În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un clujean susține că fluidizarea traficului din Cluj-Napoca s-ar putea îmbunătăți și prin eliminarea opririle voluntare in unele zone cu trafic intens, după așa-numitul principiu ”durează doar un minut”. El cere aplicarea unor amenzi usturătoare.

”Nu o data, pe str. Horea in dreptul școlii, banda 1 este blocata de parintii care își asteapta copii, la fel pe str. Coșbuc, Alexandru Vlahuță sau pe Calea Dorobanților, în general in zona școlilor.  Sunt multi care opresc pentru efectiv 1 minut sa debarce sau sa îmbarce pe cineva. Taximetriștii, de asemenea, opresc unde vor mușchii lor.

Ori, in orele de vârf, orice oprire poate bulversa traficul. Consider ca singura masura eficienta ar fi aplicarea unor amenzi usturătoare. Aplicarea acestor amenzi, este deocamdată dificila: de multe ori, politia locala, ca să evite injurii, insulte din partea unor smecheri, inchide ochii.

Amendă prin poștă

Am fi foarte simplu, ca in zonele unde se stie ca se petrec asemenea evenimente, sa se monteze camere de supraveghere cu regim special: acestea sa fie descărcate instantaneu și trimisa amenda prin posta.

De acolo-ncolo, făptașii nu au decât sa depună contestații. Și, acest lucru ar trebui sa fie valabil pentru toate categoriile de autovehicule, indiferent de tip, destinație (excepție salvare, politie, pompieri, fără scuze pentru handicapați sau persoane cu copii, s.a.m.d)”, consideră Andrei.

Un sondaj al IRES dat, sâmbătă, publicității, la finalul anului 2024, arată că politicienii rămân pe ultimul loc în topul categoriilor profesionale în care românii au încredere, iar 35% cred că decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale a fost bună.

Decizia Curții Constituționale a României de a anula turul întâi al alegerilor prezidentiale este considerat de cei mai mulți dintre respondenți (28%) drept evenimentul anului în România, în timp ce intrarea completă a României în Schengen de la 1 ianuarie 2025 și clasarea lui Călin Georgescu pe locul  întâi în turul întâi al alegerilor prezidențiale sunt, la egalitate, indicate de câte 18% dintre participanții la sondaj.

De asemenea, decizia CCR este considerată bună de puțin peste o treime (35%) dintre participanții la sondaj, în timp ce peste șase din zece români consideră că a fost o decizie proastă.

Votanții AUR și POT, decizia a fost proastă

Vârstnicii, respondenții cu studii superioare, cei care locuiesc în mediul urban sau în Moldova, persoanele care au o perspectivă optimistă asupra direcției în care merge România, dar și votanții PSD, PNL, USR sau cei care ar fi votat cu Elena Lasconi în turul al doilea al prezidențialelor sunt în proporții mai ridicate favorabili deciziei CCR.
În schimb, respondenții cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută sau cel mult medie,  votanții AUR și cei ai POT, dar și intervievați care l-ar fi votat pe Călin Georgescu în turul doi consideră proastă decizia CCR, în proporții mai ridicate decât media.

Atunci când sunt întrebați despre sentimentul pe care l-au resimțit în urma deciziei CCR de anulare a turului întâi al alegerilor, aproape un sfert dintre respondenți au menționat „ușurare”, în timp ce 17% au indicat „furie”, 16% „revoltă”,15% „regret”, iar 15% „teamă”. 5% spun că au simțit „fericire”, 3% „dezamăgire”, 1% „indiferență” și 1% „nesiguranță/îngrijorare”.

Georgescu ar fi câștigat alegerile

Întrebați care ar fi fost opțiunea lor de vot pentru turul al doilea alegerilor prezidențiale, în cazul în care turul întâi nu ar fiost anulat de CCR, 7% dintre cei chestionați spun că nu s-ar fi prezentat la urne, 5% declară că ar fi anulat votul sau ar fi votat în alb, iar unul din 10 respondenți nu știu ce ar fi făcut sau nu răspund. Alți 29% ar fi votat cu Elena Laconi, candidatul USR, în timp ce 48% i-ar fi dat votul candidatului independent Călin Georgescu.

Votanții Elenei Lasconi sunt preponderent persoane cu studii superioare, care locuiesc în orașe, în Moldova, care au o percepție pozitivă cu privire la direcția României, și care,la alegerile parlamentare, votează cu USR, PNL și PSD.

Lui Călin Georgescu i-ar fi acordat votul, în proporții mai ridicate decât media, tinerii și cei cu vârste de cel mult 50 de ani, persoanele cu educație scăzută, cei care locuiesc în mediul rural, respondenții care au o percepție negativă cu privire la direcția actuală a României, dar și cei care votează AUR și POT.

Sondajul IRES a fost realizat pe un eșantion de 964 respondenți în perioada 17 – 20 decembrie 2024.

Eroarea maximă tolerată este de ± 3,2%.

Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Florești, împreună cu polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare, au desfășurat, sâmbătă, o percheziție domiciliară în municipiul Satu Mare în cadrul unui dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de furt calificat. A fost vorba despre un hoț de haine.

În urma percheziției efectuate la locuința unui bărbat de 47 de ani, bănuit de complicitate la comiterea faptelor, au fost identificate și ridicate bunurile sustrase, constând în mai mulți saci cu haine în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru dispunerea altor măsuri preventive.

Furt de noapte

”Cercetările în acest dosar au fost inițiate la data de 20 decembrie 2024, când polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Florești au fost sesizați de către un reprezentant al unei societăți comerciale din comuna Florești, sat Luna de Sus.

Acesta a reclamat faptul că, în perioada 26 noiembrie – 11 decembrie a.c., pe timpul nopții, un angajat al societății, un bărbat de 30 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, ar fi comis patru acte materiale de furt calificat, sustrăgând bunurile din depozitul firmei și transportându-le cu mai multe autoutilitare.

În urma investigațiilor desfășurate, la aceeași dată, bărbatul a fost identificat și condus la sediul poliției, unde s-a dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore”, arată UIPJ Cluj.

Activitățile desfășurate în acest caz au permis documentarea întregii stări de fapt și identificarea tuturor persoanelor implicate, contribuind astfel la soluționarea dosarului și la recuperarea prejudiciului.

Coaliția PSD-PNL-UDMR ar fi stabilit, sâmbătă, în principiu, data organizării alegerilor prezidențiale. Turul 1 ar putea avea loc pe 23 martie 2025, iar turul 2 pe 6 aprilie. Campania electorală ar putea începe pe 23 februarie 2025, potrivit surselor politice citate de Mediafax.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie a fost anulat de CCR după ce s-au constatat ingerințe externe în campania electorală și promovare agresivă pe rețea TikTok a candidatului independent Călin Georgescu care a avut darul de a vicia rezultatul scrutinului.

De asemenea, s-ar fi decis adoptarea ordonanței „trenuleț” în ședința de guvern programată pentru luni.

Conform surselor, bugetul pentru anul viitor va fi finalizat și adoptat de guvern în prima săptămână din ianuarie și va fi supus aprobării Parlamentului într-o ședință extraordinară.

Un alt punct important convenit a fost reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB.

Prognoze penntru guvernare

Discuțiile au avut în vedere și stabilirea clară a trei piloni esențiali de abordare a guvernării pentru anul 2025:

1. Stoparea cheltuielilor nejustificate.
2. Creșterea veniturilor existente.
3. Generarea de venituri noi prin măsuri economice sustenabile.

Față de bugetul inițial, guvernul a cheltuit în anul 2024 o sumă suplimentară de 69 de miliarde de lei, reprezentând 3,92% din PIB, pentru diverse măsuri, inclusiv:

• Susținerea programelor sociale.
• Investiții în infrastructură.
• Sprijinirea categoriilor vulnerabile.
• Creșterea finanțării pentru sistemul de sănătate.