Connect with us

Uncategorized

Lac în Florești în urma unei ploi torențiale!  

Publicat


Un floreștean l-a interpelat pe primarul Horia Șulea în legătură cu situația creată după ploaia torențială de azi, care a transformat mai multe străzi în adevărate lacuri.

”Înțelegem că avem nocturnă de 93000 de euro, dar cu canalizarea pluvială cum facem? Rămânem tot așa sau schimbăm denumirea străzilor cu denumirea ” Între Lacuri”?”, a scris Marcu Nicu jr.
Mai multe străzi din comuna Florești se afla în aceasta situație, adică fără canalizare pluvială.
”Oare putem introduce și aceste probleme pe lista de de priorități a primăriei? Ce spuneți?”, a întrebat locuitorul din Florești.

Anca POPA

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

Câţi români s-au programat până acum pentru vaccinarea anti-COVID. Numărul putea să fie mult mai mare

Publicat

Aproape 741.000 de români s-au programat până acum pentru vaccinarea anti-COVID-19, în numai o săptămână. Mai precis, 740.294 de persoane din etapa a II-a de vaccinare s-au programat în perioada 15 ianuarie, ora 15,00, până vineri, 22 ianuarie, la ora 9,00, pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro. Aceasta înseamnă o medie de peste 100.000 de români într-o zi. Numărul ar fi fost şi mai mare, dacă pe platformă ar mai fi fost locuri. Datele sunt oficiale, furnizate de Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Din cele 740.294 de persoane 315.449 sunt adulţi peste 65 ani, 162.317 sunt persoane cu afecţiuni cronice şi 262.528 – angajaţi din domenii esenţiale.
Individual direct în platformă s-au programat 278.690 de persoane. Prin intermediul medicilor – 135.800 de persoane. Telefonic, prin Call Center – 82.993 de persoane. Iar prin intermediul angajatorului – 242.811 persoane din domenii esenţiale.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Investiţie de 128 de milioane de lei în Cluj. Sediul Academiei de Muzică este gata de proiectare

Publicat

Una dintre cele mai mari investiţii din judeţul Cluj, în valoare de 128 de milioane de lei, este nou sediu al Academiei de Muzică. Acesta a intrat în faza de proiectare,  după ce amplasamentul a fost predat către constructor.

„Începând din această săptămână, vor fi demarate serviciile de proiectare pentru Academia de Muzică din municipiul Cluj-Napoca, ca urmare a predării, săptămâna trecută, a amplasamentului acestui obiectiv către constructor (asocierea CONSTRUCŢII ERBAŞU S.A. & CONCELEX ENGINEERING S.R.L & TERRA GAZ CONSTRUCT S.R.L.).

Suprafață de peste 23.000 de mp

Contractul pentru realizarea extinderii şi etajării Corpului C1 în vederea conversiei funcţionale în Academia de Muzică, extinderea Corpului C2 şi conversia funcţională în ateliere de întreţinere pentru clădirea principală, extinderea şi amenajarea sălii de sport în corp C4, din strada Bucium, municipiul Cluj-Napoca (judeţul Cluj) a fost semnat la sfârşitul lunii noiembrie 2020 şi are o valoare de 127.883.042 lei, cu o durată totală de 24 de luni (dintre care 5 luni dedicate activităţii de proiectare)”, se arată într-o informare a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Cămin studențesc cu 180 de locuri

Proiectul est finanţat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Şi urmăreşte conversia funcţională pentru trei corpuri de clădire. Acestea vor fi reabilitate şi extinse şi vor avea o suprafaţă desfăşurată de 23.098 mp.

Printre altele, vor fi amenajate o sală de spectacole cu o capacitate de 835 de persoane. Şi o sală de orgă cu peste 110 locuri. De asemenea, amfiteatrul cu 224 de locuri. În plus, rectoratele, decanatele, biblioteca, săli de curs,  laboratoare, vestiare pentru artişti, cabinet medical. Dar şi cămin studenţesc cu 56 de camere pentru 180 de studenţi, atelier de întreţinere, sală de sport.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Toate rampele de deșeuri neconforme din județul Cluj sunt închise și ecologizate

Publicat

Având în vedere finalizarea lucrărilor de închidere a ultimei rampe neconforme din județ – Câmpia Turzii, aceasta aflându-se în procedură tehnică de recepție, Consiliul Județean Cluj reiterează că, în acest moment, toate rampele istorice neconforme de deșeuri din județul Cluj, respectiv cele de la Huedin, Gherla, Turda, Dej (Cetan), Câmpia Turzii și Cluj-Napoca (Pata Rât) sunt închise și ecologizate.

„În ciuda diverselor comunicări oficiale pe care forul administrativ al județului Cluj le-a realizat pe această temă, am constatat, cu regret, faptul că acest lucru a fost mai puțin cunoscut factorilor de decizie de la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În acest context, nu putem să nu evidențiem incompetența și reaua credință de care dau dovadă unii funcționari din cadrul ministerului care semnează acte oficiale mincinoase, în care se arată, în mod evident eronat, faptul că depozitul de la Pata Rât ar fi în procedură de infringement.

Dorim să subliniem cu acest prilej că depozitul de deșeuri de la Pata Rât nu reprezintă obiectul unei proceduri de infringement, acesta fiind închis și ecologizat încă de la finele anului 2019.

Ba mai mult, la momentul actual, niciun depozit din cele enumerate mai sus nu mai poluează, fapt confirmat atât de inspecțiile realizate la fața locului de reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu, cât și de inexistența vreunei amenzi emise în acest sens Consiliului Județean Cluj”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Județean Cluj.

Citește mai departe

Clujul de altă dată

DOCUMENTE INEDITE. România, plecată după graniţe la Paris. Clujeanul Al. Vaida Voevod şi Ionel Brătianu

Publicat

În urmă cu exact 102 ani începea la Paris Conferinţa de pace care a urmat Primului Război Mondial. În urma conferinţei, România a primit noile granite. Delegaţia României la Paris a fost formată din Ion IC Brătianu, Alexandru Vaida Voevod, Victor Antonescu şi Constantin Angelescu. Primul a fost şeful delegaţiei, în calitate de prim ministru. Iar Alexandru Vaida Voevod a încheiat misiunea României la Paris. Tot în calitate de premier, după demisia lui Ionel Brătianu, pe 12 septembrie 1919.

Pace, pace…

Conferința de Pace de la Paris, începută pe 18 ianuarie 1919, a avut ca obiectiv stabilirea noii configurații politico-teritoriale. Au participat 27 de state. România s-a prezentat cu o serie de revendicări care au urmărit, în principal, consacrarea actelor de unire din anul 1918. Dar şi eliminarea tuturor consecințelor războiului, determinate de ocuparea unei părți importante a teritoriului național de către inamic.

*în imagine, Ionel Brătianu, alături de ceilalţi membri ai delegaţiilor participante la Tratatul de la Paris, într-o prezentare din revista L Illustration din 10 mai 1919 (arhiva Cluj24). Brătianu este prezentat în imagine la poziţia 25. Ion IC Brătianu i-a cedat locul, în acelaşi an 1919, lui Alexandru Vaida-Voevod. Atât în fruntea delegaţiei române de la Paris, cât şi ca şef al guvernului

 

Pe 19 ianuarie/1 februarie 1919 șeful delegației române, Ionel Brătianu, a prezentat memoriul „România în fața Conferinței de la Paris. Revendicările sale teritoriale” în care a făcut un larg expozeu asupra conduitei țării în război și a împrejurărilor în care s-a încheiat pacea separată cu Puterile Centrale. Premierul a cerut recunoașterea internațională a actelor de unire din anul 1918, exprimate în hotărârile de la Chişinău, Alba Iulia şi Cermăuţi.

*în imagine, un document semnat la Conferinţa de la Paris (arhiva Cluj24) de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Mihai Şerban, Adrian Otoiu şi Ioan Vulcu. Primii patru, alături de Traian Vuia, Ion Pillat şi V. Niţescu au intrat, în 1919, în loja masonică „Ernest Renan”. În noua lor calitate au putut trata mai lesne cu delegaţii marilor puteri prezente, formate şi ele preponderant din masoni. Iar acest lucru, alături de demersurile Reginei Maria, a avut o importanţă determinantă pentru graniţele României

Delegația română condusă de Ion I. C. Brătianu nu a avut o atmosferă foarte favorabilă. Premierul a adoptat o atitudine intransigentă în ceea ce privește recunoașterea integrală a Tratatului din 4-17 august 1916, prin care Banatul urma să revină în întregime României. Au existat divergențe privind minoritățile, România neacceptând controlul internaţional. De altfel, la 2 iulie 1919, Ionel Brătianu a părăsit lucrările Conferinței. Pe 30 noiembrie se constituie un guvern parlamentar sub președinția lui Alexandru Vaida-Voevod.

Tratatul de la Trianon

Cu ocazia Conferinţei de la Paris a fost semnat şi Tratatul de la Trianon, pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

*în imagine, prima hartă a României Mari (arhiva Cluj24). Este realizată de generalul Constantin Teodorescu, cartograful Armatei Românie, pe 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire. Graniţă vestică este haşurată şi stabilită ulterior, la Tratatul de la Paris

Semnatarii din partea României au fost Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Pentru graniţa de vest, România îi datorează mult lui Emmanuel de Martonne şi în special unui geograf francez prea puţin cunoscut, Robert Ficheux, care a bătut la pas toate localităţile de graniţă.

În Tratatul de la Trianon, textul articolului 45 stipulează: “Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea a II-a și recunoscute, prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România”.

*Ion I.C. Brătianu (20 august 1864, 24 noiembrie 1927) a jucat un rol determinant în Marea Unire din 1918, a fost de cinci ori premier, mai mult decât oricine, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul apărării naționale, de două ori ministru al afacerilor externe, preşedinte al Partidului Național Liberal. Unul dintre cei trei băieţi ai lui Ion C. Brătianu.

*Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc, de trei ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României.

(MaAv)

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate