promovarea valorilor educației prin exprimare artistică și scris creativ.
Educația – în centrul comunității
Lucrările se vor desfășura în trei locații:
– Școala Gimnazială „George Barițiu” – deschiderea oficială și evocarea lui George Barițiu;
– Așezământul social al Parohiei Ortodoxe Jucu de Jos – intervenții academice și sesiuni de comunicări;
– Căminul Cultural Jucu de Mijloc – prezentări de lucrări, festivitate de premiere și seară tradițională
românească.
Simpozionul „Esențe Românești” rămâne un reper de interdisciplinaritate, dialog cultural și valorizare a identității naționale, punând educația în centrul unei comunități unite prin valori și colaborare”, se arată în comunicat.
EDUCATIE
Elevii și studenții clujeni din familii cu venituri reduse primesc ”ajutor pentru calculator”. Care sunt condițiile

Programul Euro200, care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru achiziția de calculatoare, se derulează și în 2025, anunță reprezentanții Ministerului Educației.
Ajutorul financiar care se acordă pentru achiziția unui calculator reprezintă echivalentul în lei a 200 de euro.
Elevii și studenții clujeni beneficiază și în acest an de ajutor pentru achiziția de calculatoare
Beneficiari ai acestui program sunt elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie. Ca noutate, venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 de lei anul trecut, la 500 de lei.
Potrivit unui calendar anunțat de Ministerul Educației, depunerea cererilor și documentelor necesare se poate face până în 16 mai. De asemenea, anchetele sociale și evaluarea cererilor se va face pînă în data de 6 iunie, iar lista beneficiarilor va fi publicată în data de 20 iunie. Vor putea fi depuse și contestații între 1 și 4 iulie, iar lista finală se va afișa în data de 25 iulie.
Foto: pixabay.com
ADMINISTRAȚIE
LOCUINȚE sociale pentru vârstnicii din Pata Rât, printr-un program al Primăriei Cluj, finanțat EXCLUSIV de la bugetul local

Primăria Cluj oferă locuințe sociale pentru vârstnicii din Pata Rât prin programul INFIELD, finanțat exclusiv de la bugetul local.
„În ședința Consiliului Local din 7 aprilie a fost supusă votului și aprobată ultima etapă din proiectul INFIELD prin care Primăria municipiului oferă locuințe pentru vârstnicii din Pata Rât.
Acest program, finanțat integral de la bugetul local, este o premieră la nivel național prin faptul că este dedicat vârstnicilor de etnie romă.
LOCUINȚE sociale pentru vârstnicii din Pata Rât, printr-un program al Primăriei Cluj, finanțat EXCLUSIV de la bugetul local
Astfel, Primăria a achiziționat de pe piața liberă 5 locuințe pentru a reloca 2 cupluri de seniori și 3 persoane vârstnice singure care la acest moment locuiesc în condiții de segregare. Alături de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a fost inițiată o selecție prin care să fie alocate aceste locuințe pe criterii precum: vârstă, vechimea în muncă, starea de sănătate, situația familială, gradul de dizabilitate și alte criterii conform practicilor europene în acest sector.
„Până în prezent, în total, au fost achiziționate 110 locuințe”
După relocarea cetățenilor, aceste persoane vor primi în continuare suport administrativ, psiho-social, vor avea acces la întâlniri de grup și alte resurse necesare pentru integrarea lor în comunitate – prin proiectul PASSUS cu finanțare de la Primăria Cluj-Napoca.
Mai multe informații pot fi consultate în proiectul de HCL de pe site-ul Primăriei sau pe canalele de comunicare ale ADI ZMC.
Până în prezent, în total, au fost achiziționate 110 locuințe în scopul desegregării, prin proiecte cu fonduri norvegiene: 2 locuințe de necesitate – în caz de incendiu, violență domestică ș.a., iar 108 pentru familiile din Pata Rât. Actualmente, 502 persoane beneficiază de aceste locuințe”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Primăriei Cluj.
Foto: arhivă proiecte norvegiene desfășurate de Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu ADI-ZMC
EVENIMENT
Doi candidați pentru funcția de primar în Valea Ierii. Alegeri locale parțiale, odată cu primul tur de prezidențiale

Biroul Electoral de Circumscripție al comunei Valea Ierii din județul Cluj a validat miercuri, 9 aprilie, cele două candidaturi pentru alegerile locale parțiale.
Doi candidați s-au înscris în cursa pentru funcția de primar al comunei Valea Ierii. Este vorba despre Ioan Maioș (PNL), fost consilier local și inspector de muncă în cadrul ITM Cluj și Bogdan Balea (PSD), fost consilier local, care asigură interimatul la primărie.
Alegerile locale parțiale la Valea Ierii pentru funcția de primar vor avea loc pe 4 mai, odată cu turul 1 al alegerile prezidențiale.
Ales în iunie 2024, dar și-a pierdut mandatul
Dorin Nap (PSD), ales în funcția de primar al comunei la alegerile din 9 iunie 2024, a fost condamnat definitiv anul trceut de către Curtea de Apel Cluj la doi ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru furt de arbori și fals intelectual.
Primarul a fost judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, furt de arbori din fondul forestier şi fals intelectual.
Mai mult, Curtea de Apel Cluji i-a interzis acestuia să ocupe funcții publice, pe o perioadă de trei ani.
Astfel, în urma ordinul fostului prefect Irina Munteanu, primarul Nap și-a pierdut mandatul, astfel că în 4 mai vor fi organizate alegeri locale parțiale pentru funcția de primar.