Connect with us

ACTUALITATE

Ioan Aurel Pop: Importanța Tratatului de la Trianon

Publicat


Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, scrie într-o postare pe Facebook despre importanța Tratatului de la Tianon. Acest tratat, semnat în 4 iunie 1920, marchează „momentul destrămării Ungariei, în urma „răpirii” de către marile puteri a „provinciilor sale istorice”, anume Transilvania, Slovacia, Croația”. Scrierile academicianului explică mai bine și mai complet fenomenul. Ele se găsesc, integral, mai jos.

Importanța Tratatului de la Trianon

De Ioan Aurel Pop:

„Sărbătoririle, aniversările și comemorările fac parte din viața cotidiană a popoarelor civilizate. Ne gândim și la înfrângeri, așa cum ne gândim și la victorii, le readucem pe toate, din când în când, în memorie, fiindcă din toate avem de învățat. Sunt regimuri politice și popoare care accentuează tragediile, precum sunt altele care glorifică împlinirile. Românii nu s-au gândit niciodată cu prea multă insistență la nereușitele lor istorice – și au fost destule de-a lungul vremii! – preferând amintirea, uneori prea apăsată, a victoriilor. Vecinii sârbi, de exemplu, dimpotrivă, au făcut din tragica bătălie de la Kossovopolje, din 1389 (în urma căreia turcii au luat inițiativa în regiune), un moment de referință pentru identitatea lor națională și un simbol al sacrificiului pentru credință.

Vecinii unguri au găsit cu cale să facă din anumite înfrângeri situate de-a lungul istoriei lor evenimente importante sau chiar sărbători naționale: Epoca Modernă începe, de exemplu, în istoria Ungariei, la 1526, odată cu „dezastrul” de la Mohács; 15 martie 1848 (când s-a decis, între altele, „unirea Transilvaniei cu Ungaria) marchează gloria unei revoluții pierdute; 23 octombrie 1956 este ziua altei revoluții înăbușite în sânge, de data aceasta de tancurile sovietice; 4 iunie 1920 este ziua „catastrofei” de la Trianon etc.

Tot auzim de numele de Trianon

În ultima vreme tot auzim de numele de Trianon, legat de semnarea în urmă cu un secol, a unui tratat de pace. La finele Primului Război Mondial, s-a încheiat câte un tratat de pace de către toate puterile învingătoare la un loc cu fiecare dintre statele învinse luate separat. De aceea, în anii 1919-1920, s-au semnat la Paris și în împrejurimi cinci documente care puneau capăt oficial războiului. Tratatul de la Trianon este ultimul din seria celor cinci.
Se cheamă așa după numele palatului numit Marele Trianon, de lângă somptuosul palat de la Versailles. Dacă nu se semna acolo acest tratat dintre puterile aliate și asociate și Ungaria, probabil că puțini români ar fi auzit de Trianon. Documentul regla toate problemele dintre învingători și Ungaria, care, la declanșarea războiului, nu fusese subiect de drept internațional.
De fapt, pentru prima oară după circa o jumătate de mileniu (1541-1920), Ungaria redevenea o țară independentă, recunoscută oficial ca atare tocmai prin acest înscris. Tratatul consfințea, între multe alte lucruri, desprinderea din teritoriul Ungariei istorice („Ungaria coroanei Sfântului Ștefan”) a tuturor teritoriilor (țări, provincii) în care ungurii erau minoritari sub aspect demografic.

Care erau aceste teritorii

Aceste teritorii erau, în principal, Croația și Voivodina, Slovacia și Transilvania, care au fost recunoscute ca făcând parte din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și, respectiv, România. Prin aceste decizii (și prin cele ale Tratatului de la Saint Germain), „Ungaria istorică” pierdea în favoarea populațiilor majoritare, care-și deciseseră destinul în 1918, cam două treimi din teritoriu.
Acest document, ale cărui prevederi sunt valide, în general, și astăzi, este prezentat de propaganda maghiară drept „cea mai mare nedreptate istorică făcută de către marile puteri occidentale Ungariei eterne, stăpâna Bazinului Carpatic”. De aceea, mulți maghiari văd în Tratatul de la Trianon momentul destrămării Ungariei, în urma „răpirii” de către marile puteri a „provinciilor sale istorice”, anume Transilvania, Slovacia, Croația etc.
Care este realitatea? Mulți spun astăzi, în plin relativism, că adevărul este așa cum îl vede fiecare („adevărul semnificație”), ceea ce este, însă, evident, lipsit de consistență logică. Când vorbim despre noua arhitectură a Europei Centrale și de Sud-Est de după Primul Război Mondial, este obligatoriu să facem distincție între realitățile de fapt și cele de drept. De fapt, toată ordinea veche a regiunii s-a prăbușit în anul 1918, când au căzut patru imperii și s-au format noi state ori s-au întregit altele, după criterii etnice și naționale.
Cauza acestei imense schimbări a fost, fără îndoială, lupta de emancipare națională a popoarelor, declanșată în secolul al XVIII-lea și ajunsă la apogeu în „secolul naționalităților” și la anii 1900. Ocazia schimbării iminente a fost, fără îndoială, războiul mondial, „marele război”, care a favorizat împlinirea voinței popoarelor, pe fondul înfrângerii marilor puteri din zonă. De drept, noua ordine a fost acceptată în anii 1919-1920, prin pomenitele tratate de pace.

Ce a însemnat asta pentru români

Pentru români, cehi, slovaci, croați etc., momentul culminant al schimbărilor a fost toamna anului 1918. Tratatul de la Trianon înseamnă pentru aceste popoare doar desăvârșirea procesului, prin consfințirea internațională a unei realități preexistente. În viziunea acestor popoare, nu marile puteri au creat România Întregită, Slovacia (în cadrul Cehoslovaciei) și Croația (în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor), ci chiar popoarele respective, prin elitele lor, în urma mișcărilor de emancipare națională.
Este clar pentru oricine că nu Trianonul a hotărât destrămarea Imperiului Austro-Ungar, ci chiar națiunile care nu au mai vrut să trăiască în „închisoarea popoarelor”.
Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a Transilvaniei, cu România nu s-a făcut în urma tratatelor încheiate de învingători cu statele învinse (prin urmare, nici în urma Trianonului), ci datorită mișcării de emancipare națională, culminate cu deciziile luate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918.
Frontierele României Întregite nu au fost recunoscute doar la Trianon, ci și la Saint-Germain (granița de nord-est a României, cu Polonia), Neuilly-sur-Seine (granița de sud-est, cu Bulgaria; astfel, pentru români, Trianonul este doar un episod juridic, legat de granița de vest a României (este drept, extrem de importantă), din epopeea Marii Uniri.

O sută de ani trecuți de la semnarea Tratatului de la Trianon

În consecință, acțiunile organizate de România la cei o sută de ani trecuți de la semnarea Tratatului de la Trianon, se corelează, în general, cu acelea ale țărilor și popoarelor eliberate la 1918 de sub dominația austro-ungară.
Este bine ca aceste acțiuni să se refere la recunoașterea internațională ale deciziilor popoarelor, la noua arhitectură europeană de după Marele Război, care nu este decizia Marilor Puteri; marile puteri nu au făcut decât să recunoască actele popoarelor eliberate.
Aceste popoare din vecinătatea României au învățat să nu fie la remorca ofensivei ungare, să nu răspundă mereu și punctual provocărilor venite de la Budapesta. Partea ungară urmărește să se întâmple tocmai acest lucru și, din păcate, mulți români cad în această capcană.

Argementele Ungariei  împotriva Trianonului

 

Argumentele principale ale Ungariei împotriva Trianonului erau bazate, la 1920, pe dreptul istoric, pe dreptul sabiei, pe „misiunea civilizatoare a maghiarilor în Bazinul Carpatic”. De altminteri, în anumite documente orchestrate de cercuri oficiale ale Budapestei, se iterează și astăzi ideea rasistă că, la 1920, marile puteri occidentale au dat Transilvania, „perla Regatului Ungariei” pe mâna „necivilizatei Românii balcanice”.
Argumentele României, Slovaciei, Croației etc. se centrează pe etnia majorității populației, pe decizia majorității populației, pe dreptul popoarelor de a-și hotărî singure soarta (dreptul popoarelor la autodeterminare, susținut și impus de SUA președintelui Woodrow Wilson).
Prin urmare, este vorba despre două viziuni complet diferite. În dreptul internațional, nici la 1919-1920 și nici acum, argumentele Ungariei nu au validitate, nu fac parte din arsenalul democrației și nu au fost recunoscute de către comunitatea internațională. Poziția Ungariei este singulară, izolată, pe când poziția României este împărtășită de mai mulți actori în cadrul configurației internaționale.
Deciziile de recunoaștere a noilor state și a celor întregite la 1918 au fost revalidate (în mare măsură) după Al Doilea Război Mondial, apoi la Conferința de la Helsinki (1975) și apoi după căderea Cortinei de Fier. Pentru noi, pentru români, este dureros că au rămas în vigoare urmările Pactului Ribbentrop-Molotov (încheiat la 23 august 1939), care, deși a fost denunțat, produce, în continuare, efecte. Dar acest fapt grav nu are legătură cu Trianonul. Granița de vest a României cu Ungaria, cu excepția episodului din 1940-1944 (petrecută în timpul unui regim totalitar fascist, condamnat de toate instanțele internaționale), a rămas de un secol neschimbată, fiind considerată expresia relațiilor democratice și a principiilor internaționale de conviețuire pașnică.

Unirea Transilvaniei cu România

 

Unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul unei elite (deși elita l-a votat), ci un act democratic cu caracter plebiscitar: 1228 de delegați, aleși și numiți din partea unităților administrativ-teritoriale, partidelor politice, bisericilor, asociațiilor profesionale, femeilor, studenților etc., au votat la 1 Decembrie 1918 nu doar în numele lor individual, ci și al milioanelor de români care le-au delegat dreptul de vot, prin documente de încredințare, numite „credenționale” (publicate recent, în cele opt volume ale lucrării monumentale numite „Construind Unirea cea Mare”, elaborate de Universitatea „Babeș-Bolyai”).
Prin urmare, un vot exprimat la Alba Iulia, este votul a zeci și sute de români, iar toate cele 1228 de voturi reprezintă, de fapt, poziția tuturor românilor transilvani. Conform recensămintelor austro-ungare, românii reprezentau majoritatea absolută a Transilvaniei (cu Banatul, Crișana și Maramureșul).
După orice război, oriunde și oricând în lume, au fost învinși și învingători. Întotdeauna, învinșii au fost pedepsiți, iar învingătorii au decis soarta țărilor din zona lor de acțiune. Însă, pentru prima oară în istorie, învingătorii din Primul Război Mondial au fost obligați să țină seama, în proporție covârșitoare, de voința popoarelor implicate. Învinșii, ca întotdeauna, au avut frustrările și suferințele lor, dar, în cazul special al poporului maghiar, o parte din elită (cea de extracție nobiliară) a cultivat mentalitatea de victimă obligată să se răzbune.
În consecință, tot ceea ce face România legat de centenarul Trianonului trebuie să fie detașat de contingent, trebuie tratat fără înverșunare și încadrat în contextul general de recunoaștere a noii arhitecturi a Europei prin sistemul de tratate de la Paris (Versailles, Saint Germain, Neuilly-sur-Seine, Trianon și Sèvres) din 1919-1920. România de la 1918 s-a legitimat în lume, iar legitimarea au făcut-o instanțele internaționale de atunci și au repetat-o mereu cele care au urmat, până astăzi.

Interpretarea istoriei

Istoria este interpretată diferit de către diferitele popoare. Românii, polonezii, cehii, slovacii, croații, lituanienii, letonii, estonienii și mulți alți europeni celebrează tratatele de pace de la Paris tocmai fiindcă acestea au acceptat deciziile popoarelor de formare a noilor state naționale și federale, pe ruinele imperiilor german, austro-ungar, țarist și otoman. Este drept că aceste realități noi au fost acceptate de către puterile aliate și asociate, învingătoare în cadrul Primului Război Mondial. Dar așa s-a întâmplat de când este lumea. De-acum un secol și până astăzi, alte decizii cu putere juridică internațională au confirmat – în linii mari – tratatele din anii 1919-1920 și existența statelor naționale din regiune, așa că orice discuție nostalgică despre vechi imperii și state multinaționale devine caducă. Mai ales că astăzi, statele și popoarele din fosta „Europă de Răsărit” comunistă militează pentru integrarea cât mai deplină în Uniunea Europeană. Sau, mai exact, în viziunea României, așa ar trebui să facă.
Între pozițiile oficiale ale Ungariei și României este o diferență de accent, dar accentul este grav. România vede noul eșichier politic-teritorial al Europei Centrale ca parte a unui proces înfăptuit de popoare (1918) și legitimat de marile puteri (1919-1920), pe când Ungaria vede doar legitimarea și doar momentul 1920, neglijând complet rolul popoarelor.

Tratatul de la Trianon are importanța sa internațională

Evident, Tratatul de la Trianon are importanța sa internațională și națională greu de estimat și imposibil de minimalizat: el a legitimat voința dreaptă a poporului român și ne-a întărit în plan internațional o moștenire scumpă. Popoarele cărora li s-a recunoscut dreptatea istorică prin tratatul de la Trianon au cuvânt să-l apere și să-i susțină justețea, din moment ce toate tratatele internaționale care i-au urmat l-au confirmat. Cu alte cuvinte, cu excepția imperiului rusesc (care s-a refăcut mereu în diferite forme), toate celelalte imperii destrămate de popoare în 1918, au rămas doar o amintire istorică. În schimb, statele polonezilor, românilor, cehilor, slovacilor, croaților, lituanienilor, letonilor, estonilor etc., create, recreate, întregite sau renăscute după Primul Război Mondial, au rămas și dăinuie și astăzi. În consecință, prima noastră menire este să ducem mai departe moștenirea lăsată de acei mari bărbați de stat și „părinți ai patriei” care au construit deciziile de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia și care au făcut posibil Trianonul. Este bine să medităm din când în când asupra acestei moșteniri și să nu ne întrebăm atât – ca să parafrazez o mare conștiință a lumii – ce ne-a dat nouă țara, cât ce i-am dat noi țării.
*Discurs rostit în cadrul şedinţei festive a Prezidiului Academiei Române la un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon (4 iunie 2020)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

POLITICA

George Simion: „România trebuie să fie o țară măreață, o țară care să aparțină lumii libere în Uniunea Europeană și în NATO”

Publicat

Președintele AUR, George Simion, împreună cu mai mulți membri ai partidului au participat duminică, 8 decembrie, în ziua în care ar fi trebuit să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, la o acțiune de comemorare pentru democrația din România.

Acțiuni similare au fost organizate de AUR în toată țara. Aceste acțiuni pașnice au fost organizat față de măsurile dictatoriale dispuse de regimul Iohannis.

„Am venit să ținem un moment de reculegere. Am văzut unele știri că am vrea să votăm. N-am venit să votăm și suntem conștienți în ce punct ne-a adus Curtea Constituțională și felul în care n-au funcționat instituțiile statului român. (…) Suntem astăzi aici pentru a pune această lumânare pentru democrația din România, pentru a spune că poporul român este suveran și pentru a ne opune unei dictaturi”, a spus liderul AUR.

România trebuie să aparțină UE și NATO

Acesta a subliniat că „România trebuie să fie o țară democratică, o țară măreață, o țară care să aparțină lumii libere în Uniunea Europeană și în NATO, cu încredere în potențialul pe care îl are”.

„Am făcut nenumărate apeluri în aceste două zile ca românii să fie calmi, să nu cadă pradă provocărilor și mă bucur că lucrul acesta se întâmplă, mă bucur că reușim să facem acest moment de comemorare pentru cei care distrug democrația. Este 8 decembrie, este ziua Constituției, este o zi cu însemnătate pentru români, este o zi în care românii ar fi trebuit să meargă să voteze liber, pentru aceasta a curs sânge acum 35 de ani. Nu se întâmplă. Sper din suflet ca să nu ajungem într-un stat autoritar”, a declarat George Simion.

Simion îi cere lui Iohannis să plece

Președintele AUR i-a cerut președintelui Klaus Iohannis „să facă un pas în spate, să se retragă și să respecte Constituția, nu să o batjocorească, nu să se cramponeze de funcții, să meargă liniștit în vacanță”.

„Klaus Iohannis trebuie să plece acasă. Ar trebui să lăsăm românii să se pronunțe. Eu pentru asta pledez și cred că învrăjbirea la care am fost supuși în ultimele două săptămâni n-ar trebui să existe. Mai aveam puțin să ne dăm în cap și autorii să fie aceiași ca la Mineriade. Pledez pentru dialog, pledez pentru echilibru și pledez și ca domnul Gâdea să nu mai poată să își bată joc, așa cum vrea el, de fapte concrete și de poporul român. Pentru că, ceea ce a făcut domnul Gâdea repetat, cu mine ca și candidat și după după aceea cu domnul Călin Georgescu ca și candidat nu este admisibil”, a punctat liderul AUR.

„Nu înțeleg de ce poporul român nu a fost lăsat să decidă”

George Simion a precizat că „singurul care poate decide este poporul român”.

„Nu înțeleg de ce poporul român nu a fost lăsat să decidă. Vom avea răbdare, în cadru constituțional, în cadru democratic existent, ca poporul român să-și spună părerea, să-și exprime voința”, a subliniat acesta.

Citește mai departe

EVENIMENT

Vocea Necuvântătoarelor. Tombolă cu premii pentru salvarea animalelor fără stăpân, organizată de UBB

Publicat

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca organizează cea de-a III-a ediție a proiectului caritabil „Vocea Necuvântătoarelor”. Campania își propune să strângă fonduri pentru animalele fără stăpân din adăposturile din România.

Situația animalelor fără stăpân din adăposturile din România este, în cele mai multe cazuri, tragică: condiții improprii, lipsa hranei, lipsa medicamentației și a controalelor veterinare, violență și cruzime împotriva animalelor.

Universitatea Babeș-Bolyai și-a propus să facă auzită „Vocea necuvântătoarelor”. Astfel, după două acțiuni desfășurate în beneficiul cățeilor din Adăpostul Arca lui Noe și al asociației de protecția animalelor Nuca din Cluj-Napoca, universitatea va organiza o campanie de strângere de fonduri cu premii, organizată între 1 decembrie 2024 și 1 ianuarie 2025.

Campanie caritabilă pentru animalele fără stăpân, organizată de UBB

Suma strânsă va fi redirecționată către adăposturile de animale fără stăpân din România în vederea achiziției de hrană, obiecte și medicamente necesare, precum și în vederea achitării serviciilor esențiale pentru acele adăposturi.

Fiecare donație de 25 de lei oferă participanților șansa de a câștiga premii valoroase puse la dispoziție de partenerii proiectului. Tombola va avea loc pe 9 ianuarie 2025, iar printre premii se numără produse cosmetice, sesiuni de îngrijire personală, ședințe foto, cărți și obiecte decorative.

Cum puteți contribui?

Donațiile pot fi realizate în lei, euro sau dolari, în conturile Fundației Alma Mater Napocensis, cu mențiunea „Vocea necuvântătoarelor”:

IBAN RON: RO57BTRLRONCRT0PB6492401

IBAN EUR: RO74BTRLEURCRT0PB6492402

IBAN USD: RO16BTRLUSDCRT0PB6492401

După efectuarea donației, dovada trebuie trimisă la adresa de email anamaria.lupan@ubbcluj.ro, alături de numele și numărul de telefon al donatorului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Ministerul Apărării Naționale avertizează asupra unor încercări de dezinformare pe TikTok: Toate aceste informații sunt false!

Publicat

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a avertizat duminică asupra unor acțiuni de dezinformare care circulă în mediul online, în special pe platforma TikTok. Acestea vizează în mod fals granițele României și infrastructura portuară, prezentând scenarii fără nicio bază reală.

MApN a identificat două postări recente care promovează informații false: închiderea granițelor României și concentrarea de tehnică militară în Portul Constanța. Acestea sunt promovate ca presupuse dovezi ale unor „pregătiri de război”, însă locația reală a filmărilor este complet diferită de portul menționat.

„Ministerul Apărării Naționale semnalează noi acțiuni de dezinformare în mediul online, în special în platforma TikTok. De această dată sunt vizate frontierele României și infrastructura portuară.

Prima dintre cele două postări identificate acreditează în mod fals ideea că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare, iar a doua prezintă, de asemenea fără nicio legătură cu realitatea, tehnică militară, care nu se află în dotarea Armatei României, ca fiind concentrată în Portul Constanța – locația filmării neavând nicio legătură cu acest port, aceasta fiind o „dovadă”, pretind autorii dezinformării, a unor pregătiri de război. Toate aceste informații sunt false!”, a transmis MApN.

MApN denunță o campanie de manipulare

Ministerul subliniază că astfel de manipulări reprezintă exemple clare de campanii de dezinformare, orchestrate de actori statali care urmăresc destabilizarea suveranității României și subminarea NATO. Scopul acestor acțiuni este de a crea panică și de a genera o stare de incertitudine în rândul opiniei publice.

„Reiterăm faptul că aceste forme grosolane de manipulare și mistificare a adevărului se încadrează în mod evident în tiparul campaniilor de dezinformare susținute, în ultima vreme, de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, având rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice.

Structurile de comunicare ale Ministerului Apărării Naționale vor continua să semnaleze cazurile de dezinformare a opiniei publice, pe măsură ce aceste situații vor fi identificate”, a mai transmis MApN.

Imagini de la 1 Decembrie, prezentate eronat ca fiind de ieri

Anterior, noaptea trecută, MApN a semnalat o nouă serie de dezinformări recente apărute pe platformele sociale, în special pe TikTok, unde imagini și informații false sunt utilizate pentru a induce panică în rândul publicului.

MApN atrăgea atenția că înregistrări video cu deplasări de tehnică militară, realizate în zilele anterioare, sunt prezentate eronat ca fiind captate pe 7 decembrie. Un exemplu este o filmare din București, realizată în dimineața zilei de 1 decembrie, ce surprinde tancuri și mașini blindate ale Armatei României și ale unor armate aliate. Acestea se deplasau spre Piața Presei Libere, pentru a participa la Parada Militară Națională organizată de Ziua Națională a României.

De asemenea, alte imagini distribuite masiv pe TikTok provin din perioade anterioare și sunt prezentate în mod fals ca fiind recente.

Citește mai departe

ECONOMIE

Creștere a numărului de firme radiate în Cluj. Peste 3.300 de radieri în primele 10 luni ale anului

Publicat

Registrul Comerțului Cluj

Județul Cluj se află pe locul doi la nivel național în ceea ce privește numărul de firme radiate în primele 10 luni ale anului 2024. Nu mai puțin de 3.342 de firme și-au închis activitatea.

3.342 de firme din județul Cluj și-au închis activitatea în primele 10 luni ale anului 2024, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), marcând o creștere de 28,14% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Un număr de 67.116 firme au fost radiate la nivel naţional, în primele 10 luni din 2024, cu 25,47% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023, conform statisticilor, scrie Agerpres. În luna octombrie 2024, în județul Cluj au fost înregistrate 407 radieri de firme.

Cluj, în topul județelor cu cele mai multe radieri

Județul Cluj se află în topul celor mai afectate regiuni, după municipiul București, cu 10.405 de radieri. Un număr mare de radieri de firme au mai fost înregistrate în judeţele Timiş (2.747, +17,24%), Constanţa (2.563, +8,97%), Dâmboviţa (2.415, +69%), Iaşi (2.426, +23,02%), Bihor (2.237, +43,21%) şi Ilfov (2.230, +43,21%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Călăraşi (450, în creştere cu 7,40% faţă de primele 10 luni ale anului trecut), Ialomiţa (463, +41,59%), Giurgiu (491, +18,03%), Teleorman (531, +10,17%) şi Covasna (538, +42,71%).

Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+69%), Harghita (+68,29%), Maramureş (+65,70%) şi Dolj (+63,34%). În niciun judeţ nu se înregistra o scădere a numărului de radieri, la finele lunii octombrie.

Peste 8.000 de firme, radiate în octombrie 2024

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 15.465 (+14,90%, raportat la perioada similară din 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (7.297, +83,76%), Transport ţi depozitare (6.125, +29,55%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.780, +23,11%).

În octombrie 2024, au fost înregistrate 8.061 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (1.316) şi în judeţele Cluj (407), Timiş (357), Iaşi (337), Dolj (229) şi Constanţa (281).

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax