Connect with us
"

CULTURA

„La Dolce Vita” a la Cluj. TIFF-ul are clip de prezentare

Publicat


Cea de a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania va avea loc între 31 iulie și 9 august 2020, la Cluj-Napoca. Proiecțiile în aer liber vor deveni vedetele ediției de anul acesta, clujenii fiind obișnuiți cu ele, întrucât Piața Unirii era plină în fiecare seară de spectatori. Mai mult, respectarea măsurilor impuse de autorități va fi una dintre prioritățile organizatorilor.

TIFF-ul este printre puținele evenimente culturale de anvergură care rămâne în picioare, după ce festivalurile Jazz in the Park, Untold sau Electric Castle au anunțat că se vor ține doar la anul.

Cu două săptămâni înainte de debut s-a lansat și clipul de promovare al festivalului.

Clujul se transformă într-un fermecător platou de filmare old fashion, populat de personaje seducătoare și apariții neașteptate în campania de imagine a celei de-a 19-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (31 iulie – 9 august 2020). Scene antologice, inspirate din opera marelui cineast italian Federico Fellini, adaptate contextului actual și condimentate cu umor ardelenesc, recompun povestea regizorului aflat în pană de inspirație din capodopera 8 ½, în spotul semnat de artiștii româno-britanici Anton și Damian Groves.

Un omagiu adus unuia dintre cei mai influenți regizori din istorie, căruia TIFF îi dedică anul acesta  retrospectiva Close-up Federico Fellini, campania marchează într-o manieră inedită cei 100 de ani de la nașterea cineastului. Actorul Alec Secăreanu (God’s Own Country) este protagonistul spotului oficial, realizat în alb-negru, din care nu lipsesc paparazzi, preoți cu mască, mașini de epocă, personaje de carnaval și cadre spectaculoase surprinse deasupra orașului, într-o vertiginoasă mostră de distanțare socială. În posterul oficial al ediției, lansat în două variante (una exuberantă, alta melancolică), publicul o va recunoaște pe actrița Monica Bârlădeanu, într-o ipostază inconfundabilă, inspirată de celebra scenă din La dolce vita.

Sursa foto/video: TIFF

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

Comori ale Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Idol de aur din Epoca Cuprului, dintr-un tezaur unic descoperit în 1912

Publicat

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) deține în colecțiile sale piese unice de patrimoniu care sunt prezentate în urma unui parteneriat cu Cluj24.ro.

O astfel de piesă este și un idol de aur, un pandantiv sub formă de pasăre stilizată, care face parte dintr-un tezaur unic, descoperit în anul 1912 într-un sat din județul Sălaj.

Tezaurul de aur este cel mai vechi descoperit în România, având o vechime de aproximativ 6000 de ani.

”Un țăran din satul Moigrad, comuna Mirșid, a mers să își are pământul și a scos la iveală mai multe piese întregi lucitoare.

Nu și-a dat seama ce erau și a vrut să le vândă la târg din Zalău, dar nu reușește, astfel că le aduce la Muzeul Ardelean din Cluj care i le cumpără. Nici muzeograful de atunci  nu a înţeles, în primă fază, ce reprezentau piesele din faţa sa, motiv pentru care l-a refuzat pe vânzător.

Din fericire, a doua zi s-a răzgândit şi a cumpărat piesele de la ţăran, însă numai pe cele întregi.

Din cele câteva piese, una a rămas la Cluj, iar restul fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României din București”, a spus muzeograful Monica Bodea.

Când era purtat pandantivul?

Piesa din colecția MNIT este un idol – pandantiv sub formă de pasăre stilizată, care cântărește 25,40 grame și conține aur (84,2%), argint (14,7%), cupru (0,1%), Fier (0,4 %).

”Idolul este realizat din foițe de aur, executat în tehnica prin ciocănire la rece. Datează din Epoca Cuprului, perioada eneolitică, cultura Bodrogkeresztur, din mileniul al IV-lea î.H. Idolul – pandantiv era purtat cu ocazia unor ceremonialuri legate de Marea Trecere: Moarte – Renaștere”, a explicat Monica Bodea.

În partea superioară, piesa este prevăzută cu două orificii în care era ”nituit” un dispozitiv de agăţat.

Ornamentica este alcătuită din trei registre, realizate prin batere din partea dorsală, astfel că decorul pare ”în relief”.

Primul registru este chiar sub orificiile dispozitivului de atârnare şi constă dintr-un cerc cu centrul marcat, iar registrul principal este format din două cercuri tangente „îmbrăcate” cu două semicercuri concentrice, dând impresia unor „ochelari”.

Sub acest decor se află simbolul unui ”sceptru” cu capul triunghiular, asemănător cu o nicovală.

Partea inferioară a sceptrului pare să fie coada unui şarpe.

 

 

Citește mai departe

CULTURA

Dumitru Fărcaş. Doi ani fără clujeanul care ne-a dus muzica în lume. Aproape 60 de ani de muzică

Publicat

Poate că nu e musai să-ți placă muzica populară ca sa-ți placă muzica populară. Poate că e o imbecilitate fraza anterioară. Dar, nu poate să nu-ți placă ceea ce s-a născut din țipătul, bucuria, deznădejdea, speranța, suferința oamenilor satului de pe acest pământ. Pentru că și cele mai mari metropole ale lumii n-au fost altceva decât sate, la originile lor. Și acolo, din lutul lor, s-a născut civilizația de azi, dacă o numim astfel.

Nu trebuie să ne placă muzica populară ca să ne placă muzica populară. E o imbecilitate, un non-sens, poate, dar ascultați-l pe Dumitru Fărcaș și poate că o să simțiți în muzica lui, a noastră, de fapt, toată viața voastră, a noastră. Sau măcar a înaintașilor noştri.

Cine a fost Dumitru Fărcaş

Dumitru Fărcaş (12 mai 1938, Groşi, Maramureş, 7 august 2018, Cluj-Napoca), taragotist de muzică populară. Făcea parte dintr-o familie cu tradiție muzicală. Bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la flier. Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 urmează cursurile Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi. Dumitru Fărcaș și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureşul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de Cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

Premii

1962 – Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki

1972 – Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris

1991 – Laureat al Premiului Ethnos

1999 – Laureat al Festivalului „Smithsonian Folklive Festival”, Washington

1999 – Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles

2000 – Premiul Inter-Lyra în cadrul Olimpiadei de Muzică și Dans „Cele cinci Lyre”, Budapesta

Dumitru Fărcaș a primit titlul de „Cetățean de onoare” al orașului Phenian (Coreea de Nord) și al orașelor Cluj-Napoca, Bucureşti, Reţişa şi Baia Mare. A fost președinte de onoare al Congresului Internațional al Taragotiștilor.

Președintele Ion Iliescu i-a conferit, pe 29 noiembrie 2002, Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. El i-a conferit pe 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D – “Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

Pe martie 2008, Dumitru Fărcaș a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, potrivit Wikipedia.

(Ma.Av.)

sursa foto: digi24

Citește mai departe

CULTURA

Ministrul Culturii va înmâna un premiu la TIFF

Publicat

Ministrul Gheorghiu va fi prezent la Gala de închidere a TIFF, unde va înmâna un premiu. Alături de Ministrul Culturii, la Cluj vor mai fi prezenți Vetuța Stănescu – Secretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației și Ștefan Bâlici, director general al Institutului Național al Patrimoniului.

Tezaur Uman Viu este un titlul onorific acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.[1] Până la adoptarea, în 2003, a noii convenții UNESCO, programul a încurajat statele membre să creeze o metodă de recunoaștere a meșterilor tradiționali talentați.

Tezaurul viu al Clujului

  • Cornel Bumb, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Ciurcui, instrumentist tradițional (vioară), satul Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj;
  • Băbuți Covaci, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Covaci, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Francisc Lovasz “Kuli”, dansator popular, satul Vișea, comuna Jucu de Sus, județul Cluj;
  • Dumitru Moldovan, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Carol Țuli, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Anomaliile unui oraş care se voia Capitală Culturală Europeană. Propunerile specialiştilor

Publicat

Clujul este un oraş cu pretenţii din multe puncte de vedere, iar în domeniul cultural standardele sunt şi mai mari, însă realizările nu sunt tocmai pe măsura pretenţiilor.

Faptul că, de exemplu, am pierdut, în detrimentul Timişoarei, competiţia pentru titlul de Capitală Culturală 2021, cauza este chiar suficienţa noastră.

Faptul că românii şi maghiarii din Cluj-Napoca sărbătoresc separat zilele oraşului, arată falia care se cască între cele două comunităţi, falie întreţinută şi de autorităţi.

Românii şi maghiarii din Cluj-Napoca trăiesc în două oraşe? Există două culturi ale oraşului, una românească şi una maghiară?

Dacă nici la nivel spiritual, cultural, Clujul nu poate să fie unit, dacă intelectualitatea celor două etnii nu poate să-şi dea mâna, cum am mai putea să aşteptăm ca această comuniune culturală să vină din partea altor categorii sociale, cu mai puţine pretenţii, din partea oamenilor simpli?

Cultura şi formele ei de promovare. Punctul de vedere al specialiştilor. Promisiuni neonorate

Pierderea competiţiei pentru ,,Clujul – Capitală Culturala Europeană 2021” a declanşat, alături de nemulţumirea cetăţenilor pentru modul neprofesionist şi individualist de scriere a proiectului şi desconsiderarea recomandărilor experţilor Comisiei Europene, un angajament public ferm şi asumat a Primarului, Preşedintelui CJ şi echipei lor că vor realiza până în 2020 toate investiţiile cuprinse în HCL.

După pierderea competiţiei, Primarul s-a angajat să pună în practică întregul proiect de Capitală Culturală, având finanţarea bugetată şi aprobată în CL. Totușo, nici o investiţie majoră NU s-a făcut în infrastructura culturală, în arta-şi-cultura de calitate, fapt ce se cere clarificat şi reglat prin următorul buget anual sau la rectificarea pe 2020.

Anomalii. Propunerile specialiştilor

Membrii CCL au monitorizat şi semnalat aceste anomalii, elaborând propuneri:

  • Finalizarea sediul nou, aflat în lista de investiţii a municipiului şi mutarea concertelor Filarmonicii clujene.
  • Reamplasarea “Monumentului Holocaustului” în Parcul Orașului între monumentele similare ale ”Revoluției din Ungaria” şi cel al “Victimelor Comunismului”. Situatia creată la ora actuală, de amplasare a unui monument destinat compasiunii pentru victimele: “regimului Hortist de ocupație vremelnică a teritoriului Romăniei”, în Parcul care poartă numele PĂRINTELUI UMORULUI  ROMÂNESC, este total inadecvată şi categoric unică în lume.

Zilele oraşului trebuie să fie evenimentul tuturor clujenilor

  • Zilele Oraşului trebuie să fie evenimentul fiecărui clujean, indiferent de etnie, pentru că fiecare dintre noi aparţinem comunităţii acestui oraş, iar facilitatea organizării de evenimente similare, separate, pe criterii etnice, nu face decât să divizeze comunitatea.
  • Modernizare imobilului care găzduieşte Muzeului de Artă şi aducerea în faţa vizitatorilor a marilor colecţii.
  • Punerea în valoare culturală şi turistica a marilor personalităţi culturale şi de ştiintă ale Clujului, din respect pentru meritele lor.
  • Consultarea clujenilor pe tema: Clujul Festivalier vs. Cultura Urbană la Cluj-Napoca.
  • Realizarea statuii MARII UNIRI propusă de arh. Ionel Vitoc.
  • Iluminatul ornamental al clădirilor de patrimoniu şi al statuilor reprezentative ale oraşului.

Un obiectiv ce preocupă pe unii membri ai CCL Cluj îl reprezintă finalizarea lucrărilor la Catedrala Greco-Catolică din Pţa. Cipariu, începute acum 25 de ani (!?), precum şi sistematizarea terenului plantat cu câteva clădiri fără valoare din spatele acesteia, respectiv între Calea Turzii şi Str. Andrei Mureşanu (de 30 de ani e un haos architectural şi urbanistic). Intrarea în centrul Clujului dă o imagine dezolantă şi a impotenţei administraţiei locale de a soluţiona acest spatiu esenţial pentru IMAGINEA CLUJULUI şi calitatea vieţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate