Connect with us

ACTUALITATE

Ioan Aurel Pop: Importanța Tratatului de la Trianon

Publicat


Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, scrie într-o postare pe Facebook despre importanța Tratatului de la Tianon. Acest tratat, semnat în 4 iunie 1920, marchează „momentul destrămării Ungariei, în urma „răpirii” de către marile puteri a „provinciilor sale istorice”, anume Transilvania, Slovacia, Croația”. Scrierile academicianului explică mai bine și mai complet fenomenul. Ele se găsesc, integral, mai jos.

Importanța Tratatului de la Trianon

De Ioan Aurel Pop:

„Sărbătoririle, aniversările și comemorările fac parte din viața cotidiană a popoarelor civilizate. Ne gândim și la înfrângeri, așa cum ne gândim și la victorii, le readucem pe toate, din când în când, în memorie, fiindcă din toate avem de învățat. Sunt regimuri politice și popoare care accentuează tragediile, precum sunt altele care glorifică împlinirile. Românii nu s-au gândit niciodată cu prea multă insistență la nereușitele lor istorice – și au fost destule de-a lungul vremii! – preferând amintirea, uneori prea apăsată, a victoriilor. Vecinii sârbi, de exemplu, dimpotrivă, au făcut din tragica bătălie de la Kossovopolje, din 1389 (în urma căreia turcii au luat inițiativa în regiune), un moment de referință pentru identitatea lor națională și un simbol al sacrificiului pentru credință.

Vecinii unguri au găsit cu cale să facă din anumite înfrângeri situate de-a lungul istoriei lor evenimente importante sau chiar sărbători naționale: Epoca Modernă începe, de exemplu, în istoria Ungariei, la 1526, odată cu „dezastrul” de la Mohács; 15 martie 1848 (când s-a decis, între altele, „unirea Transilvaniei cu Ungaria) marchează gloria unei revoluții pierdute; 23 octombrie 1956 este ziua altei revoluții înăbușite în sânge, de data aceasta de tancurile sovietice; 4 iunie 1920 este ziua „catastrofei” de la Trianon etc.

Tot auzim de numele de Trianon

În ultima vreme tot auzim de numele de Trianon, legat de semnarea în urmă cu un secol, a unui tratat de pace. La finele Primului Război Mondial, s-a încheiat câte un tratat de pace de către toate puterile învingătoare la un loc cu fiecare dintre statele învinse luate separat. De aceea, în anii 1919-1920, s-au semnat la Paris și în împrejurimi cinci documente care puneau capăt oficial războiului. Tratatul de la Trianon este ultimul din seria celor cinci.
Se cheamă așa după numele palatului numit Marele Trianon, de lângă somptuosul palat de la Versailles. Dacă nu se semna acolo acest tratat dintre puterile aliate și asociate și Ungaria, probabil că puțini români ar fi auzit de Trianon. Documentul regla toate problemele dintre învingători și Ungaria, care, la declanșarea războiului, nu fusese subiect de drept internațional.
De fapt, pentru prima oară după circa o jumătate de mileniu (1541-1920), Ungaria redevenea o țară independentă, recunoscută oficial ca atare tocmai prin acest înscris. Tratatul consfințea, între multe alte lucruri, desprinderea din teritoriul Ungariei istorice („Ungaria coroanei Sfântului Ștefan”) a tuturor teritoriilor (țări, provincii) în care ungurii erau minoritari sub aspect demografic.

Care erau aceste teritorii

Aceste teritorii erau, în principal, Croația și Voivodina, Slovacia și Transilvania, care au fost recunoscute ca făcând parte din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și, respectiv, România. Prin aceste decizii (și prin cele ale Tratatului de la Saint Germain), „Ungaria istorică” pierdea în favoarea populațiilor majoritare, care-și deciseseră destinul în 1918, cam două treimi din teritoriu.
Acest document, ale cărui prevederi sunt valide, în general, și astăzi, este prezentat de propaganda maghiară drept „cea mai mare nedreptate istorică făcută de către marile puteri occidentale Ungariei eterne, stăpâna Bazinului Carpatic”. De aceea, mulți maghiari văd în Tratatul de la Trianon momentul destrămării Ungariei, în urma „răpirii” de către marile puteri a „provinciilor sale istorice”, anume Transilvania, Slovacia, Croația etc.
Care este realitatea? Mulți spun astăzi, în plin relativism, că adevărul este așa cum îl vede fiecare („adevărul semnificație”), ceea ce este, însă, evident, lipsit de consistență logică. Când vorbim despre noua arhitectură a Europei Centrale și de Sud-Est de după Primul Război Mondial, este obligatoriu să facem distincție între realitățile de fapt și cele de drept. De fapt, toată ordinea veche a regiunii s-a prăbușit în anul 1918, când au căzut patru imperii și s-au format noi state ori s-au întregit altele, după criterii etnice și naționale.
Cauza acestei imense schimbări a fost, fără îndoială, lupta de emancipare națională a popoarelor, declanșată în secolul al XVIII-lea și ajunsă la apogeu în „secolul naționalităților” și la anii 1900. Ocazia schimbării iminente a fost, fără îndoială, războiul mondial, „marele război”, care a favorizat împlinirea voinței popoarelor, pe fondul înfrângerii marilor puteri din zonă. De drept, noua ordine a fost acceptată în anii 1919-1920, prin pomenitele tratate de pace.

Ce a însemnat asta pentru români

Pentru români, cehi, slovaci, croați etc., momentul culminant al schimbărilor a fost toamna anului 1918. Tratatul de la Trianon înseamnă pentru aceste popoare doar desăvârșirea procesului, prin consfințirea internațională a unei realități preexistente. În viziunea acestor popoare, nu marile puteri au creat România Întregită, Slovacia (în cadrul Cehoslovaciei) și Croația (în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor), ci chiar popoarele respective, prin elitele lor, în urma mișcărilor de emancipare națională.
Este clar pentru oricine că nu Trianonul a hotărât destrămarea Imperiului Austro-Ungar, ci chiar națiunile care nu au mai vrut să trăiască în „închisoarea popoarelor”.
Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a Transilvaniei, cu România nu s-a făcut în urma tratatelor încheiate de învingători cu statele învinse (prin urmare, nici în urma Trianonului), ci datorită mișcării de emancipare națională, culminate cu deciziile luate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918.
Frontierele României Întregite nu au fost recunoscute doar la Trianon, ci și la Saint-Germain (granița de nord-est a României, cu Polonia), Neuilly-sur-Seine (granița de sud-est, cu Bulgaria; astfel, pentru români, Trianonul este doar un episod juridic, legat de granița de vest a României (este drept, extrem de importantă), din epopeea Marii Uniri.

O sută de ani trecuți de la semnarea Tratatului de la Trianon

În consecință, acțiunile organizate de România la cei o sută de ani trecuți de la semnarea Tratatului de la Trianon, se corelează, în general, cu acelea ale țărilor și popoarelor eliberate la 1918 de sub dominația austro-ungară.
Este bine ca aceste acțiuni să se refere la recunoașterea internațională ale deciziilor popoarelor, la noua arhitectură europeană de după Marele Război, care nu este decizia Marilor Puteri; marile puteri nu au făcut decât să recunoască actele popoarelor eliberate.
Aceste popoare din vecinătatea României au învățat să nu fie la remorca ofensivei ungare, să nu răspundă mereu și punctual provocărilor venite de la Budapesta. Partea ungară urmărește să se întâmple tocmai acest lucru și, din păcate, mulți români cad în această capcană.

Argementele Ungariei  împotriva Trianonului

 

Argumentele principale ale Ungariei împotriva Trianonului erau bazate, la 1920, pe dreptul istoric, pe dreptul sabiei, pe „misiunea civilizatoare a maghiarilor în Bazinul Carpatic”. De altminteri, în anumite documente orchestrate de cercuri oficiale ale Budapestei, se iterează și astăzi ideea rasistă că, la 1920, marile puteri occidentale au dat Transilvania, „perla Regatului Ungariei” pe mâna „necivilizatei Românii balcanice”.
Argumentele României, Slovaciei, Croației etc. se centrează pe etnia majorității populației, pe decizia majorității populației, pe dreptul popoarelor de a-și hotărî singure soarta (dreptul popoarelor la autodeterminare, susținut și impus de SUA președintelui Woodrow Wilson).
Prin urmare, este vorba despre două viziuni complet diferite. În dreptul internațional, nici la 1919-1920 și nici acum, argumentele Ungariei nu au validitate, nu fac parte din arsenalul democrației și nu au fost recunoscute de către comunitatea internațională. Poziția Ungariei este singulară, izolată, pe când poziția României este împărtășită de mai mulți actori în cadrul configurației internaționale.
Deciziile de recunoaștere a noilor state și a celor întregite la 1918 au fost revalidate (în mare măsură) după Al Doilea Război Mondial, apoi la Conferința de la Helsinki (1975) și apoi după căderea Cortinei de Fier. Pentru noi, pentru români, este dureros că au rămas în vigoare urmările Pactului Ribbentrop-Molotov (încheiat la 23 august 1939), care, deși a fost denunțat, produce, în continuare, efecte. Dar acest fapt grav nu are legătură cu Trianonul. Granița de vest a României cu Ungaria, cu excepția episodului din 1940-1944 (petrecută în timpul unui regim totalitar fascist, condamnat de toate instanțele internaționale), a rămas de un secol neschimbată, fiind considerată expresia relațiilor democratice și a principiilor internaționale de conviețuire pașnică.

Unirea Transilvaniei cu România

 

Unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul unei elite (deși elita l-a votat), ci un act democratic cu caracter plebiscitar: 1228 de delegați, aleși și numiți din partea unităților administrativ-teritoriale, partidelor politice, bisericilor, asociațiilor profesionale, femeilor, studenților etc., au votat la 1 Decembrie 1918 nu doar în numele lor individual, ci și al milioanelor de români care le-au delegat dreptul de vot, prin documente de încredințare, numite „credenționale” (publicate recent, în cele opt volume ale lucrării monumentale numite „Construind Unirea cea Mare”, elaborate de Universitatea „Babeș-Bolyai”).
Prin urmare, un vot exprimat la Alba Iulia, este votul a zeci și sute de români, iar toate cele 1228 de voturi reprezintă, de fapt, poziția tuturor românilor transilvani. Conform recensămintelor austro-ungare, românii reprezentau majoritatea absolută a Transilvaniei (cu Banatul, Crișana și Maramureșul).
După orice război, oriunde și oricând în lume, au fost învinși și învingători. Întotdeauna, învinșii au fost pedepsiți, iar învingătorii au decis soarta țărilor din zona lor de acțiune. Însă, pentru prima oară în istorie, învingătorii din Primul Război Mondial au fost obligați să țină seama, în proporție covârșitoare, de voința popoarelor implicate. Învinșii, ca întotdeauna, au avut frustrările și suferințele lor, dar, în cazul special al poporului maghiar, o parte din elită (cea de extracție nobiliară) a cultivat mentalitatea de victimă obligată să se răzbune.
În consecință, tot ceea ce face România legat de centenarul Trianonului trebuie să fie detașat de contingent, trebuie tratat fără înverșunare și încadrat în contextul general de recunoaștere a noii arhitecturi a Europei prin sistemul de tratate de la Paris (Versailles, Saint Germain, Neuilly-sur-Seine, Trianon și Sèvres) din 1919-1920. România de la 1918 s-a legitimat în lume, iar legitimarea au făcut-o instanțele internaționale de atunci și au repetat-o mereu cele care au urmat, până astăzi.

Interpretarea istoriei

Istoria este interpretată diferit de către diferitele popoare. Românii, polonezii, cehii, slovacii, croații, lituanienii, letonii, estonienii și mulți alți europeni celebrează tratatele de pace de la Paris tocmai fiindcă acestea au acceptat deciziile popoarelor de formare a noilor state naționale și federale, pe ruinele imperiilor german, austro-ungar, țarist și otoman. Este drept că aceste realități noi au fost acceptate de către puterile aliate și asociate, învingătoare în cadrul Primului Război Mondial. Dar așa s-a întâmplat de când este lumea. De-acum un secol și până astăzi, alte decizii cu putere juridică internațională au confirmat – în linii mari – tratatele din anii 1919-1920 și existența statelor naționale din regiune, așa că orice discuție nostalgică despre vechi imperii și state multinaționale devine caducă. Mai ales că astăzi, statele și popoarele din fosta „Europă de Răsărit” comunistă militează pentru integrarea cât mai deplină în Uniunea Europeană. Sau, mai exact, în viziunea României, așa ar trebui să facă.
Între pozițiile oficiale ale Ungariei și României este o diferență de accent, dar accentul este grav. România vede noul eșichier politic-teritorial al Europei Centrale ca parte a unui proces înfăptuit de popoare (1918) și legitimat de marile puteri (1919-1920), pe când Ungaria vede doar legitimarea și doar momentul 1920, neglijând complet rolul popoarelor.

Tratatul de la Trianon are importanța sa internațională

Evident, Tratatul de la Trianon are importanța sa internațională și națională greu de estimat și imposibil de minimalizat: el a legitimat voința dreaptă a poporului român și ne-a întărit în plan internațional o moștenire scumpă. Popoarele cărora li s-a recunoscut dreptatea istorică prin tratatul de la Trianon au cuvânt să-l apere și să-i susțină justețea, din moment ce toate tratatele internaționale care i-au urmat l-au confirmat. Cu alte cuvinte, cu excepția imperiului rusesc (care s-a refăcut mereu în diferite forme), toate celelalte imperii destrămate de popoare în 1918, au rămas doar o amintire istorică. În schimb, statele polonezilor, românilor, cehilor, slovacilor, croaților, lituanienilor, letonilor, estonilor etc., create, recreate, întregite sau renăscute după Primul Război Mondial, au rămas și dăinuie și astăzi. În consecință, prima noastră menire este să ducem mai departe moștenirea lăsată de acei mari bărbați de stat și „părinți ai patriei” care au construit deciziile de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia și care au făcut posibil Trianonul. Este bine să medităm din când în când asupra acestei moșteniri și să nu ne întrebăm atât – ca să parafrazez o mare conștiință a lumii – ce ne-a dat nouă țara, cât ce i-am dat noi țării.
*Discurs rostit în cadrul şedinţei festive a Prezidiului Academiei Române la un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon (4 iunie 2020)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului

Publicat

De

Tradiții de Sângeorz în satele clujene

Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz era un obicei întâlnit la sate, și nu doar în Cluj sau în Transilvania, ci în tot spațiul românesc.

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, sau Sângeorzul cum este numită în calendarul popular, era marcată în vechime în lumea satului prin diverse rituri, practici și gesturi, care aveau menirea să asigure protecția oamenilor, a casei, a animalelor, dar și rodul pământului.

Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului

Acum, la Sângeorz, era momentul când se formau turmele de oi și urcau la munte, așadar, în această zi începea anul pastoral, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPTC).

Se aprindea și focul viu, care era dus la stânile din munte și era păstrat nestins până la coborârea oilor, toamna, în vatra satului.

Ritual de îndepărtare a spiritelor rele

Tot acum, în unele zone, se obișnuia să se pună „brazdă de glie înverzită” pe pragul porții și al ușilor casei, iar pe la „colțurile ștreșinilor” ramuri verzi.

Acest lucru se făcea pentru a fi îndepărtate toate spiritele rele care se credea că vin în noaptea premergătoare sărbătorii să ia mana vitelor și laptele turmelor de oi.

Tot în acest scop se puneau pe la ferestre plante cu valențe magice și vindecătoare, precum: rostopască, leuștean, usturoi, de care să se teamă „străjile luătoare de mana laptelui”, arată cei de la CJCPTC.

Spălatul cu rouă

Un alt obicei general întâlnit în tot spațiul românesc era purificarea prin rouă și prin apă.

Tinerii, în special, în dimineața zilei de Sângeorz, se tăvăleau prin iarbă și se spălau cu rouă pe față și pe ochi, pentru a scăpa de boli și de dureri tot anul.

Tot așa, în zori de zi, femeile luau „apă neîncepută” din izvoare și fântâni, apoi stropeau cu această apă casele, pe membrii familiei, animalele din gospodărie, oile în staul, trecătorii pe drum și livezile, pentru a fi feriți de tot răul, conform specialiștilor clujeni.

„Împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz

În lumea satului clujean exista și un obicei intitulat „împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz.

Era o purificare prin apă, menită să le aducă noroc, sănătate, fertilitate, să le meargă toate de-a lungul anului și în viață așa cum curge apa limpede și ploaia roditoare.

Așa că, în dimineața acestei zile, feciorii mergeau pe ulițele satului și prindeau fetele, după care le duceau la fântână sau la râu și le stropeau cu apă, totul într-o stare de bucurie și de voie bună, arată specialiștii CJCPTC.
Nu se supăra nimeni, dimpotrivă, era mare supărare și îngrijorare în casa fetei dacă a rămas „neîmprorată”, după cum se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, al cercetătorului etnolog Maria Bocșe.

Fetele semănau „floarea lui Dumnezeu”

Legat de fete, mai exista un obicei ca în dimineața zilei de Sângeorz să semene busuioc pe care-l grăpau cu mânecile cămășii, ca să fie plăcute și mirositoare ca floarea de busuioc, numită și „floarea lui Dumnezeu”, conform specialiștilor clujeni.

Foto: Sfântul Gheorghe – icoană pe sticlă, autor Marcel Muntean/Arhiva CJCPCT Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Armament militar, tiroliană și atelier de pictură: Ziua Porților Deschise la Divizia 4 Infanterie „Gemina”

Publicat

gemina

Sediul Comandamentului Diviziei 4 de Infanterie „Gemina” din Cluj-Napoca, și-a deschis marți, 23 aprilie, porțile pentru sute de vizitatori, dornici de a pătrunde, pentru o zi, în universul forțelor armate.

Evenimentul, ce a avut loc în intervalul orar 10:30- 14:30, a fost unul dinte cele încadrate în celebrarea „Zilei Forțelor Terestre Române”. Acesta le-a oferit vizitatorilor o experiență captivantă, inclusiv expoziții statice cu tehnică militară, armament și echipament de infanterie, dar și interacțiuni directe cu militari experimentați.

gemina

VIDEO FOTO. Armament militar, tiroliană și atelier de pictură: Ziua Porților Deschise la Divizia 4 Infanterie „Gemina”

„Este o oportunitate de a fi alături de populația civilă, de a da ocazia celor interesați sau curioși, să ne cunoască, să vadă tehnică militară și armament, expuse la standurile noastre de prezentare. Avem specialiști de la forțele terestre speciale, reprezentați ai centrului militar zonal, avem și o tiroliană pentru cei mai curajoși”, spune căpitan Oana Boier, șef compartiment Informare și Relații Publice la Comandamentul Diviziei 4 Infanteriei Gemina.

gemina

De la artilerie și medicină militară, la parașutism și instalații de tiroliană, evenimentul a cuprins o mulțime de expoziții și activități, menite să ofere o perspectivă cât mai amplă asupra rolului și pregătirii forțelor terestre.

De asemenea, vizitatorii au avut ocazia de a explora Muzeul „Mareșal Constantin Prezan”, filiala din Cluj-Napoca a Muzeului Militar Național ,,Regele Ferdinand I”, situat în incinta comandamentului diviziei.

gemina

„Cel mai mult mi-a plăcut că am ținut singură un pistol mare în mână”

O mare parte dintre vizitatori a fost reprezentată de copiii de la școlile și grădinițele din împrejurimi. Aceștia, însoțiți de cadrele didactice, au avut șansa nu doar de a afla informații noi, ci și de a lua parte la diverse activități, precum pictura pe față, tiroliana, încercarea diverselor echipamente militare, urcarea la bordul mașinilor de serviciu, și chiar dirijarea Fanfarei Militare.

gemina

„Mi-au plăcut militarii, armele și că m-am pictat pe față. Cel mai mult mi-a plăcut că am ținut singură un pistol mare în mână”, spune Anastasia, elevă în clasa a doua.

gemina

„Mulți copii de vârste mici și medii s-au prezentat astăzi. Această zi coincide și cu săptămâna altfel din cadrul școlilor. Ca și activități pentru ei avem o tiroliană, la care sunt colegii noștri de la Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”. Ei sunt foarte interesați, de asemenea, și de militarii din forțele pentru operații speciale. Acolo au oportunitatea de a-și picta un mic drapel pe obraz, iar la final am pregătit și niște gogoși pentru aceștia”, sunt cuvintele căpitanului Oana Boier.

gemina

„În această zi, se rememorează istoria bogată a Forțelor Terestre Române”

Cei prezenți au luat parte, de asemenea, și la un curs de prim ajutor, realizat de către personalul Spitalului Clinic Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian”, Cluj-Napoca.

La final, cei mici au primit drept răsplată pentru răbdarea și implicarea lor, câte o gustare dulce.

gemina

Ziua Forțelor Terestre, sărbătorită pe 23 aprilie, reprezintă o ocazie pentru cinstirea și recunoașterea meritelor acestui segment al armatei în apărarea țării.

gemina

Avându-l pe „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință” ca patron spiritual și ocrotitor, ziua este marcată prin diverse ceremonii, parade militare și evenimente speciale desfășurate în întreaga țară.

gemina

În această zi, se rememorează istoria bogată a Forțelor Terestre Române și contribuția lor la apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României. De asemenea, se aduc omagii celor care și-au dedicat viața serviciului militar și se comemorează sacrificiul și devotamentul acestora pentru țară.

gemina

Evenimentele de Ziua Forțelor Terestre oferă oportunitatea de a evidenția capacitățile și pregătirea profesională a soldaților, precum și de a consolida legăturile dintre armată și comunitatea civilă.

Daria-Leontina Mustea

Citește mai departe

ECONOMIE

VIDEO. Carbochim Cluj-Napoca aniversează 75 de ani de la înființare. Investiții, 7 milioane de euro. Producția, mai mare cu 20%

Publicat

Carbochim

SC Carbochim S.A. Cluj-napoca, cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, aniversează la începutul lunii mai 75 de ani de la înființare, perioadă în care a funcționat fără întrerupere.

Recent, fabrica a trecut printr-un proces amplu de relocare și retehnologizare, cu scopul de a eficientiza activitatea de producție și pentru a diminua costurile de operare.

Investiția s-a ridicat la peste 5 milioane de euro și a cuprins atât achiziționarea de utilaje și echipamente de ultimă generație, cât și implementarea de panouri fotovoltaice pentru susținerea consumului de energie din resurse regenerabile.

Planurile de viitor includ continuarea investițiilor în eficientizarea liniilor tehnologice și o creștere a valorii producției la peste 9 milioane de euro.

Povestea Carbochim, la aniversarea a 75 de ani

carbochim

Parcursul fabricii clujene, început în 1949, a fost unul cu multe provocări, însă, în timp, a devenit un model de bune practici prin modul în care s-a dezvoltat.

În special pentru că, astăzi, Carbochim S.A. este printre puținele fabrici care au rezistat privatizării și tranziției societății la capitalism, ba chiar reprezintă un reper industrial performant pentru Cluj-Napoca și pentru România.

Până în 2023, fabrica a funcționat pe fosta platformă industrială situată în Piața 1 Mai, un areal mult prea mare pentru nevoile actuale ale fabricii și care însemna o presiune financiară și de operare dificil de gestionat. Asta pentru că vechea platformă era utilizată doar în proporție de 30% din suprafața totală, restul fiind spații reziduale, care generau pierderi auxiliare.

Secții relocate

carbochim

„Relocarea într-un spațiu adaptat nevoilor actuale și pentru un flux tehnologic modern și eficient ca și costuri a fost un obiectiv de-al nostru de foarte multă vreme.

Este o mare bucurie că, la aniversarea a 75 de ani de la înființare, producem materiale abrazive de o calitate și mai bună, în locații cu un mediu de lucru propice și echipate cu utilaje performate, mult mai eficiente raportat la costuri. Privim și mai încrezători viitorul fabricii, păstrând Carbochim un nume de mândrie locală și, de ce nu, națională.

Suntem un simbol pentru industria clujeană și suntem recunoscători că ne putem aduce în continuare contribuția pentru dezvoltarea acestui sector al economiei, dar și la realizarea unor proiecte viitoare de anvergură.

Este o reușită pe care am putut-o realiza cu sprijinul companiei IULIUS, care a devenit acționar majoritar în 2020, moment în care au început și planurile de dezvoltare”, a declarat Viorel Popoviciu, directorul general al Carbochim S.A.

În prezent, secțiile de corpuri abrazive cu liant ceramic și corpuri abrazive cu liant organic și discuri de debitat funcționează în noua locație din Bulevardul Muncii nr. 18, în timp ce secția de abrazivi pe suport este în strada Orăștiei.

Instalații moderne

În ambele locații au fost instalate utilaje moderne, precum cuptoare pentru uscare și ardere automatizate, mult mai eficiente atât din punct de vedere al productivității, cât și al consumului de energie (consum redus cu până la 50%), instalații de dozare automată a granulelor abrazive și o presă de 300 de tone (înlocuiește patru prese vechi de peste 50 ani).

Datorită utilajelor automatizate și semi automatizate, activitatea celor aproape 160 de angajați, din care 40% femei, este optimizată, iar condițiile de muncă sunt mult mai bune, temperatura și umiditatea pot fi controlate și există un aport crescut de lumină naturală. ,

,Suntem într-un moment important pentru Carbochim S.A., în care am reușit să implementăm un proces de dezvoltare care ne era necesar pentru a ne menține relevanța pe o piață a cărei competitivitate este acum de nivel internațional.

Pe lângă investiția inițială de 5 milioane de euro, care ne-a permis să optimizăm întregul flux de producție, ceea ce înseamnă în primul rând produse mai performante, dar și o reducere semnificativă a costurilor de operare, ne vom continua planul de dezvoltare, iar alte două milioane de euro vor fi alocate în următorii ani spre eficientizarea liniilor de producție.

Suntem încrezători că performanțele fabricii vor evolua, rezultatele estimate pentru următorii doi ani vizând o creștere chiar și cu 20% a afacerii, până la o valoare de peste 9 milioane de euro”, a explicat Viorel Popoviciu.

Producție industrială clujeană, alimentată cu energie verde

Carbochim S.A. este printre primele fabrici clujene care au recurs la instalarea de panouri fotovoltaice pentru diminuarea consumului și costurilor, dar și pentru a implementa noi parametri de sustenabilitate.

Pe clădirea de pe Bulevardul Muncii au fost instalate aproximativ 920 de panouri, cu o producție anuală estimată de 448 MWh, care ar urma să ducă la o economie de energie de aproximativ 18%. Un alt aspect important este că aceste panouri vor duce la eliminarea din circuit a 230.000 kg de CO2 în fiecare an.

Despre Carbochim S.A.

Carbochim S.A. este o fabrică românească, fondată în anul 1949, care produce corpuri abrazive cu liant ceramic, bachelitic, magnezitic și elastic, discuri abrazive de debitare și debavurare, dar și abrazivi pe suport de hârtie, pânză, și nețesut.

După 1990, producătorul clujean a trecut printr-un proces de modernizare și privatizare, iar în 2020 a fost preluat de Grupul IULIUS.

Momente importante în povestea de 75 de ani a Carbochim S.A.

1952 – în cadrul secţiei Electrozi, a început experimentarea şi fabricarea pe scară industrială a masei carbonice

1953 – a început producţia pe scară industrială a electrozilor grafitaţi

1957 – s-a dat în exploatare o nouă secţie de Corpuri Abrazive

1973 – s-a înfiinţat secţia nouă de Abrazivi pe Suport

1979 – s-a extins şi s-a retehnologizat secţia de Corpuri Abrazive

1996 – s-a închis Secția Electrocorindon, fiind puternic poluantă

1999 – compania a fost cuprinsă în Programul de Privatizare iniţiat de Guvernul Român

2001- s-a dezvoltat o nouă capacitate de producție în cadrul secției de Abrazivi pe Suport

2002 – 2020 – perioadă de retehnologizare a fabricii

2020 – pachetul majoritar de acțiuni (77,67%) a fost preluat de către Grupul IULIUS, prin Carbo Europe SRL

2023 – s-a finalizat procesul de relocare și retehnologizare a fabricii, o investiție de 5 milioane de euro

În prezent, Carbochim este cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, cu o rețea de distribuție extinsă atât pe plan intern, cât și extern, în țări precum Elveția, Germania, Anglia, Polonia, Ungaria, Italia, Belgia, Israel, Irlanda, Canada. 12% din producția anuală merge spre export.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Atenție, ȘOFERI! De miercuri se dau în folosință noi SEMAFOARE în cartierul Gheorgheni

Publicat

semafor

Primăria Cluj anunță că începând de miercuri, 24.04.2024, vor fi puse în funcțiune instalațiile de semaforizare din următoarele locații:

– strada Constantin Brâncuși – zona nr. 202 (intersecție cu strada Horticultorilor);

– strada Constantin Brâncuși – zona nr. 36 (Grădinița ELF);

Atenție, ȘOFERI! De miercuri se dau în folosință noi SEMAFOARE în cartierul Gheorgheni

Pentru a traversa, pietonii trebuie să acționeze butoanele pietonale prin care solicită culoarea verde a semaforului.

Recomandăm conducatorilor auto și pietonilor să circule cu prudență în zonele menționate și să respecte noile reglementări de circulație.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax