Clujeanul Mircea Abrudean, șeful Cancelariei premierului Nicolae Ciucă, dezvăluie, în exclusivitate pentru Cluj24, detalii din activitatea desfășurată în punctul zero al Guvernului României, ce înseamnă munca la nivelul de vârf al administrației centrale, dar și cum colaborează cu prim-ministrul și ceilalți membri ai Executivului.

Abrudean vorbește și despre modul în care s-a gestionat și se gestionează una dintre cele mai grave crize umanitare, cea a refugiaților ucraineni, din postura de președinte al Comisiei Ucraina.

Binele comunităților

Rep: Ați fost numit în urmă cu 5 luni în funcția de șef al Cancelariei premierului Nicolae Ciucă, iar înainte ați ocupat funcția de secretar general adjunct al Guvernului României. Venind din postura de prefect de Cluj, ce diferențe sunt între administrația publică locală și cea centrală?

M.A: Administrația publică locală îți oferă oportunitatea de a ajuta mai îndeaproape comunitățile locale. Colaborarea cu cetățenii este mai facilă și strânsă deopotrivă. Astfel, și politicile publice ajung să fie mult mai adaptate la nevoile oamenilor.

Dar coordonarea la nivel local nu este suficientă dacă nu există coordonare la nivel central. Viziunea la nivel macro, strategiile la nivel național, imaginea de ansamblu sunt cu mult mai clare în instituțiile la nivel central.

Există suficiente diferențe, dar scopul este același: binele comunităților. Indiferent din cadrul cărei instituții publice facem parte, atât timp cât muncim cu viziunea clară că beneficiarii final ai muncii noastre sunt românii, deciziile noastre vor fi cele corecte.

Activitatea depășește cu mult 8 ore

Rep: Cum v-ați acomodat cu programul de la Guvern? E de fix 8 ore? Dacă ne puteți dezvălui cam ce face un șef de Cancelarie al prim-ministrului?

M.A: După cum e de așteptat, activitatea mea profesională zilnică depășește cu mult cele 8 ore. Programul meu include atât participarea la evenimente publice sau vizite externe ale Prim-ministrului, precum și ședințe de lucru interne; grupuri de lucru interministeriale, unul dintre cele pe care le conduc fiind GLI-CYBER, care coordonează operaționalizarea Centrului european de competențe în materie de securitate cibernetică; comitete interministeriale pe diverse probleme specifice de pe agenda publică sau guvernamentală, una dintre ele fiind Comisia Ucraina, pe care o conduc și care gestionează operativ răspunsul României la situația din Ucraina.

Desigur, mai sunt ocazii în care particip la evenimente în cadrul cărora transmit mesajul premierului României sau diverse vizite de lucru prin țară.

Comunicare mai eficientă

Rep: Ce înseamnă pentru dvs munca în administrația publică centrală? Vă desfășurați, practic, activitatea, în inima Guvernului României. Care au fost principalele provocări care v-au stat în față?

M.A: Provocările sunt aproape zilnice, indiferent că este vorba de vreun blocaj semnalat, de o situație de criză, de vreo problemă care necesită dialog și mediere.

Din calitatea de Șef al Cancelariei Prim-ministrului misiunea mea nu este doar una de coordonare a Cancelariei și de asigurare a comunicării și coordonării între toate ministerele și structurile guvernamentale, ci și de a fi un bun sfetnic pentru premier, alături de întreaga echipă, astfel încât să luăm cele mai bune decizii pentru România și pentru români.

Principala problemă care ni se semnalează întotdeauna, indiferent că ne este transmisă de către colegii din ministere, de către mediul privat, structuri asociative sau alți stakeholderi, este nevoia de comunicare mai eficientă și coordonarea punctuală atunci când apar anumite situații.

În aceste cazuri intervenim de la nivelul Cancelariei de cele mai multe ori, fiindcă aducem toți actorii interesați la masă și dezbatem până găsim cele mai bune soluții. De cele mai multe ori ajung la noi spețe cu un întreg istoric și astfel ajungem să elaborăm o întreagă strategie de rezolvare a problemei.

Gândire strategică

Rep: De ce calități este nevoie pentru o astfel de funcție? Ce ați constatat după lunile petrecute la Palatul Victoria?

M.A: Dacă ar fi să profilez în funcție de skill-urile necesare, pe primul loc este capacitatea de management în sectorul public, apoi viziunea și, nu în ultimul rând, responsabilitatea aferentă funcției publice.

Apoi, extrem de necesar este și un bun management al instituției, care implică totodată și o perspectivă vastă asupra atribuțiilor și a legislației din administrația publică. Pe locul 3 cu siguranță sunt munca în echipă și dezvoltarea oamenilor valoroși din echipe.

De asemenea, consider că este fundamental să primeze gândirea strategică, comunicarea eficientă și respectul față de oameni.

Dimineața începe în biroul premierului

Rep: Cum colaborați cu premierul Nicolae Ciucă? Începeți diminețile cu o cafea în biroului dânsului?

M.A: Începem dimineața devreme în biroul dumnealui cu pregătirea zilei respective, stabilind demersurile pe care le am de făcut sau informându-l asupra diverselor puncte de pe agenda instituțională.

Este o adevărată experiență să lucrez cu domnul Prim-ministru. Un bun lider și un om de echipă, cu un spirit energic și pozitiv.

Felul în care colaborăm a putut fi văzut și cu prilejul vizitei recente la Cluj-Napoca. Puteți întreba orice persoană care a avut ocazia să interacționeze cu premierul si veti afla că a găsit un om dedicat țării sale și implicat atunci când vine vorba de identificarea celor mai bune soluții.

M-am bucurat mult că, alături de domnul primar Emil Boc și de ceilalți colegi, am putut să îi arătăm o mică parte din ce înseamnă potențialul Clujului.

Rep. Care e relația dvs cu miniștrii Cabinetului? Vă consultați când apar probleme?

M.A: Relația cu toți colegii miniștri este una strânsă din punct de vedere instituțional. Colaborăm și ne ajutăm reciproc ori de câte ori este nevoie. De cele mai multe ori, miniștrii de resort sunt prezenți la întâlnirile domnului Prim-ministru cu reprezentanți din anumite sectoare de activitate sau alte entități și, evident, ne întâlnim permanent la ședințele de Guvern.

Criza refugiaților din Ucraina, cea mai dificilă

Rep: Care a fost, până acum, cea mai mare criză cu care v-ați confruntat în activitatea guvernamentală și cum ați gestionat-o?

M.A: Este dificil de clasificat deoarece toate crizele cu care ne confruntăm au impact asupra populației. Cea mai dificilă, într-adevăr, este criza generată de conflictul din Ucraina, unde colaborarea interinstituțională a necesitat ample eforturi, precum și gradul de adaptabilitate al fiecărei instituții. Situația este una excepțională, iar autoritățile statului și-au făcut treaba cum au putut mai bine.

Comisia Ucraina, al cărei președinte sunt, s-a reunit în repetate rânduri pentru a ne coordona integrat, atât la nivelul administrației publice centrale, cât și la nivelul celei locale.

Abordarea trebuie să fie una multidimensională pentru că vorbim despre situația de la frontieră, despre ajutorul umanitar, care implică coordonare și cu instituții și organizații regionale și multilaterale, despre acțiuni de dezinformare, după cum s-a putut vedea în spațiul public în diverse cazuri, despre integrarea ulterioară a ucrainenilor care decid să rămână în țara noastră.

Criza energetică este, din nou, un subiect care a necesitat coordonare interinstituțională. Măsurile privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la energie și gaze naturale au fost luate după întâlniri repetate și discuții îndelungate cu toți actorii, nu doar în format de Comitet interministerial.

Fiecare criză prin care am trecut ne-a oferit o oportunitate de a găsi o altă metodă, față de cele din trecut, de a aborda sau soluționa diversele probleme întâmpinate la nivel instituțional.

Sunt lecții pe care le învățăm de la criză la criză și acest lucru ne ajută să gestionăm din ce în ce mai eficient situațiile dificile care apar. La nivelul Guvernului, ne-am asumat responsabilitatea de a oferi siguranță și dezvoltare economică, iar pachetele de măsuri economico-sociale „Sprijin pentru România” au generat la timp sprijinul pe care oamenii și mediul de afaceri îl așteptau.

Mobilizând cele peste 90 de miliarde de euro pe care le avem la dispoziție din fonduri europene vom trece cu bine peste aceste provocări, la finalul cărora vom avea o țară modernizată și cu reforme care vor transforma în bine capacitatea de a asigura servicii publice de calitate.