ACTUALITATE
Ioana Mihăilă: E îngrijorător faptul că dorința de vaccinare a SCĂZUT în ultima vreme

„Faptul că dorinţa de vaccinare a scăzut în ultima perioadă reprezintă un motiv real de de îngrijorare”, a declarat marţi seara ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă.
„Faptul că dorinţa de vaccinare a scăzut în ultima perioadă reprezintă un motiv real de îngrijorare. Cumva era de anticipat pentru că există un procent, o parte a populaţiei care dorea să se vaccineze şi a ajuns să se vaccineze, există o parte a populaţiei care are nevoie de un imbold să ajungă la vaccinare şi cred că aici suntem în momentul ăsta, la acea parte a populaţiei care are nevoie de un oarecare imbold, sau să-i fie vaccinul foarte-foarte aproape şi foarte uşor disponibil”, a spus ministrul Sănătăţii, la postul B1 Tv.
Accesul la vaccin nu mai reprezintă o problemă
„Nu cred că mai este neapărat o foarte mare problemă de acces la vaccin. Probabil că ea mai este o problemă doar în mediul rural, poate într-un mediu rural izolat unde nici medicul de familie nu a început să vaccineze, dar în cea mai mare parte a ţării accesul la vaccin există şi el este destul de facil. Probabil că acum oamenii au nevoie de mai mult timp să ia decizia de a se vaccina.
Probabil că pe măsură ce văd că vecinul sau alt membru al familiei este vaccinat şi lucrurile au decurs bine şi încrederea în vaccin va creşte, dar acum începe de fapt maratonul, adică acea alergătură de lungă durată, până acum au fost sprinturi de vaccinare. Cred că acum începe bob cu bob vaccinarea”, a spus Ioana Mihăilă.
Ea a precizat că a început discuţiile cu Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, „tocmai să vedem cum putem muta din resursele umane mai ales, din mediul urban spre rural ca să creştem şi acolo rata de vaccinare”.
„Cred că deja milioanele (…) de oameni care au fost vaccinaţi şi care nu au trecut prin efecte adverse semnificative, mai ales dacă vorbim despre aceste vaccinuri cu ARN mesager, Pfizer şi Moderna, cred că acele date sunt suficiente. Nu cred că mai trebuie să aşteptăm rezultate ale unor studii înainte de a fi convinşi că e bine să ne vaccinăm”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
„Știu clar că există efecte pe termen mediu şi pe termen lung ale trecerii prin infecţie”
Referindu-se la faptul că unii oameni s-ar putea teme de eventuale efecte pe termen lung ale vaccinării, ministrul a spus că trebuie puse în balanţă „potenţialele efecte negative pe termen lung ale vaccinului”.
„Eu sunt foarte mare fan al medicinei alopate, nu spun decât potenţiale efecte pe termen lung şi îmi asum acest lucru, dar sunt convinsă că ele nu vor exista. Din nou, îmi măsor bine cuvintele şi ştiu clar că există efecte pe termen mediu şi pe termen lung ale trecerii prin infecţie, şi cred că tot timpul ar trebui să vedem şi să ne lăsăm influenţaţi de ce vedem foarte clar în faţa ochilor – şi ce vedem foarte clar în faţa ochilor este că au trecut luni întregi de la prima doză de vaccin administrată şi nu s-a întâmplat nimic până acum, aşa cum a trecut mai mult de un an de la primul pacient infectat şi avem multe dovezi care ne spun că trecerea prin infecţie este nocivă în anumite cazuri şi că de ea trebuie să ne ferim”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. Tânăr de 18 ani din Dej a căzut cu mașina de pe un pod în Valea Salcă. A rupt parapetul de protecție

O mașină a căzut, joi seară, în Valea Salcă din Dej, după ce a derapat pe pod și a rupt parapetul de protecție.
Primele informații arată că șoferul, un tânăr de 18 ani, circula cu viteză pe podul peste Valea Salcă și a pierdut controlul volanului.
Mașina în care se afla a derapat, a rupt parapetul și a căzut în vale cu roțile în sus.
Șoferul a reușit să iasă singur din mașină.
ISU Cluj: Tânărul a refuzat transportul la spital
”Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit noaptea trecută, în jurul orei 22.45, la un accident rutier petrecut pe strada Mărășești din municipiul Dej.
Echipajele operative au găsit la fața locului un autoturism răsturnat în afara părții carosabile, lângă un pod. Din fericire, nu au existat victime încarcerate. Un tânăr de 18 ani a fost evaluat de către paramedici, însă nu a necesitat transportul la spital. La misiune au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.
EVENIMENT
Alegeri prezidențiale 2025. A început votul pentru turul II în diaspora. Românii au trei zile pentru a se prezenta la urne

Românii cu drept de vot din diaspora sunt așteptați la urne, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe 16, 17 și 18 mai. Votarea a început în străinătate joi seară (la 22:00 ora României) odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă.
965 de secții de vot, deschise în diaspora
Cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării, pot vota într-una dintre cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an.
Cele mai multe secții de votare sunt în Italia și Malta (161), Spania (147), Marea Britanie (108), Franța și Principatul Monaco (69), Republica Moldova (64), SUA (50), Belgia (29) și Țările de Jos (23).
Pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.
MAE precizează că în cazul a cinci secții de votare din Franța, Marea Britanie și Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.
Trei zile pentru vot în diaspora
Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise, și în al doilea tur de scrutin, timp de trei zile, după cum urmează:
- Vineri, 16 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale)
- Sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale). În prima și a doua zi ale votării în străinătate, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege, până cel mai târziu la ora locală 23:59.
- Duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) și 21:00 (ora locală a României), nu mai târziu de ora 21:00, ora României, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora de închidere a secției respective, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției.
În a treia zi a votării în străinătate, 18 mai, secțiile de votare din străinătate organizate în zone al căror fus orar este înapoiat față de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00. În această situație, alegătorii care la ora locală a României 21:00 se află la rând pot să își exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora locală a României 23:59.
Peste 6.000 de voturi prin corespondență
Totodată, alegătorii români din străinătate au posibilitatea votului prin corespondență. Un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondență dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condițiile legale, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență s-au înregistrat în Germania, Marea Britanie, Elveția, Franța, Statele Unite, Italia și Spania.
Aproape un milion de voturi în diaspora, în turul I
La primul tur de scrutin au votat în diaspora 973.129 de cetățeni români.
Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).
Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia și introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
EVENIMENT
În 2025 a CRESCUT numărul celor care încasează PENSII speciale. Ce MESERII au avut aceștia

Numărul celor care încasează pensii speciale a crescut în 2025 față de anul trecut, așa cum arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți beneficiari sunt magistrați, mai exact foști judecători și procurori.
Potrivit celor mai recente date centralizate de Casa de Pensii Publice, numărul pensionarilor speciali a ajuns la 11.637 în aprilie 2025. Se constată o creștere cu 35 de beneficiari, comparând cu luna precedentă, scrie Fanatik.
În 2025 a CRESCUT numărul celor care încasează PENSII speciale. Ce MESERII au avut aceștia
De asemenea, în aprilie 2024, în România erau 11.471 de pensionari speciali. Cei mai mulți dintre aceștia, 5.624 de persoane, sunt foști magistrați a căror „pensie medie de serviciu”, așa cum este denumită, este de circa 5.000 de euro, adică 25.214 lei.
Alți 2.291 de beneficiari, foști salariați din personalul auxiliar din instanțe, primesc o pensie medie de 6.616 lei brut. Peste 1.360 de pensionari sunt foști piloți civili sunt, iar pensia medie a acestora este de peste 12.000 de lei brut.
Pe lângă aceștia, încă 880 de pensionari sunt foști funcționari publici parlamentari. Ei obțin o pensie medie de 6.137 de lei brut. Alte 800 de persoane fac parte din Corpului diplomatic și consular al României, iar pensia lor este de aproape 7.000 de lei.
„Cea mai mare pensie specială era încasată de un fost magistrat”
Totodată, 674 de persoane au lucrat la Curtea de Conturi, iar pensia medie de serviciu a acestora este de 10.120 de lei brut. Pe de altă parte, pensiile militare pentru un soldat gradat depășește suma de 3.000 de lei, așa cum anunța la începutul acestui an ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
„Vreau să demontez un mit, că pensiile în Armată sunt uriaşe. Într-adevăr, avem 10 pensii care sunt între 43.123 şi 56.160 lei. Ele aparţin unor magistraţi militari”, afirma ministrul Apărării.
De altfel, în septembrie anul trecut, cea mai mare pensie specială era încasată de un fost magistrat. Este vorba de suma de 69.343 de lei brut.

La începutul săptămânii viitoare vom afla care va fi drumul României pentru următorii ani. În Uniunea Europeană și NATO. Sau întoarcerea spre anii ´80 și Rusia.
Noul președinte, oricare va fi el, se va confrunta cu mari probleme sociale dar și economice, în condițiile în care PIB-ul României a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar avansul în primul trimestru din acest an a fost de numai 0,2% față de perioada similară din 2024, conform datelor prezentate de INS. Situație datorată în mare parte modului în care a fost condusă țara de către guvernul Ciolacu.
ANALIZĂ. Indicii ROBOR au revenit pe CREȘTERE
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențialelor a determinat ieșirea PSD de la guvernarea. Investitorii străini sau locali au decis ieșiri din piața valutară, iar euro a atins joia trecută maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stinge „incendiul” banca centrală a fost nevoită să vândă circa 6 miliarde euro, conform analiștilor Erste Bank, și să sterilizeze lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat nivelul dobânzilor interbancare, a indicilor ROBOR.
Joia aceasta, cursul euro a scăzut marginal de la 5,1036 la 5,1032 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,102 – 5,107 lei.
Cu câteva zile înainte de turul al doilea, indicii ROBOR au revenit pe creștere, urmare a creșterii temerilor față de o schimbare a drumului european al României.
„Finanțele s-au împrumutat joi cu 867 milioane de lei”
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,20 la 7,29%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,36 la 7,33%, iar cel la 12 luni de la 7,41 la 7,44%.
După ce au atras marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat, Finanțele s-au împrumutat joi cu 867 milioane de lei printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2026. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar Trezoreria a acceptat un nivel mediu ponderat al randamentului de 8,34%/an.
Euro se tranzacționa în culoarul 1,1172 – 1,1228 dolari, investitorii urmărind cu atenție modul în care se desfășoară negocierile comerciale dintre Statele Unite și China. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,5335 la 4,5554 lei.
„Media monedelor din regiune s-a apreciat”
Media francului elvețian a coborât de la 5,4412 la 5,4394 lei iar a lirei sterline de la 6,0523 la 6,0511 lei.
Prețul gramului de aur a scăzut de la 471,3738 lei la 463,9693 lei, efect al deprecierii metalului galben la 3.120 – 3.194 dolari/uncie.
Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2378 zloți/euro, respectiv 403,25 forinți/euro.
Bitcoin scădea joi la 101.563 – 103.891 dolari iar ethereum la 2.518 – 2.644 dolari.
Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00
Radu Georgescu