Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, l-a primit pe omologul său belgian, Theo Franken, la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Întâlnirea a reprezentat un nou pas în consolidarea cooperării bilaterale româno-belgiene în domeniul apărării.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit vineri, 23 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, vizita omologului său din Regatul Belgiei, Theo Franken.

Întrevederea a reprezentat o bună oportunitate pentru aprofundarea dialogului  bilateral și pentru continuarea consultărilor demarate recent în cadrul reuniunilor miniștrilor apărării din Uniunea Europeană și NATO.

Securitatea Mării Negre, o prioritate comună

Discuțiile s-au axat pe subiecte de actualitate privind securitatea regională, cu accent pe situația din regiunea Mării Negre, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, consolidarea relației bilaterale în domeniul apărării și pe cooperarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.

Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat importanța consolidării posturii de apărare pe flancul estic al NATO și asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre, în contextul pregătirii deciziilor ce urmează a fi adoptate la viitorul Summit NATO de la Haga, din luna iunie.

România și Belgia – parteneri în inițiativele europene de apărare

Pe agenda discuțiilor s-au regăsit, de asemenea, aspecte legate de Carta Albă privind pregătirea pentru apărare 2030 și noul instrument financiar european SAFE (Security Action for Europe), reflectând interesul comun pentru consolidarea rolului UE în întărirea rezilienței și capacităților de apărare la nivel european.

În ceea ce privește cooperarea militară, partea română a apreciat în mod deosebit contribuția substanțială a Belgiei la Grupul de Luptă al NATO desfășurat în România sub conducerea Franței. A fost evidențiată, de asemenea, dislocarea temporară, în premieră în țara noastră, a unui batalion belgian,  în  cadrul exercițiului multinațional Dacian Spring 25.

Sprijin comun pentru Republica Moldova și vecinătatea estică a UE

Ministrul Tîlvăr și-a exprimat aprecierea pentru participarea Belgiei cu un observator în Grupul Operativ al MCM Black Sea, structură esențială pentru asigurarea siguranței navigației în Marea Neagră.

Cei doi oficiali au salutat nivelul excelent al relațiilor bilaterale, exprimând deschidere pentru identificarea de proiecte comune care să contribuie la modernizarea și consolidarea capacităților Armatei României, precum și pentru creșterea interoperabilității și pregătirii personalului din cele două armate.

Un punct important al discuțiilor oficiale a fost reprezentat de reafirmarea sprijinului pentru Republica Moldova în parcursul de integrare europeană, fiind subliniată importanța coordonării europene pentru întărirea rezilienței și stabilității acestei țări, precum și a partenerilor din vecinătatea estică a Uniunii Europene.

La început a fost răsărit de pe fix, apoi cenzurat, și în cele din urmă a devenit epic. Deși a terminat jurnalismul, deși i-a plăcut mai mult publicitatea, Dragoș Stan este comediant. Adică acea persoană de care râde lumea. Că dacă nu râde, îi bai și trebuie să-și caute altă meserie. O recapitulare a epopeei lui de la origini până în prezent a făcut-o în calitate de invitat la Marius Aciu în „Clujăreală”.

„Am făcut jurnalism, dar eram mai pasionat, să zic, de publicitate în perioada aia. Mi se părea mai strălucitoare publicitatea. Și asta și datorită ție, că mi se părea că ești un prof foarte cool. Asta fiind prin 2005 sau 2006, deci sunt 20 de ani de atunci.

VIDEO. Comediantul Dragoș Stan, la Clujărelă: Cu un telefon, dacă ai idei, poți să-ți faci propriul SHOW

Eu sunt de loc din Piatra Neamț, mai precis din Mărăței Piatra Neamț, un cartier al orașului. Și am venit la facultate în Cluj. N-am vrut Iași, aș fi vrut București. Aveam un prof care-mi plăcea. Era cumva și ăla foarte cool, fără nicio asemănare. Și el mi-a propus să facem un blat. Că are el ceva relații la Cluj, este decanul de la Litere, unde-i jurnalismul. Eu am zis că trebuie să ai notă mare la bac. Hai să facem blat la bac și după aia, las că vedem noi cum o să fie. Între timp am aflat că-i escroc omul nostru, dar am rămas cu gândul de a merge la Cluj. Mai ales că tatălui meu îi plăcea ideea, el lucrând pentru ARDAF pe vremea aia. Foarte bine te-ai gândit că vrei să dai la Cluj, zise tata, neștind substraturile mele.

Pe care le-a aflat după aia. I-am povestit. Dar am rămas la ideea de a merge la Cluj și la jurna. Că nici nu-mi plăcea să învăț foarte tare, îmi plăcea limba română, mi se părea interesant domeniul și am zis, da, jurnalism, mai degrabă. Am eu un dicton bulgăresc după care mă ghidez în viață: dacă este, este. Dacă nu este, nu este. Asta este.

Am devenit pasionat mai degrabă de publicitate decât de jurnalism. Pe partea de creație zboară mintea mai ușor. Dar mi se părea și mai strălucitor domeniul în perioada aia. Erau, începeau să fie emisiunile alea dedicate spoturilor publicitare, erau festivaluri de spoturi publicitare, totul părea foarte mișto. Alta era creativitatea pe atunci, trebuie să recunoaștem față de ce este acum în domeniul publicitar.

„Comedia mi-a plăcut tot timpul”

În timp ce eram în facultate, din anul 4 am intrat la o agenție locală. Acolo am realizat că nu avea nicio legătură cu ceea ce vedeam la TV, adică nu mai era atât de sparkling și era mai multă muncă de jos și mai puțină creativitate. Apoi am început să dau voci pentru spoturile radio, ca o joacă, inițial. Și am început cu impersonating, cu imitat de personaje. Cred că vreo 3-4 ani încă au mers spoturile alea în care puneam eu voci imitându-l pe Becali și alte personaje ale momentului. Am făcut asta, efectiv ca o joacă, adică nu m-am gândit niciodată că o să fac asta la modul profesionist. Și în continuare mi se pare o joacă.

Comedia mi-a plăcut tot timpul. Adică, dacă-mi amintesc de mine în copilărie, mă uitam la Divertis, încercam să imit chestii de acolo, încercam să fac în stilul ăla glume… Cumva mă proiectam în domeniu ăsta, dar n-am văzut niciodată neapărat drumul foarte clar. Am văzut oarecum direcția, oarecum. Dar n-am văzut drumul foarte clar. Și, până la urmă, cred că am ajuns să fac ceea ce-mi doream.

Îmi părea foarte greu să ajung la televizor. La televizor sau show-uri cu publicul, cum am spus, că erau Divertis sau Vacanța Mare. Dar era un monopol, aș zice și o barieră dictată de tehnică. Ei, în ziua de astăzi, nu mai există asta. E mult mai liberalizat accesul. Adică na, cu un telefon, dacă ai idei, poți să-ți faci propriul show.

M-am acuzat mulți ani de faptul că nu suficient de ambițios sau de întreprinzător. Dar pe de altă parte m-am liniștit după aia și mi-am acceptat chestia asta. Dar pe de altă parte, când mi s-au oferit oportunități sau provocări, am zis tot timpul, bă, hai să fac asta”, a spus Dragoș Stan la „Clujăreală”.

Pompieri din toată țara, inclusiv din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, au fost mobilizați în patru județe din estul țării, unde sunt prognozate fenomene meteo severe în următoarele ore.

Ca urmare a unei noi avertizări meteorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie și în contextul manifestării unor fenomene severe în ultimele ore, au fost dispuse măsuri suplimentare pentru protejarea populației și gestionarea eficientă a posibilelor efecte.

În intervalul 24 mai, ora 15 – 25 mai, ora 10, în județele Vrancea, Galați, Vaslui și Bacău vor fi averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 50…70 km/h) și pe alocuri grindină. În intervale scurte de timp (1-3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și izolat de peste 50 l/mp.

Din dispoziția Prim-ministrului interimar, Cătălin Predoiu, au fost activate grupele operative la nivelul tuturor inspectoratelor pentru situații de urgență.

Măsuri pentru gestionarea situațiilor de urgență

Mai mult, pentru gestionarea situațiilor de urgență ce pot apărea, au fost dispuse următoarele măsuri:

La nivel central:

• Monitorizarea și coordonarea situației din teren prin structura de specialitate a Departamentului pentru Situații de Urgență și a Inspectoratului general pentru Situații de Urgență, în legătură permanentă cu instituțiile reprezentate în Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

La nivel teritorial:

• Transmiterea prognozelor, avertizărilor și informărilor privind producerea fenomenelor meteorologice/hidrometeorologice periculoase către autoritățile competente pentru dispunerea măsurilor specifice.
• Menținerea în stare de operativitate a tuturor mijloacelor și echipamentelor pentru acțiuni de răspuns.
• Instituirea permanenței la nivelul autorităților locale din zonele aflate sub avertizare.
• Monitorizarea în teren a cursurilor de apă vizate de avertizările/atenționările hidrologice.
• Creșterea capacității operaționale la Detașamentul de Pompieri Arad (ISU Arad).
• Emiterea a 23 de mesaje RO-ALERT în 18 și 2 mesaje CRAWL-TVR

Pompieri din toată țara, mobilizați în județele aflate sub cod portocaliu

Pentru consolidarea capacității de intervenție în sprijinul inspectoratelor din județele vizate (Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați), au fost mobilizate resurse suplimentare după cum urmează:

• ISU BN, ISU HR, ISU SV și ISU MS în sprijinul ISU VS, cu 1 autocamion de intervenție și 2 motopompe;
• ISU CJ și ISU MM în sprijinul ISU BC, cu 1 autocamion de intervenție și 2 motopompe;
• ISU AB, ISU BV, ISU CV și ISU SB în sprijinul ISU GL, cu 1 autocamion de intervenție și 2 motopompe;
• ISU AG și ISU VL în sprijinul ISU VN, cu 1 autocamion de intervenție și 2 motopompe.

Ministerul Afacerilor Interne continuă monitorizarea atentă a situației operative fiind pregătit să adopte măsuri suplimentare în funcție de evoluția fenomenelor.

„De asemenea, suntem în contact permanent cu Administrația Națională de Meteorologie și cu Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor.

Recomandăm populației să urmărească sursele oficiale de informare, să respecte recomandările autorităților și să se pregătească pentru posibile intervenții de urgență în cazul apariției unor riscuri iminente”, a transmis ISU Cluj.

Pentru informații suplimentare privind modul de comportare în situații de urgență, accesați platforma națională de pregătire https://fiipregatit.ro și descărcați aplicația DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și întreaga comunitate academică din România sunt astăzi în doliu, odată cu trecerea în neființă a profesorului emerit George Cipăianu, istoric de prestigiu și spirit luminat al cercetării moderne românești.

Născut în 8 martie 1942, în comuna Papiu Ilarian, județul Mureș, profesorul Cipăianu și-a construit o carieră academică solidă, începută la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj, unde a activat ca cercetător științific din 1967, și continuată printr-o activitate didactică și de cercetare remarcabilă, desfășurată timp de peste patru decenii.

Specializat în istoria modernă a României, a analizat cu rigoare științifică teme precum naționalismul românesc în Imperiul Habsburgic, perioada interbelică și regimul comunist. A fost autor și coautor a numeroase volume și studii fundamentale, printre care se numără cercetările despre Vincențiu Babeș, George Barițiu, precum și contribuțiile sale esențiale privind relațiile internaționale în timpul Primului Război Mondial.

În paralel cu activitatea științifică, profesorul Cipăianu a fost un mentor generos și un formator de elite. A predat cursuri la Universitatea „Babeș-Bolyai”, dar și în Franța, în cadrul mai multor universități prestigioase, unde a promovat cunoașterea istoriei și a relațiilor internaționale dintr-o perspectivă comparativă și critică.

Distins cu Premiul Academiei Române și cu ordine academice internaționale, între care L’Ordre des Palmes Académiques și Eques Ordinis Sancti Gregorii Magni, profesorul Cipăianu a fost o figură importantă în promovarea valorilor europene în gândirea istorică românească.

Profesorul George Cipăianu lasă în urmă o operă academică vastă și generații de discipoli care îi vor duce mai departe moștenirea intelectuală. Colegii, studenții și toți cei care l-au cunoscut îi vor păstra vie amintirea și recunoștința.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Biografie

Studii

• 1960  – Bacalaureat  – Liceul „Ady-Șincai”, Cluj-Napoca
• 1962-1967  – Licență  – Istorie Modernă a României  – Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea  „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca
• 1977 – Doctorat – Istorie Modernă a României  – Institutul de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca

Activitate profesională

• 1993-1995 – Profesor asociat – Predare curs: România și Puterile Aliate și asociate în Primul Război Mondial –  Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca
• 1968-1997 – Cercetător științific, cercetător principal – Responsabilități de cercetare și de publicare a izvoarelor și a lucrărilor de interpretare privind istoria României și a relațiilor internaționale –  Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj-Napoca (Institutul „George Bariț”) –  Cercetare, istorie
• 1994-2005 – Profesor invitat –  Predare cursuri de Istoria României și Istoria comunismului  – Université de Limoges, Faculté de Droit et des Sciences Economiques, Université Paris XII Val-deMarne, Faculté d’Administration et Echanges şi Faculté des Lettres, Département d’Histoire şi la Université de Marne-la-Vallée – Activitate didactică
• 1996-2009  – Profesor titular –  Predare cursuri de Istoria comunismului, Teorii ale relațiilor internaționale, Metodologia cercetării istoriei moderne și contemporane, Instituții ale relațiilor internaționale  –  Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca – Activitate didactică
• 2012-2013 – Profesor emerit  – Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca  – Predare cursuri: Histoire du Communisme, The History of International Relations in the 20th Century – Activitate didactică
• 2009-2025 – Profesor emerit – Predare cursuri: Introduction aux etudes des Relations Internationales, Istoria comunismului, Metodologia cercetării istoriei moderne și contemporane, Introduction to the Study of International Relations, International Relations in the 20th and 21st Centuries – Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca  – Activitate didactică

Premii/ Distincții:  Premiul Academiei Române, 1980 pentru cartea Vicențiu Babeș: 1821-1907; L’Ordre des Palmes Académiques au grade des chevalier, 2001;  Eques Ordinis Sancti Gregorii Magni, 2013;

Listă de publicaţii

Cărți (Bibliografie selectivă)

• Corespondenţa lui Vincenţiu Babeş (scrisori primite), Editura Dacia, Cluj, 1976, 275p. (în colaborare cu M. Dan).
• Vincenţiu Babeş (1821-1907), Editura Facla, Timişoara, 1980, 234 p.
• Corespondenţa lui Vincenţiu Babeş (scrisori trimise), Editura Dacia, Cluj, 1983, 305 p. (în colaborare cu A. M. Cipăianu).
• George Bariţ şi contemporanii săi, Editura Minerva, Bucureşti, 1981, 386 p. (în colaborare).
• La consolidation de l’union de la Transylvanie et de la Roumanie (1918-1919). Témoignages Français, Bucureşti, 1990, 334 p. (în colaborare cu Gh. Iancu).
• At the Cross-Roads (Fall of 1917-Spring 1918). Great Britain and Romania’s Making of a Separate Peace, Editura Cogito, Oradea, 1993, 310 p.
• George Bariţ şi contemporanii săi, Editura Minerva, Bucureşti, 1993, 260 p.(în colaborare).
• Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1849-1919. Documente, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1996, 620 p. (în colaborare cu D. Suciu şi S. Retegan).
• La présence française en Roumanie pendant la Grande Guerre 1914-1918, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997 (sub redacţie cu V. Vese), 184 p.
• La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, Presses Universitaires de Cluj, Cluj-Napoca, 2000 (sub redacţie cu V. Vese), 355 p.
• Romanian and British Historians on the Contemporary History of Romania, Cluj Napoca, University Press, 2000 (sub redacţie cu Virgiliu Ţârău), 268 p.
• Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1849-1918 (coordonator Simion Retegan), volumul II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004, 597 p. (colaborator).
• Documente privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1848-1918(coordonator Simion Retegan), volumul III, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, 641 p. (colaborator).
• Catholicisme et communisme en Roumanie 1946-1955. Une perspective diplomatique Française, E.F.S.E., Cluj-Napoca, 2014
• Catolicism și comunism în Romania 1946-1955. O perspectivă diplomatică franceză, Argonaut, Cluj-Napoca, 2015
• Vincenţiu Babeş (1821-1907), Ediţia a II-a îngrijită şi prefaţată de Acad. Păun Ion Otiman, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015

Articole și studii

• „Contribution à l ‘étude des relations roumano-austro-hongroises au début du dualisme (1867-1868)”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia, 2, Cluj, 1989 (în colaborare cu D. Suciu)
• „The Memorandum and European Diplomatic Circles”, Transylvanian Review, No.4, Winter, 1994
• „Old and New in the Romanian Writing on International Relations (1990-1993)” în The History of International Relations in Central and Eastern Europe. Study, Tradition and Research Perspectives, Cluj-Napoca, 1995
• „Conception et action politiques dans le mouvement national roumain (1860-1872)”, Buletin of the Center for Transylvanian Studies, IV, 2, September, 1995 (în colaborare cu D. Suciu)
• „The Romanian Greek-Catholic Church under Communism” în Ethnicity and Religion in Central and Eastern Europe, Cluj -Napoca, 1995
• „Le Général Henri Mathias Berthelot et la Bessarabie (janvier-février 1918)”, Transylvanian Review, volume V, No.3, Winter 1996
• „Minorities in Interwar Romania and the League of Nations”, Transylvanian Review, volume IV, No.2, Summer 1996 (în colaborare cu Gh. Iancu)
• „Une Eglise réduite au silence: les gréco-catholiques roumains et le communisme”, Transylvanian Review, volume VI, No.1, Spring, 1997
• „Roumains et Français sur le front de Roumanie 1917-1918″ în La présence française en Roumanie pendant la Grande Guerre, Editura Universităţii, Cluj, 1997
• „Considérations sur les débuts de la Mission Militaire Française en Roumanie (1916)”, Transylvanian Review, volume VI, No.3, 1997
• „Soviet Attempts at Destabilizing Romania during the dynastic crysis”, în Romanian and British Historians on Contemporary History of Romania, edited by George Cipăianu and Virgiliu Târău, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca University Press, 2000 (în colaborare cu I. Ciupea)
• „Dilemmes, options et risques dans les relations internationales de la Roumanie pendant la Première Guerre mondiale” în La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, sous la direction de G. Cipăianu et Vasile Vese, Presses Universitaires de Cluj, Cluj-Napoca, 2000
• „La chiesa Greco-Cattolica Romena nei primi anni del processo di sovietizzazione del paese” în Etnia e confessione in Transylvania (secoli XVI-XX), a cura di Francesco Guida, Lithos editrice, Roma, 2000
• „La formation de la Grande Roumanie” în L’altra metà del continente. L’Europa centro-orientale dalla formazione degli Stati nazionali all’integrazione europea , a cura di Francesco Guida, Padova, CEDAM, 2003
• „L ‘impronta europea dei romeni e della loro civiltà nei secoli XVIII-XX. Opzioni intellettuali e modernizzazion culturale e politica”, în Romania-Italia-Europa. Storia, politica, economia e relazioni internazionali, a cura di Francesco Randazzo, Roma, Periferia, 2003
• „L ‘ancrage européen des Roumains et de leur civilisation (XVIIIe-XIXe siècles)”, Transylvanian Review, volume XIII, No.2, Summer, 2004
• „La Chiesa Greco-Cattolica romena dopo il 1989″, Annuario dell ‘Istituto Italo-Romeno di Studi Storici, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004
• „Dimensiunea internaţională a unui caz de solidaritate catolică: Monseniorul Vladimir Ghika în închisorile comuniste din România”, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Theologia Catholica, XLIX, 1, 2004
• „Opţiunea occidentală a românilor (secolele XVIII-XX)” în Călători români în Occident, coordonatori Nicolae Bocşan şi Ioan Bolovan, CST, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2004
• „Il modello ceausista nel regime politico comunista romeno” în Comunismo e comunismi.Il modello rumeno. Atti del convegno di Messina, 3-4 maggio 2004, a cura di Gh.Mândrescu, Giordano Altarozzi, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005
• „La Romania e gli armistizi del 1917 et del 1918 (Focşani, Belgrado)” în Guerra e società nel XX secolo, a cura di Gh.Mândrescu, Giordano Altarozzi, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2007, (în colaborare cu Gh. Iancu)
• „I romeni e la formazione dell’idea di „Grande Romania”, in Annuaro Dell’Istituto Di Studi Italo-Romeno, Nr.VIII, 2012

Bibliografii

Bibliografia istorică a României 1944-1964, I, Bucureşti, 1970, 370 p. (colaborare)

Traduceri

• Illyriens et Daces, Cluj-Bucureşti, 1972, 295 p. (tradus partea română)
• La civilisation classique des Daco-Gètes, Musées Royaux d’Art et d’Histoire, Bruxelles, 1979, 108 p.
• The Dacians, John Harisson Ltd. Stockton, 1980 (în colaborare cu Elisabeta Isacu), 109 p.
• Francesco Traniello, Gianni Sofri, Il Risorgimento. Scurtă istorie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 112 p.
• Marc Bloch, Pledoarie pentru istorie, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007, 232 p.

FOTO: Captură ecran – TVR