În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Cadavrul uni bărbat a fost găsit de pompieri în râul Arieş, iar IPJ Cluj a deschis în cauză un dosar penal pentru ucidere din culpă.

„La data de 3 decembrie a.c., în jurul orei 15.40, Poliția municipiului Turda a fost sesizată, prin apel 112, despre faptul că în râul Arieș, în zona unui complex comercial din Turda, ar fi fost găsit cadavrul unei persoane de sex masculin.

La fața locului a fost dirijată o echipă operativă de polițiști, alături de echipaje ISU Cluj, care au procedat la scoaterea acestuia din apă.

Din primele verificări efectuate la fața locului, nu au fost identificate urme vizibile de violență pe corpul persoanei.

Ulterior, polițiștii au stabilit identitatea acesteia, fiind vorba despre un bărbat de 71 de ani, din municipiul Turda.

În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, urmând a fi stabilită cauza decesului după efectuarea expertizei medico-legale”, informează IPJ Cluj.

ISU Cluj derulează în această seară o acţiune de recuperare a cadavrului unui bărbat din râul Arieş.

„Echipajele noastre au desfășurat împreună cu polițiștii o intervenție în această după-amiază, pentru a recupera un cadavru din apele râului Arieș, în zona Turda. Mai exact, a fost vorba despre un bărbat”, informează ISU Cluj.

Universitatea Cluj a întâlnit-o, duminică, pe FCU Craiova pe Cluj Arena într-un meci din etapa a 18-a a Superligii la fotbal. Clujenii erau pe locul 8 cu 23p. în timp ce oltenii ocupau poziția a 14-a, cu 18 p. În tur, clujenii au câștigat cu 4-3. După o partidă controlată de Universitatea Cluj, scorul final este 2-1, goluri marcate de Stoica (min.19) și Popa (min.53), respectiv Bahassa (min.38).

Echipele de start:

„U” CLUJ: Iliev – Oancea, Masoero, Mitrea, Vătăjelu – Chipciu, G. Simion, Doukoure, I. Stoica – Nistor – D. Popa
REZERVE: Gorcea – Peteleu, Pițian, I. Filip, Fossati, Popadiuc, Cîmpanu, Silaghi, E. Manu
ANTRENOR: Ioan Ovidiu Sabău

„U” Cluj-FCU Craiova, 2-1. Clujenii leagă două VICTORII consecutive

FCU CRAIOVA: Gurău – Compagnucci, Lacroix, D. Henriques, Padula – V. Achim, Van Durmen – Chițu, Bauza, Bahassa – Blănuță
REZERVE: Mogoșanu – Negru, Mascarenhas, Buta, V. Pop, D. Albu, A. Blidar, S. Sidibe, W. Baeten
ANTRENOR: Giovanni Costantino

Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Andrei Chivulete (București)
Asistenți: Imre-Laszlo Bucsi (Sfântu Gheorghe), Mihăiță (Bucureşti)
Arbitru VAR: Ovidiu Hațegan (Arad)
Asistent VAR: Raul Constantin Ghiciulescu (Lugoj)

Clujenii încep tare meciul. Joacă sus și pun presiune pe olteni. Recuperează bine mingi la mijloc și lansează atacuri periculoase.

Ca atare, vine și golul: în min.19, Stoica reia în poartă o minge respinsă de Gurău la o lovituură de cap a lui Masoero, pentru 1-0.

După gol, clujenii cedează inițiativa și în min.38 Bahassa înscrie din 6m pentru 1-1, după o centrare de pe dreapta a lui Compagnucci.

„U” revine în atac însă Popa este ratangiul reprizei, adunând trei ocazii mari de a marca. Nici Chipciu nu e în ziua lui bună, pierzând mingi simple și ratând pase la fel de simple.

În repriza a doua, clujenii reiau atacurile spre poarta lui Gurău și, în min.53, Chipciu îi dă o pasă excelentă lui Popa în careu care șutează tare sub bară, din unghi, pentru 2-1.

După marcarea golului, „U” se mulțumește să conserve rezultatul și meciul se încheie cu cea de-a doua victorie consecutivă a clujenilor.

Puţină lume ştie că Mihai Eminescu a vizitat şi Clujul. Şi că, peste timp, Clujul a făcut parte dintr-un triunghi esenţial al vieţii sale. La Cluj a învăţat odinioară iubitul său profesor Aron Pumnul, în cinstea căruia, la moartea acestuia, a debutat editorial Eminescu. Şi tot la Cluj i se măritase şi iubirea vieţii sale, Veronica Micle.

Aron Pumnul a făcut liceul la Cluj

Lingvistul Aron Pumnul, reprezentant al generaţiei paşoptiste transilvănene, filolog, adept al raţionalismului lingvistic, s-a născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, judeţul Braşov. A urmat şcoala primară la Odorhei, apoi, din 1836, liceul din Blaj, unde i-a avut ca profesori pe George Bariţiu şi Simion Bărnuţiu, care l-au îndrumat spre studiul filosofiei, arată lucrarea „Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900” (Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1979).

A fost elev al Liceului Piarist din Cluj, începând din 1841, timp de doi ani. Episcopia din Blaj i-a acordat o bursă de studii şi, din 1843 a urmat cursuri de teologie şi filosofie la Universitatea din Viena. Aici, Aron Pumnul a organizat societatea studenţească „Românimea cea tânără”, cu un program luminist şi naţional, în tradiţia Şcolii ardelene. („Dicţionarul scriitorilor români” Ed. Albatros, Bucureşti, 2001)

Şi-a făcut debutul în publicistică în 1845, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, cu un studiu privitor la ortografia limbii române („Literele corespunzătoare firei limbei rumâneşti şi încă ceva”). În 1847, a fost redactor şi colaborator, cu articole filosofice şi de morală religioasă, la revista lui Timotei Cipariu „Organul luminei”, apoi la „Învăţătorul poporului”, unde a publicat „Viaţa năciunei române, dulceaţa limbei şi a simţemîntelor ei” (1848).

Revoluţionar la 1848

A participat intens la evenimentele din timpul Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania şi a influenţat acţiunile tinerilor intelectuali români din Blaj, al căror îndrumător spiritual era. A fost membru al comitetului românesc permanent de la Sibiu.

La iniţiativa sa, a fost convocată o întrunire la Blaj, în martie 1848, la care au participat profesori, teologi şi elevi ai claselor superioare. Majoritatea participanţilor s-a pronunţat pentru adoptarea unei atitudini mai ferme, chiar revoluţionare. S-a luat legătura cu avocaţii români de la Târgu Mureş, Avram Iancu şi Alexandru Papiu-Ilarian, şi s-a ajuns la hotărârea privind convocarea unei adunări generale a românilor la Blaj, în Duminica Tomei (18/30 aprilie).

În aceste împrejurări, cărturarul a redactat o proclamaţie, care cuprindea îndemnuri la pace şi înţelegere între naţiunile din Transilvania şi propunea ca la adunare să participe protopopii, precum şi câte doi preoţi şi tot atâţia locuitori din fiecare sat, indiferent de confesiune. Ajuns la Bucureşti, a fost numit comisar de propagandă de către Guvernul provizoriu. După înăbuşirea revoluţiei, s-a refugiat la Iaşi, apoi la Cernăuţi, unde a fost primit de istoricul român Eudoxiu Hurmuzachi şi unde a rămas până la sfârşitul vieţii.

A fost unul dintre conducătorii mişcării de renaştere naţională a românilor din Bucovina, continuând, în scris, lupta pentru drepturile românilor. A început imediat colaborarea la revista „Bucovina”. În 1849 a devenit primul profesor de limba şi literatura română la liceul german din Cernăuţi. Ca profesor, a exercitat o extraordinară influenţă asupra elevilor săi, printre care s-a aflat şi Mihai Eminescu.

În 1850, a publicat, la Cernăuţi, lucrarea de lingvistică „Convorbire între un tată şi-ntre fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti”. A alcătuit prima antologie de literatură română – „Lepturariu românesc cules den scriptori rumâni” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), o lucrare valoroasă din punct de vedere documentar, având un caracter preponderent didactic.

A elaborat şi o gramatică a limbii române, în limba germană „Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen” (1864, Viena), notează „Dicţionarul scriitorilor români” (Ed. Albatros, Bucureşti, 2001).

Prea iubitul profesor Arune Pumnul

La moartea sa (12/24 ianuarie 1866), elevii săi au scos broşura „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”, în care tânărul poet Mihai Eminescu a debutat cu poezia „La mormântul lui Arune Pumnul” (1866).

În imagine este placheta (facsimil, arhiva Cluj24) cu debutul lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850, 15 iunie 1889).

Cele șapte poezii au fost pregătite de elevii gimnaziului din Cernăuţi în placheta „Laecremioarele învaețaeceilor gimnaesiaști de´n Cernaeuți la mormîntul prea iubitulul lor profesoriu ARUNE PUMNUL”. La pagina a 4-a apare semnătura „M. Eminoviciu, privatist”.
Placheta este marcată cu data 12/24 ianuarie 1866 şi aceasta ar fi prima oară când Eminescu a publicat.

În funcţie de momentul tipăririi plachetei din imagini, unii specialişti susţin că debutul lui Eminescu ar fi fost în revista Familia din 25 februarie/9 martie 1866, când Iosif Vulcan i-a schimbat numele literar din Eminovici în Eminescu.

Aron Pumnul (27 noiembrie 1818, 24 ianuarie 1866), cărturar, lingvist, filolog și istoric literar român, profesor al lui Eminescu şi fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. S-a născut într-o familie de țărani iobagi. A urmat cursurile unei şcoli începătoare la Odorhei. Apoi, la Blaj. Iar apoi, la Cluj. Tot la Cluj absolvă şi cursurile de filosofie.

La sfârșitul lunii noiembrie 1848, este numit prin concurs primul profesor de limba și literatura română la liceul german din Cernăuţi. Acolo îl are elev pe Eminescu, care, la moartea profesorului, scrie poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”.

Iubirea măritată la Cluj

Tot la Cluj s-a măritat şi marea iubire a lui Eminescu, Veronica Micle. Pe atunci era Ana Câmpeanu. Şi, la 14 ani, în 1864, s-a măritat la Cluj cu Ştefan Micle, profesor universitar, din Feleacu, care avea 47 de ani.

Vizita lui Eminescu la Cluj

Se pare că, într-adevăr, în 1866, după moartea profesorului său Aron Pumnul, Mihai Eminescu renunţă la şcoală şi pleacă din Cernăuţi spre Blaj. Cu acea ocazie, în drumul său, se presupune că el ar fi trecut prin Cluj. Şi că ar fi şi înoptat la Cluj, într-o casă de pe actuala stradă a Bisericii Ortodoxe.

Dar alte surse susţin că din Cernăuţi, el ar fi ajuns doar în localităţile clujene Dej şi Gherla. După care ar fi mers la Târgu Mureş şi de acolo la Blaj.