Într-o clasă de la un liceu considerat de elită din Cluj un premiant din clasă terminală întreba cine sunt tătarii? În țara clampăului care a lansat sintagma ”România educată” și pe care, observați, cu eleganță nu îl nominalizăm, tema ar merita câteva note. Adolescenții elevi sunt victime, nu autori ai Deșcolarizării României, syntagma lansată de istoricul și scriitorul ieșean Mircea Platon ( NB: clămpău, clămpăi s. m. 1. individ greoi. 2. demagog. cf. Wikipedia).

La 18 mai 2024 se împlinesc 80 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, când Stalin a hotărât strămutarea lor în condiții de transport ucigătoare. 18 Mai 1944, zi de doliu pentru întreaga etnie care îşi aminteşte cu spaimă și durere eternă de povestea dramatică a unui întreg neam.

OPINIE. Lecția de istorie. Despre tătari. În 18 mai au Ziua Surghiunului. Distrugerea satului Sic

Pentru că noi suntem o comunitate crescută într-un spirit umanist, suntem creștini și mai ales suntem români caracterizați de bunătate și toleranță avem respect și compasiune față de suferința omenească. Cu atât mai mult cu cât a fost suferința unei întregi etnii.

Din păcate nici pe vremuri, manualele de istorie nu erau prea generoase în date privind istoria popoarelor vecine sau cu care românii au interacționat și conviețuit secole dacă nu milenii. Ce nu cunoști ajungi să te sperie sau chiar să urăști.

Avem 17 deputați care reprezintă în Parlamentul României minorități entice în afară de cea maghiară. Au fost puține informații în școală despre istoria ungurilor, sârbilor, ucrainenilor, turcilor, bulgarilor. Se pare că în prezent situația este și mai acută fiindcă am avut (ne ?)șansa de a avea reformatori care au bulversat școala românească.

„Denumirea în sine de tătari a fost o inexactitate care s-a perpetuat”

Pentru că suntem în 18 Mai să rememorăm câteva date. Poate mulți tineri nici nu știu cine au fost tătarii și îi ajutăm fără să fie ei nevoiți să apeleze la ”goagăl” cum spunea un primar de sector din București.

Denumirea în sine de tătari a fost o inexactitate care s-a perpetuat. Armatele lui Gingis Han si a urmașilor săi erau un conglomerat de etnii. Una dintre ele era o facțiune turcică, tătarii, foarte asemănători cu mongolii după comportament și mod de luptă, iar numele lor s-a dat acelor hoarde care s-au stabilit în Estul Europei, mai ales în Crimeea. Numele de tătar vine din chineză și nu este tocmai un eufemism, cei intresați pot afla imediat.

Apar în Europa pe la 1241. Au pulverizat în acel an statul maghiar la Bătălia de la Râul Mohi și ceea ce istoricii nu declamă, au dat un răgaz românilor transilvăneni să reziste mai bine în timp tendințelor și acțiunile de maghiarizare.

„Crimeea a fost definitiv cucerită de ruși în 1783”

S-au remarcat cei numiți tătari în istorie prin jafurile, prădăciunile, masacrele, la care au supus timp de secole mai toate popoarele cu care au intrat în contact. Este ”tratamentul” aplicat și românilor din cele trei principate, începând de la invazia lor în Europa la 1241 până în secolul al XVII-lea.

De exemplu, la 1717 au ras de pe fața pământului orașul Sic ( județul Cluj) de mărimea orașului reședință de județ, ucigând toți bărbații de la nou născut până la cei mai bătrâni. Sicul nu și-a mai revenit niciodată la statutul de oraș. În Transilvania au fost învinși de maramureșeni în 1718, iar ultima invazie de jaf și pradă în Țările Române a avut loc în 1768. După aceea Crimeea a fost definitiv cucerită de ruși în 1783.

Să fie îngăduită o comparație. Prima Universitatea europeană a fost înființată la Bologna, Italia pe la 1060. Peste 700 de ani pe noi ne mai prădau tătarii…

„Are loc un declin numeric al populației planetei”

La 1241 – 1242 hoardele mongole conduse de Batu si Subotai nepot si cumnat al lui Gingis Han ar fi putut cuceri mai multe teritorii, dar moartea Marelui Han Ogodai a fost o șansă pentru europeni. Evenimentul i-a determinat să se întoarcă în Asia pentru a participa la alegerea următorului mare han. Batu nu a fost ales și hoardele mongole din Vest care atacau Europa nu au mai primit un sprijin substantial.

Posibil în acest context a crescut rolul/ponderea tătarilor în conglomeratul mongol-european. Hanatul ”Hoardei de Aur” cum era denumit statul mongol dinspre Europa s-a împărțit în timp în Hanatul Kazanului, Astrahanului și al Crimeii. Cel al Crimeii ne interesează mai mult fiind mai aproape și rezistând până când, reiterăm, în 1783 a fost ocupat de ruși.

Numeric, victimele produse de invaziile mongole este colosal, depășesc pe cele din al Doilea Război Mondial. Peste 100 de milioane din care 20 de milioane în Europa, peste 10 milioane in Iran, populatia Chinei se injumătățește ! Scăderile de populație pot fi comparate doar cu ravagiile făcute de variolă în rândul populațiilor amerindiene după apariția europenilor în America.

Are loc un declin numeric al populației planetei în asemenea hal, încât, în stupizenia ecologistă contemporană s-a spus că Gingis Han a fost cea mai mare personalitate care a contribuit la conservarea planetei prin stoparea demografică.

Deși nimeni nu pare să se fi îngrijit să ne învețe și lucruri pozitive despre tătari, pentru corectitudine, ar merita să încercăm câteva.

Subotai, care a atacat Europa, a fost unul din foarte puținii generali din istoria omenirii care nu a pierdut nici o bătălie ( Ex: generalul francez Leclerc, mareșalul Suvorov. )

Concepția strategică a lui Subotai de a fracționa, a deplasa și a reuni armatele în locul cel mai important se va regăsi peste veacuri doar la Napoleon.

„Stilul lor de luptă de arcași călări îi făcea de multe ori invulnerabili”

Arcul tătărăsc era atât de performant încât nu a fost egalat decât de cel făcut în timpul actual cu tehnologie digitală. Era compus din mai multe părți, fabricarea lui dura până la doi ani și se făcea din vine de bou și diferite esențe tari de lemn. Era mult peste teribilul arc galez care a distrus cavaleria în zale franceză la Crecy, Poitiers, Azincourt. Este consemnată performanța că unul dintre nepoții lui Gingis Han a reușit să atingă o țintă la 500 de metri.

Puteau fi învinși mai ales la retragere. ” Și i-a biruit vodă si a slobozit o mulțime de robi și vite si le-a luat prada înapoi !”

Stilul lor de luptă de arcași călări îi făcea de multe ori invulnerabili. Se apropiau de adversar la o bătaie de săgeată, trageau și apoi nu mai putea fi prinși. Se pare că și rasele lor de cai erau unice prin rezistență și viteză. De asemenea reușeau să străbate distanțe enorme prin stilul lor aparte de călărit buiestru.

Au influențat decisiv coagularea unor popoare slave și impunerea Moscovei drept cel mai important oraș al rușilor.

Imperiul mongol a fost cel mai extins teritorial din istorie. Era chiar peste gluma ”Cu cine se învecinează URSS ? Cu cine dorește !”

S-a realizat o extindere a rețelelor comerciale internaționale și perfectarea unor schimburi culturale și tehnologice la distanțe nemaitâlnite până atunci.

„Prohitlerismul a fost un pretext dement”

Pentru că în timpul celui De-al Doilea Război Mondial datorită terorii instituită de rușii de atunci, mulți tătari crimeeni ar fi trecut de partea lui Hitler, au fost strămutați din Crimeea prin tot URSS-ul și de abia după prăbușirea comunismului au reușit o parte din ei să revină în peninsulă. Pănă acum am reținut din istorie termenul de strămutați, nu de genocid. Corect este cel de genocid. Se estimează că cca 46 % dintre tătari, în special copiii, bătrânii și femeile au fost uciși de condițiile groaznice de transport.

Prohitlerismul a fost un pretext dement. Bărbații tătari în putere erau chiar pe front luptând împotriva germanilor. Motivul real care se întâlnește în toată istoria de ocupație a Rusiei este distrugerea națiunilor și rusificarea intensă a țării. Când s-a terminat războiul acei bărbați tătari, eroi unii, nu s-au întoars pentru că nu îi mai aștepta nimeni. Au hoinărit disperați pe întinsul Rusiei pentru a-si regăsi familiile dacă acestea au supraviețuit. Greu de imaginat disperarea acelor oameni.

Este recunoscută cruzimea rusească (de atunci) în a pedepsi popoare întregi fără a cerceta măcar cine anume a fost de vină pentru o atitudine anume. S-a dorit ca tot acel popor să dispară în oceanul rus.

„Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar”

Sugestivă este declarația deputatului corespondent etniei, Amet Varol, din grupul minorităților naționale al Parlamentului României:

„Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor şi a asistenţei sanitare.

„Duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei”

Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora. ”

Deci nu numai că i-au silit să își părăsească localitățile de domiciliu, ci rușii (de atunci) s-au asigurat și că alte etnii nu vor sări în sprijinul tătarilor deportați.

În Ardeal circulă o glumă cu Gheorghe care este supărat brusc pe Janos, până atunci buni prieteni. ”-De ce ?

-Pentru că voi ungurii l-ați ucis pe Mihai Viteazul.

-Dar bine, acestea sunt fapte de acum peste 400 de ani.

„Ar fi culmea să avem resentimente față de tătarii de acum”

-Da, dar eu aseară am fost informat !” ( NB: Marele Voievod a fost ucis de mercenari belgieni vorbitori de franceză, valonii, la ordinul unui italian de origine albaneză, ori dacă ni se pare mai digerabil, a unui albanez Giorgio Basta, născut la Napoli și crescut în Italia.

În același spirit ar fi culmea să avem resentimente față de tătarii de acum, pentru acțiunile de acum câteva sute de ani și să nu fim mișcați de tragedia unui popor și a multor alte popoare lovite de cruzimea acelor ruși de demult. Este de ajuns peste măsură să ne preocupe ce fac rușii de acum.

Când s-au întors în Crimeea, cei care au supraviețuit, sau urmașii lor, și-au găsit casele ocupate de către coloniștii ruși. Acolo nu a funcționat nici o retrocedare. Si-au construit alte case și au fondat localități noi. Li s-a interzis de către ruși să își omagieze morții de la 18 Mai 1944.

Speculând istoric ne-am putea gândi că boierii moldoveni, la Stănilești 1711, nu i-au trădat pe ruși și pe Dimitrie Cantemir când nu au mai vrut să îi aprovizioneze cu mancare și apă, provocand înfrângerea lor. În fapt si-au salvat țara. Agresivitatea cu care rușii s-a purtat cu românii moldoveni din Basarabia justifică peste ani atitudinea acelor boieri înțelepți și patrioți.

„Tinerii trebuie învățați ce a fost Holocaustul”

În România, comunitatea tătară conviețuiește normal în Dobrogea cu celelalțe naționalități, membrii ei fiind remarcați comercianți și meșteșugari. Din păcate mulți au emigrat în Turcia, au rămas tot mai puțini și din cei care au rămas este o vitregie a vremurilor că sunt mai cunoscuți antrenorul de hanbal al Naționalei, Aihan Omer și fotbalistul Denis Alibec.

Este onorabil că a apărut un manual și teme despre Holocaust. Cu nimic nu este știrbită importanța și cinstirea acestui tragic eveniment, dacă avem grijă la proporții, la toate națiunileși la importanța acordată istoriei românilor și mai ales educației naționale. Patriotismul nu e un termen desuet nici caduc.

Tinerii trebuie învățați ce a fost Holocaustul să nu se mai repete. Dar trebui să știe și că la bătalia de la Teișani din 1602, Stroie Buzescu s-a sacrificat și l-a învins pe Ghirai cel mai bun luptător tătar. Condiția era ca armata pierzătorului să se retragă. Se pare că atunci tătarii s-au ținut de cuvânt. Istoria are legend frumoase, precum și povești tragice cum este Holocaustul. Dar, să nu uităm că în această parte de lume rușii de demult au provocat în 1923-1933 Holodomorul. Rușii de acum nu ne lasă să îi uităm deloc.

Adrian Marian