În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

România și Bulgaria devin, intră în zona Schengen, inclusiv pe cale terestră, de la 1 ianuarie 2025, după 13 ani de negocieri.

”România și Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025”, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter.

Decizie istorică la Budapesta. România şi Bulgaria intră în Schengen TERESTRU de la 1 ianuarie 2025

Decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, dar Ursula von der Leyen, care a salutat decizia luată, vineri, la Budapesta, a precizat că va fi vorba de o simplă formalitate.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a transmis pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria s-au reunit vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.

Un prototip al dispozitivului de alertare AlertBox, dezvoltat la Cluj-Napoca de compania AROBS, se află în fază de testare, acesta făcând parte dintr-un proiect co-finanțat de Agenția Spațială Europeană (ESA) prin programul ARTES (Advanced Research in Telecommunications Systems).

Reprezentanții AROBS au explicat, vineri, că prototipul este un sistem inovativ conceput în România și creat pentru a oferi populației acces neîntrerupt la serviciile de tip RO-Alert si 112 pentru zonele în care nu funcționează serviciile de tip GSM, de telefonie mobile, și pentru zonele dens populate în cazul unor evenimente neprevăzute/catastrofe – inundații, cutremure, ce întrerup aceste servicii și/sau furnizarea de energie electrică.

Conectat la satelit

”Dacă nu mai ai current nu mai ai nici servicii de telefon și nu mai primești mesaje de tip Ro Alert, astfel că nu știi ce să faci într-o situație de urgență și nu mai poți să raportezi urgențele pe care le poți avea.

Echipamentul AlertBox este conectat prin satelit, la rețelele Iridium și Starlink, are sistem de baterii care permite o autonomie de o jumătate de zi, îți dă voie să primește exavt aceleași mesaje de tip Ro-Alert pe care le-ai primi pe telefon în caz că se întâmplă o calamitate.

De asemenea, sistemul permite transmiterea unor mesaje redefinite către 112 și 113 să raportezi evenimentele urgente”, a spus Cosmin Stanciu, manager al Aerospace Business Group, AROBS Engineering.

Acesta a explicat că dispozitivul AlertBox este conceput pentru a conecta două sisteme globale de constelație de sateliți (Starlink și Iridium) la sistemele naționale de intervenție în caz de urgență.

Cost sub 1000 de euro

”AlertBox este un dispozitiv robust, construit pentru a face față mediului exterior si șocurilor termice și fizice. Este proiectat pentru a fi accesibil publicului larg – în special pentru situațiile când cetățenii nu dețin dispozitive mobile costisitoare de ultimă generație ce permit conexiune direct la sisteme satelitare”, a precizat Stanciu.

Potrivit acestuia, AROBS trebuie să livreze prin proiect 5 prototipuri, primul fiind, deja, în fază de testare, iar pentru a deveni viabil, dispozitivul complet va trebui să aibă un preț de cost de sub 1000 de euro.

Sistem de masă

CEO AROBS, Voicu Oprean, a declarat la rândul că proiectul AlertBox a fost dezvoltat de AROBS în cadrul unei colaborări cu ESA, în valoare de 300.000 de euro, fiecare parte suportând jumătate din costuri.

”Am dezvoltat un produs extraordinar de alertare pentru situațiile în care sistemele GSM sau de electricitate nu mai funcționează. Ne dorim ca acest sistem să devină disponibil în masă, în România și în alte state europene, astfel încât să poată salva vieți în momentele critice.

Noi încercăm să dezvoltăm o relațiile cu instituțiile statului, cu ISU, cu DSU, care ar putea să folosească aceste dispositive. Ne gândim că ar fi nevoie la nivelul țării de sute sau mii de astfel de AlertBox-uri, în zone izolate, care nu au acces la GSM și care permite o alertare.

La nivelul județului Cluj există un interes din partea Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Județean pentru un astfel de dispozitiv”, a explicat Oprean.

AlertBox-ul are și un modem care este conectat de STS, fiind un dispozitiv care se poate configura și adapta conform cerințelor beneficiarului.

Versiune cu camere video

AROBS este partener al ESA încă din 2011 dezvoltând de atunci mai multe proiecte. Pentru AlertBox, ESA a organizat o licitație la nivel European câștigată de AROBS.

Echipa de proiect de la AROBS Engineering dorește să identifice surse de finanțare pentru a dezvolta versiunea 2.0 a prototipului, care ar urma să asigure conexiunea la sistemul european Galileo și ar include camere video și cu infraroșu. AlertBox 2.0 ar fi capabil, pe baza unui algoritm AI, să auto-detecteze situațiile de urgență – incendiii, inundații, cutrenure, exploozii, și să transmită mesajul de alertă.

Iarna începe să-și intre în drepturi și în jud. Cluj. A nins viscolit azi-noapte și șoferii au început să aibă probleme pe unele drumuri județene. 

Este și cazul celui dintre Ciurila și Sălicea, pe care s-a circulat în condiții dificile, fapt pentru care administratorul drumului a fost amendat pentru că nu a efectuat deszăpezirea acestuia și nu a acționat cu material antiderapant.

Administratorul drumului dintre Ciurila și Sălicea, AMENDAT pentru necurățarea zăpezii

„În urma fenomenelor meteorologice recente din județul Cluj, caracterizate de ninsori abundente, traficul rutier pe sectorul de drum DJ107R, între localitățile Ciurila și Sălicea, s-a desfășurat în condiții dificile.

Polițiștii au efectuat verificări asupra stării de viabilitate a drumului, constatând că partea carosabilă era acoperită cu zăpadă, ceea ce a generat dificultăți pentru participanții la trafic.

Pentru a asigura desfășurarea în siguranță a circulației, polițiștii au intervenit pentru dirijarea traficului și au dispus măsuri operative pentru remedierea situației.

Totodată, în perioada 21-22 noiembrie a.c., polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Turda au aplicat două sancțiuni contravenționale operatorului economic responsabil pentru întreținerea acestui tronson de drum, având în vedere obligațiile legale privind deszăpezirea”, a transmis IPJ Cluj.

Primarul Clujului, Emil Boc, este și președintele Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European a Regiunilor, organism care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene.

Boc s-a aflat zilele trecute la Bruxelles la sesiunea plenară unde s-au aniversat 30 de ani de la înființarea Comitetului European al Regiunilor, ocazie cu care edilul Clujului a acordat un interviu pentru Cluj24.

Rep: Ce faceți la Bruxelles?

E.B. Este plenara Comitetului European al Regiunilor, comitet care este o instituție a UE, iar locul unde ne desfășurăm plenarele, pentru că suntem peste 400 de oameni la această întâlnire, este în sediul Parlamentului European. Comitetul European al Regiunilor este parlamentul primarilor din Uniunea Europeană și a șefilor de regiuni.

Sunt aceia care aduc vocea de jos a poporului european și o discută cu instituțiile europene. Procesele de luare a deciziilor implică atât Bruxelles-ul, Comisia, Consiliul European, Parlamentul European, dimensiunea națională a statelor membre, guvernele statelor membre și dimensiunea locală, orașele și regiunile. Rolul nostru este acela de a le atrage atenția când o iau în direcție greșită.

Rolul nostru este acela de a cere mai multe resurse financiare ca să facem Europa puternică. Rolul nostru este acela de a arăta unde este prea multă birocrație și unde s-o corecteze. Rolul nostru este să arătăm, de exemplu, că politica de coeziune este acel lipici care ține Europa Unită.

Punctul nostru de vedere e luat în considerare

Rep: Dar aveți influență, aveți mecanisme prin care puteți influența decizia Parlamentului și a Comisiei, mai ales?

E.B: Evident că ei nu pot merge mai departe în nici o decizie fără punctul nostru de vedere. Noi nu votăm ca parlamentarii europeni, pentru că nu suntem aleși ai Parlamentului European. Dar suntem aceia fără de care ei nu pot merge mai departe.

Rep: În sensul că bugetul are nevoie de un aviz?

E.B: În sensul că punctul nostru de vedere, care se materializează în opinii, în puncte de vedere, este întotdeauna avut în vedere la luarea deciziilor majore în tot ceea ce înseamnă ecosistemul acesta de decizie politică de la Bruxelles.

Adun puncte de vedere comune

Rep: Și care e poziția dumneavoastră în acest organism al Uniunii Europene?

E.B: În cadrul Comitetului European al Regiunilor, eu dețin funcția de președinte al Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European al Regiunilor.

Adică acea comisie care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene, politicile care se bazează pe coeziune și domeniile precum transport, turism, locuire, tranziție justă, adică acele elemente care fac astăzi Europa puternică, dar în același timp îi creează și o problemă.

Deci, practic, rolul meu este, ca președinte, să adun de la toate regiunile din Uniunea Europeană, nu doar din România și din orașul meu, un punct de vedere comun și cu care să discutăm cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European și cu celelalte autorități de la Bruxelles, astfel încât să influențăm în interesul cetățenilor, pentru că noi suntem cei mai aproape de cetățenii Uniunii Europene. Primul și cel mai apropiat for, care e mai aproape de cetățenii europeni, suntem noi, primarii sau președinții de regiuni.

Ce era Clujul fără banii europeni

Rep: Ați sărbătorit 30 de ani de la înființarea acestui comitet, și ați și votat, exact, banii care se referă la politica de coeziune, care înseamnă ce? Că îmi spunea un expert de aici că tot timpul se iau bani de la politica de coeziune.

E.B: Uitați-vă la Cluj. Ce ar fi Clujul dacă nu ar fi avut cele 200 de milioane de euro care deja sunt implementate în Cluj? Când te uiți la Parcul Feroviarilor, o să știți că e făcut cu bani europeni.

Când te uiți la malurile Someșului, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles, duși prin munca noastră comună. Când te uiți la Piața Unii, o să știți că sunt banii duși de aici, din Bruxelles. Când te uiți la strada Kogălniceanu sau la strada Universității pietonalizată, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles.

Când vă uitați la autobuzele electrice din Cluj, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles. Când vă uitați la metrou, o să știți că sunt banii din Bruxelles început. Când te uiți la centura metropolitană, o să știți că sunt banii care vin de aici, de la Bruxelles.

Primul tronson Cluj-Florești deja este în lucru. Deci 4,5 miliarde de euro sunt acum banii europeni în lucru în Cluj-Napoca. Doar în municipiul Cluj-Napoca.

Ca să nu mai vorbim de cele 200 de milioane care s-au absorbit doar în ultimii patru ani.

Politica de coeziune, lipiciul UE

Rep: Vreți să mai rămâneți în cadrul acestui organism, pentru că a expirat mandatul conducerii Comitetului European al Regiunilor odată cu reînnoirea Parlamentului European?

E.B: Pentru că am fost reales ca primar, voi rămâne în această calitate. Pentru că Asociația Municipiilor din România m-a mandatat să reprezint în continuare Asociația, în numele municipalităților din România, alături de alți colegi de-ai mei, în viitorul Comitet European a Regiunilor, al cărui mandat începe în februarie 2025.

Acum este sfârșitul actualului mandat. De ce e importantă prezența noastră aici? În primul rând, avem un rol decisiv în aducerea banilor acasă.

Pentru că dacă nu am fi aici… Toată lumea vrea să ia banii. Se duc în diverse domenii.

Iar noi le arătăm celor prezenți aici că politica de coeziune, adică creșele, grădinițele, școlile, sunt făcute pe banii europeni din Cluj-Napoca. Școala Agârbiceanu, uitați-vă la Onisifor Ghibu, școli făcute pe banii unii UEde aici. Cresc calitatea vieții în fiecare colț al Europei.

Ne ajută să avem și noi un stil de viață european la noi acasă. Asta face politica de coeziune, acel lipici care diminuează decalajele dintre regiuni.

Le ajută pe toate să poată merge într-o direcție încât să nu se mărească diferența dintre ele ci să se apropie astfel încât libertatea de a alege să rămâi acasă să fie o libertate adevărată. Adică să nu fii forțat din motive economice să-ți părăsești regiunea, orașul, țara sau…

Rep: Ar ridica toată Europa cam la același nivel.

Calitatea vieții pentru oameni

E.B: Iar prin asta toți câștigăm. De ce?

Pentru că piața unică înseamnă că trebuie să ai condiții să vinzi toate produsele Uniunii Europene și să produci plus valoare și prosperitate în fiecare colț al Uniunii Europene. Dacă piața unică se restrânge doar la câteva zone din vestul Europei rămâne o mare arie europeană neexploatată din potențialul pieței unice. Dar piața unică să fie eficientă trebuie să ai și coeziunea ca să poți produce în fiecare colț al Unii Europene.

Dacă trebuie să ai oameni. Oamenii trebuie să aibă o calitatea vieții. Ce înseamnă aia?

Sănătate, spitale, educație, școli, grădinițe înseamnă infrastructuri centurile ocolitoare, metrou, înseamnă parcuri, înseamnă calitatea vieții, înseamnă transport public sustenabil, fără poluare.

Asta e coeziunea. De asta mă bat aici când vin la Bruxelles în primul rând, evident, să aduc cât mai mulți bani acasă în țară, felia noastră din coeziune să fie cât mai mare și mai consistentă cu argumente și la același timp să păstrăm pacea și prosperitatea în Europa.

Să știți că pacea și prosperitatea depinde de coeziune. Pentru că dacă nu se măresc decalaje dintre regiuni, oamenii încep să fie mulțumiți în Europa, dar când se măresc decalajele și oamenii devin unii foarte bogați, alții foarte săraci, tensiunea e la masă și de acolo până la spargerea UE nu e decât un singur pas. Deci ce facem noi aici?

Să păstrăm Europa unită

Cel mai important, păstrăm Europa unită. Și dacă Europa e unită, avem pace. Pentru că a doua zi, când Europa s-a dus la vale, încep războaiele și aici, în interiorul UE.

Cât timp avem Uniunea Europeană, avem pace acasă. Când coeziunea va dispărea, și Uniunea Europeană va dispărea și vor începe, așa cum a început după prăbușirea Imperiului Roman, de acum 2000 de ani, încep să-ți vină barbarii, încep să-ți vină tensiunile în interior și încep războaiele.

Haideți să ne păstrăm ce am câștigat. Pentru că bine spunea unul dintre fondatorii Uniunii Europene, mai bine să ne războim în jurul unei mese, decât pe un câmp de bătălie. Cât timp ne vom război pe masă, atunci este în regulă.

Astăzi suntem de acord că nu suntem de acord. Dar mâine venim înapoi la masă și găsim banii să mergem mai departe.

Asta este cam 10% din ceea ce fac.

Florin Danciu