INTERVIU. Radu Popescu: Războiul din Ucraina înseamnă și o catastrofă umanitară. Republica Moldova, extrem de afectată

Radu Popescu, fost consultant politic în Republica Moldova, consideră că războiul din Ucraina înseamnă și o catastrofă umanitară, atât pentru țara vecină. cât și pentru țările din jur. Una dintre cele mai afectate state este, din acest punct de vedere, Republica Moldova, unde au intrat peste 232.000 de refugiați ucraineni, din care 99.000 au rămas, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din populația țării. 

Radu Popescu a vorbit într-un interviu pentru Cluj24 și despre șansele Republicii Moldova de aderare la UE dar și despre fenomenul unionist.

Rep: Vă așteptați la invazia Ucrainei de către Rusia?

R.P.: Din păcate nici măcar ucrainenii nu se așteptau la o invazie militară a Rusiei, toate argumentele raționale arătând că acest lucru se poate transforma într-o tragedie pentru milioane de oameni. De altfel, după ultimele informații, nici măcar o mare parte a Guvernului rus nu se aștepta la o asemenea reacție a armatei ruse.

Rep: Ce înseamnă acest război pentru Estul Europei?

R.P: În primul rând vorbim de o catastrofă umanitară, în primul rând pentru Ucraina, dar și pentru țările din jur. Și mă refer aici în primul rând la Republica Moldova, aflată în pragul colapsului din cauza fluxului din ce în ce mai mare de refugiați ucraineni – până astăzi Republica Moldova a primit un flux de 232.000 de ucraineni, din care 99.000 sunt rămași și în acest moment. Ceea ce înseamnă aproximativ 5% din populația țării, o cifră teribil de mare.

Dacă România, oficial, are 373 refugiați la 100.000 locuitori, Republica Moldova are 3.238 refugiați la 100.000 de locuitori, aproape de zece ori mai mult. 75% dintre refugiații din Republica Moldova stau acasă la oameni ;i doar 25% sunt în centrele de plasament, atît de plin este sistemul…

În al doilea rând vorbim de efecte economice dezastruoase, atât pentru Ucraina cât și pentru țările din regiune, blocarea exporturilor putând crea un efect de domino.

Rep: Cum afectează războiul Republica Moldova și dacă există temeri, justificate sau nu, că Rusia ar putea extinde ostilitățile spre Republica Moldova?

Rep: Republica Moldova, așa cum spuneam și mai sus, este afectată atât de criza crescândă a refugiaților (costurile de gestionare a unui număr atât de mare de refugiați fiind enorme pentru o țară cu o economie destul de șubredă), cât și de criza economică generată de războiul din regiune (blocarea importurilor și a exporturilor cu Ucraina, Belarus ori Rusia). Adăugați la acestea și criza energetică – în contextual dependenței de gazul metan din Rusia, și veți avea o imagine cumplită a realității de astăzi de la Chișinău.

Transnistria, până în acest moment, nu a dat nici un semn de tulburare a păcii, dar nu se știe niciodată. Instituțiile de la Chișinău monitorizează  îndeaproape evoluția din zonă și, până acum, nu au sesizat elemente de îngrijorare.

Rep: Cum interpretati in actualul context cererea de independență a Transnistriei?

R.P: Transnistria nu este la prima cerere de „independență”, deci nu este nimic special la recenta declarație de la Tiraspol.

Rep: Ce efecte ar putea avea această solicitare?

R.P: O simplă solicitare de independență a Transnistriei nu înseamnă automat și adăugarea ei la brelocul cu chei al Moscovei. Pentru a gestiona o regiune precum cea transnistreană, Moscova are nevoie de resurse financiare importante, ceea ce – așa cum se prefigurează – nu pare a fi cazul.

Șansele de aderare la UE sunt la fel de mari ca ale Ucrainei și Georgiei

Rep: Ce șanse dati cererii de aderare la UE depusă de Republica Moldova?

R.P: Șansele Moldovei sunt la fel de mari ca cele ale Ucrainei ori Georgiei. Însă, cu siguranță, dacă o țară dintre cele trei este mai aproape – realist – de acest obiectiv, aceasta este Republica Moldova: noul parlament majoritar proeuropean, la fel ca și Executivul nou ales, sunt absolut determinate de a reforma profund statul pentru a se apropia, ireversibil, de Uniunea Europeană.

Rep: S-a tot vehiculat, periodic, de a lungul anilor, ideea unionistă. Credeti că, in interiorul UE, ar fi posibilă unirea României cu Republica Moldova, sau conjunctura internațională face că cele două țări să rămână veșnic separate?

R.P: Ideea Unionistă – mai ales în Republica Moldova – a suferit tot felul de evoluții, de la unionismul idilic, din anii 90, până la unionismul nociv, „de tastatură”, promovat de cei de la AUR.

Ce poate nu înțelege toată lumea este că actul Unirii, indiferent că l-ar vrea sau nu conducătorii de moment ai celor două țări, este posibil doar în urma validării sale printr-un referendum național.

Însă, pe de altă parte, România și Republica Moldova acționează de multă vreme ca o țară întreagă, și mă refer aici nu doar la colaborările transfrontaliere, dar și la ședințele comune de guvern care încep să aibă rezultate din ce în ce mai concrete. Încetul cu încetul apropierea dintre cele două maluri ale Prutului devine ireversibilă de la sine.