LIVE VIDEO. Podcast Contraste Cluj24. Analiza săptămânii cu jurnalistul Florin Danciu și analistul Ion Novăcescu

Podcastul Contraste de pe Cluj24 analizează, marți, de la ora 13, în direct, situația politică privind dedesubturile Congresului UDMR din județul Cluj și prezența premierului Ungariei, Viktor Orban. 

Podcastul poate fi urmărit pe site-ul Cluj24.ro, pe pagina de Facebook Cluj24 și pe YouTube Cluj24.

„A fost foarte comentată această filmare”

Realizatorii au discutat despre semnificațiile politice ale momentului în care Emil Boc s-a apropiat de liderul ungar  Viktor Orban pentru a-i strânge mâna, dar și despre modul în care a fost interpretată filmarea apărută pe rețelele sociale.

Discuția a fost deschisă de Danciu, care a spus că momentul a fost comentat într-un mod nedrept față de primarul Clujului.

„A fost foarte comentată această filmare într-un registru, zic eu, nemeritat, nedrept, negativ pentru Emil Boc. Pentru că s-a interpretat ca un fel de vai de mine, cum s-a strecurat domnul Boc să-i să se… dar mie mi s-a părut un lucru firesc, pentru că atât Emil Boc a fost aproape patru ani prim-ministru al României, a avut întâlniri cu Viktor Orban ca premier al Ungariei și eu cred că a fost mai degrabă un act de curtoazie din partea domnului Boc.

Nu văd, nu era domnul Orban în măsură să-i dea domnului Boc nici bugete, nici funcții, nici știu eu, avantaje. Adică mi se pare, de fapt, discuția dintre cei doi a fost în sensul că domnul Boc l-a invitat pe premierul Ungariei, când mai vine la Cluj, că ușa primăriei este deschisă și că și domnul Orban a spus că are bune amintiri cu domnul Emil Boc de pe vremea când era prim-ministru”, spune Florin Danciu.

„Domnul Boc a spart apărarea sepepiștilor”

Apoi, discuția a virat către interpretarea mai „eroică” a gestului.

„Ceea ce n-au remarcat acești comentatori cârtitori ai domnului Boc, că s-ar fi umilit, că s-ar fi depreciat, că s-ar fi decăzut pe dânsul, n-au remarcat faptul senzațional, remarcabil pe care l-a obținut domnul Boc, spărgând ca un berbec a spart apărarea sepepiștilor”, spune Novăcescu.

„Da, dar cu acordul domnului Orban, pentru că inelul de pază, în momentul când domnul Boc a mers cu mâna întinsă și Orban a întins mâna, deci pentru ei era un semnal că da, e ok, nu-l omorâm pe atentator”, Danciu a adăugat.

Despre paza lui Orban

Comentatorii au continuat în același ton satiric, analizând secvența video: „Ați observat cum s-a plasat? Deci aici se vede faptul copilăria domnului Boc și adolescența prin păduri. Ați văzut experiența domniei sale de când a fost prim-ministru și știa cum funcționează dispozitivul de pază din jurul demnitarului.

După ce domnul Boc a spart apararea, îi stă mereu în dreptul inimii domnului Viktor Orban”, spune analistul

Discursul lui Grindeanu

„Discursul domnului Grindeanu, care a fost extrem de demn, în același timp a și mulțumit Ungariei și lui Viktor Orban pentru sprijinul cu Schengen”, spune Danciu.

„Domnul Boc a făcut un fapt remarcabil și trebuie să-l subliniem. Faptul cum domnul Boc sparge apărarea ungurească, în mine a crescut inima de bucurie”, spune Novăcescu.

„A fost un gest de curtoazie, dar și de pragmatism”

Jurnalistul a revenit cu o explicație pragmatică: „A fost un gest de curtoazie, a fost un gest de politețe. Și un gest până la urmă de a-i reaminti premierului Orban că, de câte ori vine la Cluj, poate să vină la primărie. Pentru că, indiferent de ce am spune noi, sunt mulți bani care vin dinspre guvernul maghiar spre comunitatea maghiară din România. Adică e și un partener de afaceri până la urmă domnul Orban pentru primăria Cluj-Napoca”.

„Un discurs pro-european la un congres simbolic”

Discuția continua cu o reflecție asupra mesajului politic al lui Emil Boc: „Era un discurs pro-european, ca să zic așa. Despre valori, despre faptul că trebuie să fim împreună. Deci asta a fost discursul lui Emil Boc la congresul UDMR”, spune Danciu.

„Eu l-am lăudat. Felul cum a spart apărarea ungurească ne dă speranțe pentru viitor. Adică, și în plus, a și dat mâna cu domnul Trump, ceea ce e două fapte remarcabile a reușit domnul Boc”, spune analistul.

„Orban a vrut ca această imagine să se vadă”

În a doua parte a emisiunii, comentatorii au analizat imaginile filmate la o terasă din Cluj, unde premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost surprins dansând, cântând și petrecând cu oamenii.

Florin Danciu a explicat că această filmare a fost intenționat făcută publică: „El a dorit ca această imagine să se vadă. A pus-o pe rețelele lui sociale. El putea să chefuiască fără să facă această filmare, dar e un mesaj.”

Danciu a arătat că reacția publicului român la această imagine este semnificativă: „Toată lumea a preluat această filmare. Pe lângă multe vizualizări, am avut peste 700 de comentarii, în care 80% erau apreciative, pozitive. Asta îmi spune mie că este o dorință în România de autoritarism, le-ar plăcea românilor un conducător ‘cu sânge în instalație’, autoritar.”

El a continuat cu o reflecție mai amplă despre starea statului român: „M-am gândit: nu ar putea fi asta Bolojan? Pentru că la un moment dat trebuie să pui această țară, să o tragi cumva la semne. Avem 35 de ani de democrație, dar există această dorință de autoritate. Statul român, după părerea mea, nu a făcut față acestor 35 de ani de tranziție. Statul român este într-o degringoladă. Dacă nu vom fi cu aceste măsuri de austeritate, care se tot prelungesc… trebuie să facem niște lucruri destul de umilitoare în relație cu finanțele mondiale, cu liderii mondiali. Poate că Bolojan trebuie să ia frâiele în mână. Ce a făcut Orban în Ungaria a făcut în ani de zile: a întărit puterea și a pus oameni. Noi pare că nu ne găsim cadența.”

„Românii nu vor dictatură, vor normalitate”

Analistul Ion Novăcescu i-a răspuns, contrazicându-l: „Spuneți că o concluzie a celor 700 de comentarii este nevoia românilor de autoritarism. Eu nu sunt de acord. Ce am văzut eu din aceste comentarii e mesajul esențial transmis ființei colective române: are nevoie de normalitate, are nevoie de viziune și acțiune. Noi, românii, de 20 de ani suntem ‘blagosloviți’ de păpușarii care manevrează marionetele din politica românească, cu mașinării, cu falsități politice, nu pot fi normali. Ceea ce caută românii este ‘bărbăție politică’. Așa e vorba, nu vreau să fiu misogin, dar eu cred, și cred din ce în ce mai mult, că politica și România vor fi salvate de femeile lider.”

„Bolojan trebuie să fie jucător politic, nu doar administrator”

Danciu a continuat analiza, legând discuția de comparațiile făcute în comentariile publicului: „Nicușor Dan are un singur consilier bun, un om înțelept. Oamenii din comentarii l-au comparat pe Viktor Orban cu marionetele din politica românească. Ori prezența lui Nicușor Dan lângă liderul pentru care Emil Boc a spart apărarea ungurească, să poată da mâna cu ‘Donald Trump’, era dezastruoasă pentru Nicușor Dan. Mai sunt undeva la 22% dintre români care îl mai agrează. Dar v-ați exprimat speranța că Ilie Bolojan ar putea fi acest lider.”

Danciu a completat cu o analiză a stilului lui Bolojan: „Ar fi o șansă pentru România să avem un lider mai autoritar. Excelența sa probabil nu are experiență politică la vârf, el are experiență de primar, de consiliu județean. Acolo era un mic dictator în Bihor și Oradea, Ilie Bolojan. Dar el ar trebui să replice comportamentul lui de la Bihor, nu administrativ. El pare că nu guvernează, pare că administrează. Funcția de prim-ministru este o funcție politică, pe care el pare că nu o joacă. Trebuie să-i pui pe oameni în fața unor lucruri împlinite. Trebuie jucată politic. Aici diferența dintre Orban ține de înzestrarea intelectuală, de experiență.”

„Bolojan pare încrâncenat”

Ion Novăcescu a intervenit critic: „Ilie Bolojan n-ar trebui să fie tot timpul încrâncenat, pe lângă că programul lui de guvernare poate ușor fi definit ca un program de sărăcire a românilor.”

Danciu a replicat imediat: „Vă contrazic. Nu există altă cale. Noi trebuie să arătăm finanțatorilor că este bancabil. E ca relația dintre o firmă și o bancă, cred eu.”

Ion a revenit cu argumente economice: „Pe lângă că oamenii se răcesc din cauza faptului că plătim cel mai mare preț al energiei din Europa. Inflația de luni de zile în România este cea mai mare din Europa. În fiecare lună, noi, românii, săracim cu 10%, să fiți conștienți de această realitate. Atâta a fost inflația pe luna septembrie – 9,88%. În septembrie, valoarea banilor noștri s-a micșorat cu 10%.”

Danciu a răspuns: „Asta nu este din cauza lui Bolojan. Este efectul acestor ani de iluzie a prosperității pe care ni le-au oferit politicienii noștri, aleși de noi.”

Ion a concluzionat: „Coaliția nu reușește să oprească acest platou al inflației. Deci asta înseamnă sărăcirea noastră. Ilie Bolojan, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să fie mereu atât de încrâncenat, pentru că le e destul românilor cu ceea ce li se întâmplă. Dacă îl mai văd și pe prim-ministru că se uită urât la tine, nu mai ai speranță.”

Danciu a încheiat secvența cu o concluzie despre comunicarea politică: „Asta ține de politician: să le vinzi un vis românilor. Nu poți să le spui în fiecare zi că mai tăiem ceva, mai dăm afară. Trebuie să vii și cu o lumină. Dacă nu vii cu o lumină în ochi, cu o poveste, ca să obții încredere… e regula de bază în politică. Dacă nu le spui o poveste votanților, ține de cum ridică privirea alegătorul când aude mesajul tău.”

Întâlnirea Boc–Bolojan după Congresul UDMR

Emisiunea s-a încheiat cu analiza imaginilor de la întâlnirea dintre Emil Boc și Ilie Bolojan la Primăria Cluj-Napoca, după Congresul UDMR.

Ion Novăcescu a comentat gesturile și expresiile liderilor liberali: „Să vă uitați la mâinile lui Boc și la privirea lui, și să vă uitați la microexpresia de pe fața lui Bolojan. Uitați-vă la mesajul nonverbal pe care îl transmite Daniel Buda. Moisin este încântat de ce s-a spus, așa pare, și se leagă de mesajul public transmis de Radu Moisin. Avem o legătură, e limpede acolo. Dar uitați-vă la Daniel Buda, care se uită la Emil Boc cu o expresie ‘ai sărit calul’, din punctul meu de vedere. Ilie Bolojan e clar nemulțumit.

Gestul făcut cu mâinile de Emil Boc îl leg de rostirea lui Alin Tișe. Vreau să-i transmit felicitări lui Tișe pentru că nu s-a prins în ciuleandra, pentru că nu a fost invitat la congres și nici nu a participat la întâlnirea de la primărie. Și mai ales pentru declarația lui, în care a spus că ‘refuz să mă întâlnesc cu Ilie Bolojan, cel care uite cum primește o cerere în numele Clujului. Să mai remarcăm ceva: cum s-au plasat la masă, față de cei doi actori principali, jucătorii politici din PNL Cluj.”

Danciu a nuanțat: „Cred că a fost întâmplătoare așezarea. Așa era masa, așa erau locurile. Nu cred că a fost o gândire. Desigur, în centru stau cei doi, Bolojan și Boc, dar cine stă în stânga și dreapta cred că e întâmplător. Să ne punem o întrebare: nu cumva această echipă a PNL pe care o gestionează Emil Boc joacă un joc? Adică e Alin Tișe cel supărat, revoltat, care refuză întâlnirile, și pe cealaltă parte echipa care discută cu Bolojan. Dacă e un joc de echipă aici?”

„Tișe a avut intuiția și demnitatea să se delimiteze”

Ion Novacescu a revenit cu o concluzie tranșantă: „Revenim la Alin Tișe. ‘Nu mă întâlnesc cu Ilie Bolojan pentru că, de când e premier, a uitat că a fost președinte de consiliu județean’ – ăsta e primul mesaj transmis. Și al doilea: ‘s-a terminat cu această desconsiderare a Clujului’. Domnul Boc, după întâlnirea cu Bolojan, l-a adus pe ministrul fondurilor europene. Contează ce a obținut Clujul de la acea negociere. Nu a obținut nimic.

Tișe a avut intuiția și demnitatea, în primul rând, să transmită nemulțumirea lui față de cum se comportă decidenții cu fondurile publice pentru Cluj. Din negocierea și microexpresia lui Bolojan ne-a spus că Clujul nu a obținut nimic.”

Concluzie finală

Episodul Contraste de marți a combinat analiza politică cu observația psihologică și interpretarea nonverbală.
De la gestul lui Emil Boc față de Viktor Orban, până la expresiile liderilor PNL din jurul mesei de la primărie, emisiunea a construit o cronică a puterii locale, între ironie și luciditate.
Pentru realizatori, Clujul a fost din nou scena unde politica simbolurilor și micile gesturi trădează tensiuni mari — între liberalismul pro-european, tentația autoritară și frustrarea unei regiuni care își cere demnitatea.