INEDIT. O asociație din Turda încearcă să-i aducă pe tineri acasă după facultate. Ce proiecte derulează

Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică (AMoS ED) Turda, formată în mare parte din elevi de liceu, și-a propus să-i convingă pe tineri din oraș să se întoarcă după facultate, acasă.

Astfel, dezvoltă tot felul de proiecte despre sănătatea mentală, știință, management și le dă o voce tinerilor, ajutându-i să-și implementeze propriile politici în școală și în comunitate. Leonard Mărnicean, președintele asociației, a povestit pentru Școala9 despre proiectele lor.

Povestea lor a început în 2014, când Leonard împreună cu alți elevi și-au dorit să aibă parte de alte oportunități care să-i dezvolte. „Toți cei care ne-am implicat la momentul respectiv eram elevi și ne doream să avem parte de oportunități de a ne dezvolta competențele și de a le exersa așa cum nu le găseam neapărat în mediul școlar.”

După aproape zece ani, acum psiholog, Leonard nu numai că a decis să rămână în Turda după terminarea studiilor, dar a și rămas președintele asociației. „Mie momentan îmi place să am parte de lucrurile bune, de liniștea și de echilibrul care există într-o comunitate mică. Eu sunt împăcat cu ideea că atunci când am anumite nevoi pot să plec foarte ușor în Cluj, să mă bucur de ele”, spune el.

Își dorește să facă o schimbare, una de care el nu a avut parte când era adolescent. Să stai în banca ta și să asculți era ceea ce li se inducea când era elev. Tocmai mentalitățile astea l-au determinat să rămână, să implementeze inițiative noi și să dea startul unei schimbări.

„Scopul tău ca adolescent de atunci, în ochii celorlalți, era să stai în bancă și să iei note mari. Nu conta atât de mult decizia noastră, trebuia să facem ce ni se dictează. Termenul ăsta de bullying nici măcar nu pătrunsese în conștientul colectiv și mulți luau actele severe de violență din școală doar ca pe o simplă ceartă între elevi”, își amintește președintele.

Acum, problema bullying-ului este tratată așa cum ar trebui, ca una serioasă pentru care se iau măsuri. Atunci, nu era altceva decât „un ritual de trecere”.

„Și simplul fapt că au parte de un KFC poate să fie mult pentru decizia pe care o iau”

Turda a devenit în ultimii ani o destinație pentru turiști în drumul lor spre salina care apare tot mai des în pozele străinilor. Mai fac un popas la muzeul Fabrica de știință și pe la casa memorială Ion Rațiu.

Adolescenții care au crescut acolo au o altă viziune despre orașul lor, preferând să meargă în Cluj pentru a-și ocupa timpul liber. „Cinema nu avem. Piese de teatru încă se fac, se mai fac uneori și diverse mici concerte sau acțiuni publice, dar în multe situații tinerii noștri sunt obligați să meargă mai departe în Cluj să exploreze oportunitățile de divertisment de acolo”, spune cu regret Leonard.

Din păcate, drumul până în Cluj este costisitor pentru un copil de clasa a noua „un elev, ca să poată să meargă să aibă parte de o experiență de divertisment în Cluj-Napoca, are nevoie de cam 100 de lei. 32 de lei transport, 20 de lei un bilet la film, ceva de mâncare, o apă și deja ajungi cam pe-acolo cu suma respectivă”, calculează el.

Tinerii au nevoie, pur și simplu, de o „evadare” din rutină, au nevoie să descopere ceva nou. „Și simplul fapt că au parte de un KFC poate să însemne mult în decizia pe care o iau ei”, spune președintele.

Turda nu are decât niște fast food-uri locale, care nu îi încântă însă pe adolescenți. De aceea, Leonard crede că cel mai important ajutor pe care îl pot oferi oamenii din comunitate tinerilor, este sprijinul pentru inițiativele noi. Tocmai această lipsă de sprijin este principalul factor pentru care mulți aleg să se mute.

”Tinerii nu primesc suficient sprijin astfel încât să-și găsească o direcție în viață”

„Cred că e foarte important să reușească să lucreze împreună, în special cu agenții comerciali, ca să le creeze oportunități. Soluția trebuie să vină în colaborare și cu mediul privat. Dacă ar vedea că au în oraș niște aspecte care le cresc calitatea vieții, cred că unii ar reconsidera”, afirmă Leonard.

Unul dintre proiectele de suflet ale lui Leonard se numește „Ziua Științei”. „În cadrul lui, grupe de elevi și studenți au mers la o mie de elevi din mediul rural, să facă mici experimente cu ei, să le crească gradul de implicare la școală, în materie de fizică, biologie, chimie”, explică el.

Din postura de psiholog, Leonard a reușit să observe multe stări în comportamentul unui copil care trebuie să-și aleagă facultatea, cum ar fi: confuzie, nesiguranță și neajutorare. Tocmai de-asta, în viitor, împreună cu echipa lui, ar vrea să dezvolte proiect și diferite acțiuni care urmăresc această problemă.

„Mie mi se pare că tinerii nu primesc suficient sprijin astfel încât să-și găsească o direcție în viață. Se aruncă dintr-odată în cârcă ideea de «dezvoltă-ți singur pasiunea» și sunt foarte puține oportunități pentru ei în care să-și dea seama dacă direcția lor într-adevăr le va fi utilă și plăcută”, spune el.

Sursa: Școala9