Connect with us

POLITICA

George Simion: România trebuie să aibă un comisar european care să APERE neclintit interesele naționale

Publicat


george simion

România trebuie să se ridice la înălțimea demnității sale și să își apere drepturile cu fermitate. Avem nevoie de un comisar european care să fie mai mult decât un simplu funcționar de la Bruxelles, un român care să lupte pentru țara noastră cu devotament și curaj. Victor Negrescu nu se încadrează în această tipologie!

Până acum, numirea comisarilor europeni din partea României a fost deseori rezultatul unor calcule politice interne, dictată de interesele PSD și PNL. Acest mod de a privi funcția de comisar european trebuie să ia sfârșit. Postul de comisar nu este un trofeu politic, ci este vocea României în rândul marilor națiuni europene.

George Simion: România trebuie să aibă un comisar european care să APERE neclintit interesele naționale

Consider că Victor Negrescu, propunerea PSD, nu este o soluție pentru acest post și, atât eu, cât și colegii AUR, o respingem ferm!

Anul trecut, Negrescu ne cataloga în plenul legislativului european de la Strasbourg ca fiind un partid extremist, care a decis să politizeze educaţia, spunea el, referindu-se că incităm la ură când atacăm cadrele didactice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.

victor negrescu

Despre unele cadre didactice de la SNSPA, care hărțuiau sexual studentele, timpul a demonstrat deja, iar despre felul în care SNSPA face partizanat politic, fie contra AUR, fie contra lui Mircea Geoană, puteți constata de pe site-ul oficial, snspa.ro, sau din declarațiile rectorului Pricopie.

Trebuie să numim un comisar care să lupte pentru România

De-a lungul istoriei recente, am văzut cum țara noastră a fost tratată de multe ori ca un actor secundar în cadrul Uniunii Europene. Subvențiile agricole, esențiale pentru economia României, au fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Asta în timp ce fermierii din alte state membre beneficiau de susținere mult mai generoasă. Acest tratament inechitabil trebuie să înceteze.

România are același drepturi ca orice altă națiune din Uniunea Europeană, iar vocea noastră trebuie să fie auzită și respectată.

Este esențial ca, de această dată, să numim un comisar european care să nu mai fie un simplu executant al intereselor de la Bruxelles, ci un apărător neobosit al intereselor României. Până acum,

comisarii noștri au fost numiți mai degrabă pe criterii politice decât pe baza unei autentice dedicări față de țară. Această abordare trebuie să se schimbe radical.

„România continuă să fie una dintre țările care primesc cele mai mici subvenții pentru agricultură”

Primii noștri comisari europeni, deși au ocupat poziții importante, nu au reușit să aducă beneficii reale României. Leonard Orban, de exemplu, a gestionat portofoliul pentru Multilingvism și, deși a coordonat un buget de 1,2 miliarde de euro, impactul său pentru România a fost nesemnificativ.

Dacian Cioloș a avut în administrare portofoliul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, unul dintre cele mai importante din Uniunea Europeană. Cu un buget uriaș de 50 de miliarde de euro, el ar fi trebuit să se asigure că România primește fondurile necesare pentru a-și susține fermierii și a-și dezvolta sectorul agricol. Cu toate acestea, România continuă să fie una dintre țările care primesc cele mai mici subvenții pentru agricultură, iar fermierii noștri încă se confruntă cu dificultăți majore.

Corina Crețu, în timpul mandatului său, a coordonat Politica Regională. Deși avea responsabilitatea distribuirii fondurilor structurale care ar fi putut contribui la dezvoltarea infrastructurii și a regiunilor defavorizate din România, rezultatele pentru țara noastră au fost modeste. Fondurile europene au fost adesea insuficient accesate, iar proiectele de dezvoltare nu au avut impactul așteptat.

„România are propria sa voce”

Adina-Ioana Vălean, actualul comisar pentru Transporturi, deși a avut un portofoliu extrem de important pentru România, nu a reușit să aducă proiecte majore de infrastructură în țara noastră. România continuă să fie una dintre țările cu cea mai slab dezvoltată infrastructură de transport din Uniunea Europeană, iar contribuția comisarului Vălean la schimbarea acestei realități a fost, din păcate, limitată.

Trebuie să numim un comisar care să lupte pentru România, care să se asigure că țara noastră nu mai este marginalizată și care să pună pe primul loc drepturile noastre egale în cadrul Uniunii Europene.

România trebuie să se asigure că următorul nostru comisar european va fi un adevărat patriot, un profesionist care să pună mai presus de orice interesele României.

Comisarul european din partea României trebuie să fie nu doar un reprezentant, ci un apărător al suveranității noastre naționale. Un om care să înțeleagă că România are propria sa voce, propriile sale interese, și care să lupte neobosit pentru ca acestea să fie respectate!



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

105 ani de la ÎNFIINȚAREA Universității din Cluj

Publicat

ubb cluj

Astăzi se împlinesc 105 ani de la înființarea Universității din Cluj, la 12 septembrie 1919. În urma unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului cu România în 1918 şi crearea României Mari, legislaţia privind învăţământul superior a cunoscut un proces de legiferare mai îndelungat. Prin decrete regale, Universitatea maghiară din Cluj şi Universitatea germană din Cernăuţi au fost transformate, începând cu 1 octombrie 1919, în universităţi româneşti.

Prin decretul nr. 4.090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit „transformarea Universităţii Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”, având în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filosofie. În primul an, Universitatea din Cluj a fost condusă de profesorii: Sextil Puşcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Haţieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept, se arată pe site-ul oficial al instituţiei de învăţământ, care din 1959 este cunoscută sub numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB).

105 ani de la ÎNFIINȚAREA Universității din Cluj

La 3 noiembrie 1919, în faţa unei audienţe impresionante formate din profesori, studenţi, dar şi din alţi reprezentanţi ai elitei româneşti transilvănene, renumitul arheolog şi istoric Vasile Pârvan susţinea lecţia inaugurală, intitulată „Datoria vieţii noastre”, potrivit UBB şi lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2004).

Cursurile Universităţii din Cluj au fost inaugurate la 1 februarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, precum şi a numeroase personalităţi ştiinţifice şi politice româneşti şi străine. Regele Ferdinand a apreciat, cu acest prilej, că nicăieri „nu s-a simţit mai nemilos pumnul stăpânirii trecute pe sufletul românimii, ca în Clujul unguresc cu universitatea lui”.

Suveranul a adus un prinos de recunoştinţă eroilor neamului, începând cu Mihai Viteazul, „izbăvitorul dintru început”, şi terminând cu cei care s-au jertfit în războiul pentru întregirea patriei. Regele Ferdinand I a dăruit un fond de 400 000 lei, a căror dobândă să fie utilizată pentru înfiinţarea, pe lângă Universitatea din Cluj, a unui institut pentru studierea istoriei românilor, „atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută”, conform lucrării „Istoria românilor. România Întregită (1918-1940)” (vol. VIII, Ed. Enciclopedică, 2003).

În 1924, legea prin care Universitatea clujeană a fost recunoscută oficial ca „persoană juridică de drept public” a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial.

„În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari”

Perioada 1919-1932, la nivel didactic şi ştiinţific, s-a remarcat prin diversificarea disciplinelor studiate, precum şi prin crearea unui număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii universităţi româneşti. Au fost create: Institutul de Speologie, condus de savantul Emil Racoviţă; Grădina Botanică, al cărei director era Alexandru Borza; Observatorul Astronomic, Institutul de Istorie Naţională, care îi avea ca directori pe Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş; Muzeul Limbii Române, coordonat de Sextil Puşcariu; Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, înfiinţat de Florian Ştefănescu-Goangă; primul Institut antirabic din Transilvania, Seminarul de matematică (condus de Petre Sergescu) şi cel de istoria artei, catedrele de jurnalism şi de politică socială etc.

În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948, conform site-ului Universităţii.

În urma Dictatului de la Viena de la 30 august 1940, când partea de nord a Transilvaniei, care includea şi oraşul Cluj, a fost cedată statului ungar, Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a refugiat la Sibiu şi Timişoara. În primăvara lui 1945, după restabilirea administraţiei româneşti asupra Transilvaniei, Universitatea a revenit la Cluj, însă următorii ani au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, motivată de raţiuni politico-ideologice.

Unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară

În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înfiinţat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj, care în decembrie a primit numele de „Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai. La 30 decembrie 1947, proclamarea Republicii Populare Române a marcat instalarea definitivă a comunismului în România.

Ca urmare, începând din luna mai 1948, Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj şi-a schimbat oficial numele în Universitatea „Victor Babeş”. În perioada martie-iulie 1959 a avut loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară.

Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, a fost numită Universitatea „Babeş-Bolyai” şi avea şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filosofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu.

„A fost întemeiat şi un institut pedagogic”

Universitatea Regală Maghiară de la Cluj a fost înfiinţată la 12 octombrie 1872, de către Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei. Instituţia avea patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat (12 catedre), Facultatea de Medicină (11 catedre), Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie (10 catedre) şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale (7 catedre).

Pe lângă ultimele două facultăţi, a fost întemeiat şi un institut pedagogic, unde urmau să fie pregătiţi viitorii profesori de gimnaziu. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj.

Documentul oficial de întemeiere a universităţii a fost emis de Francisc Iosif I abia la 4 ianuarie 1881, când a acceptat ca această instituţie să îi poarte numele. Această întârziere s-a datorat, în special, stării destul de precare a infrastructurii didactice şi de cercetare de la Cluj. Treptat au fost demarate ample lucrări de construcţie destinate universităţii.

Până în 1918, la sfârşitul Primului Război Mondial, au fost ridicate 63 de clădiri, cele mai importante fiind: clădirea centrală a Universităţii, edificată în trei etape, în perioada 1893-1902. Cu o arhitectură în stil neo-renascentist şi o suprafaţă de 4.226 metri pătraţi, ea deţine, şi astăzi, atât spaţii didactice, cât şi încăperi cu funcţii ceremoniale (Aula Magna); clădirea Bibliotecii Universitare, construită între 1906-1909, după modelul bibliotecii Universităţii din Basel (Elveţia); complexul de clădiri al clinicilor universitare, construit pe o suprafaţă totală de 10.049 metri pătraţi, finalizat în 1903.

„Multe cadre didactice au avut performanţe ştiinţifice deosebite, recunoscute pe plan internaţional”

Universitatea maghiară a avut, la început, 40 de profesori, dar până în 1919 numărul catedrelor s-a mărit la 61, ele fiind deservite de 150 de profesori universitari, alături de un numeros personal didactic de grad inferior şi personal auxiliar şi administrativ.

Multe cadre didactice au avut performanţe ştiinţifice deosebite, recunoscute pe plan internaţional, între acestea aflându-se: matematicienii Lipót Fejér, Alfréd Haar şi Frigyes Riesz; geograful Jenö Cholnoky; polihistorul Sámuel Brassai; arheologul Bélá Pósta; fizicienii Lájos Martin şi Gyula Farkas etc.

Studenţii înscrişi la Universitatea Regală Maghiară de la Cluj au aparţinut tuturor naţionalităţilor ce trăiau în Transilvania (maghiari, români, germani, evrei, armeni etc.), precum şi tuturor confesiunilor religioase (protestanţi, catolici, ortodocşi, greco-catolici, iudaici).

Din 1895, li s-a permis şi femeilor să se înscrie la universitatea clujeană. Între 1872-1918, la universitatea maghiară din Cluj au studiat peste 40.000 de studenţi şi s-au acordat diplome de absolvire pentru circa 12.000 de tineri. Peste 2.600 dintre studenţi au fost români, printre ei remarcându-se Iuliu Maniu (student la Drept), Iuliu Haţieganu (Medicină), George Coşbuc (Filosofie), Vasile Meruţiu (Ştiinţe Naturale) ş.a.

Citește mai departe

EVENIMENT

Deputatul clujean Sabin Sărmaș nu mai apare pe lista parlamentarilor PNL

Publicat

De

Sabin Sărmaș

Deputatul clujean Sabin Sărmaș, acuzat de PNL că “joacă la două capete”, având în vedere că apărea încă pe lista partidului, a devenit neafiliat.

Sabin Sărmaș a candidat, tot ca independent, și la Primăria Cluj-Napoca.

Deputatul clujean Sabin Sărmaș nu mai apare pe lista parlamentarilor PNL

Sabin Sărmaș a fost exclus din Partidul Național Liberal în urmă cu câteva luni, după ce a devenit contracandidatul lui Emil Boc, de asemenea, PNL-ist, la Primăria Cluj-Napoca.

Sărmaș a devenit deputat neafiliat în data de 10 septembrie.

Asta la nici o săptămână după ce foștii colegi de partid l-au numit “duplicitar”.

“Deputatul PNL Sabin Sărmaș, da da, PNL, a dat o țeapă clujenilor dovedind că alegerile locale au fost, pentru el, doar o trambulină pentru alegerile parlamentare, scopul său final fiind, de fapt, de a deveni deputat”, au transmis atunci reprezentanții PNL.

Citește mai departe

EVENIMENT

Se știe cine va CONSTRUI nodul rutier de la Românași. Are la dispoziție 10 luni

Publicat

a3

A fost desemnat câștigătorul contractului pentru construcția nodului rutier de la Românași, care va asigura accesul pe și dinspre Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F și DJ108A, până la finalizarea subsecțiunii Poarta Sălajului – Zalău.

Nodul rutier de la Românaşi, pe A3, va fi construit de Asocierea SC SA & PE Construct SRL – SC Spedition UMB SRL-SC Tehnostrade SRL. Constructorul va avea la dispoziție 10 luni pentru finalizarea lucrărilor.

nod romanasi

Se știe cine va CONSTRUI nodul rutier de la Românași. Are la dispoziție 10 luni

Contractul are o valoare de peste 71 milioane lei (fără TVA), fiind finanțat prin PNRR.

Citește mai departe

SPORT

Cele mai mari jackpoturi câștigate la cazinourile online (P)

Publicat

Jackpoturi câștigate la cazinourile online

Jocurile de noroc au început să prindă un avânt spectaculos, mai ales de când revoluția digitală a permis accesul la nivel global tuturor celor curioși. Dacă înainte cazinourile erau ca un lucru interzis – și la propriu, și la figurat – celor care și-ar fi dorit să le experimenteze propunerile, acum totul este foarte la îndemână. Asta și tocmai pentru că nu ai nevoie decât de un device inteligent și, automat, unul cu conexiune la internet.

Dincolo de factorul care ține de disponibilitate, mai există o mulțime de alte beneficii de pe urma cărora utilizatorii pot beneficia, astfel încâtotul este cu atât mai atrăgător.

Bonusurile virtuale, conturile care aduc avantaje, varietatea de jocuri și faptul că nu există limitare de timp sau de spațiu, face ca totul să fie cu atât mai spectaculos. Însă, de departe, cel mai important element este reprezentat de promisiunea câștigurilor, care sunt oricum dar nu neglijabile.

Astfel, există o mulțime de premii demne de record, care au fost revendicate de-a lungul timpului, de unii dintre cei mai norocoși jucători.

Fie că au optat pentru jocuri mai simple, cum ar fi sloturile, pentru unele mai distractive cum sunt cele de cărți, de cele mai dinamice, de cele cu pariuri sau de ceva mai provocator ca o sesiune de ruletă casino online, oportunitățile au fost aceleași. Și tocmai despre acestea vom povesti în rândurile de mai jos.

Ce sunt jackpoturile și cum funcționează

Jackpot-ul este este cel mai dorit tip de câștiguri de la jocurile de noroc, un bonus care cumulează mai multe bonusuri și care se câștigă atât de rar, încât tocmai asta îl face să fie și mai special.

Pe lângă faptul că se ivește rar, acesta este atât de imprevizibil încât nu există o rețetă când vine vorba despre a-l vâna. Dar este dorit tocmai pentru că este și foarte valoros pentru că de cele mai multe ori este vorba despre pierderile anterioare ale altora, care acum se pot transforma în investiții pentru tine.

De altfel, acesta și este principiul de funcționare – alții dinaintea ta pierd, iar o anumită sumă din pariul ratat înainte este dedus și ulterior depozitat într-un cont care este special creat pentru creșterea premiului.

Iar ce este și mai interesant este că dacă durează mai mult, atunci și valoarea crește, astfel că fondul de premiere poate ajunge fie doar la câțiva lei, fie la sume cu multe zerouri.

Jackpot-ul se oferă în cadrul mai multe tipuri de jocuri, printre care amintim de video poker, sloturi, blackjack, ruletă, și altele, în funcție de platforma accesată – de regulă acestea sunt semnalizate.

De reținut este și faptul că trebuie îndeplinite anumite condiții pentru a putea primi jackpot-ul, așa că este important să te informezi și despre asta, înainte de orice.

Tipuri de jackpoturi disponibile

Am stabilit deja că jackpotul este foarte generos, dar ce mai trebuie să știi despre jackpot este faptul că se activează fie în baza unor secvențe prestabilite, la anumite intervale sau pur și simplu este complet aleatoriu – vorbim despre mai multe tipuri:

  • progresive, la sloturi, care cresc și pot fi urmărite de cei cu mai multă experiență – la rândul lor pot fi standalone sau wide area
  • fixe, unde reprezintă suma unor procente cumulate de la alte jocuri și adunate într-un fond comun pentru a fi revendicate ulterior de un norocos.

O altă clasificare mai este și ceva care ține de tipologie, mai exact putem clasifica jackpoturile între cele locale (înregistrate individual) sau globale (cumulează sumele tuturor celor care accesează platforma și oferă șanse egale tuturor).

În ceea ce privește tipurile de jackpot-uri de pe platformele de cazinouri online, mai poate fi vorba despre: jackpot misterios (oferirea este decisă de către moderatorul site-ului), jackpot hot drom (există o perioadă de timp prestabilită pentru a se câștigă o sumă la rândul său predeterminată)

Top 3 cele mai mari câștiguri

Așa cum precizam și la început, sumele care se pot câștiga la jackpot pot fi de ordinul milioanelor, iar viețile multor persoane se pot schimba în doar câteva secunde, dacă se întâmplă să fii la locul potrivit la momentul potrivit. Sigur că am avut cu toții fantezii despre astfel de scenarii, dar unora li s-a și întâmplat, iar cei mai norocoși, ba chiar au doborât și câteva recorduri. Câțiva dintre aceștia au fost următorii:

  • Mark A., un canadian care a câștigat la un cazino online din Vegas un premiu în valoarea de peste 7 milioane și jumătate de dolari
  • Englezul John Heywood, în vârstă de doar 26 de ani, a bifat în 2015 revendicarea unui premiu cât se poate de generos și anume unul de 13.2 milioane de lire sterline
  • Un finlandez a făcut un lucru incredibil, transformând o investiție de doar 0.25 de eurocenți pentru o rotire la un slot și a câștigat în schimb peste șaptesprezece milioane de euro, jucătorul dorind să își păstreze anonimatul
  • Un alt jucător care a dorit să-și păstreze anonimatul este un bărbat din Canada, care cu puțin timp înainte de pandemie a reușit să devină milionar, câștigând puțin peste douăzeci de milioane de dolari la Mega Moolah, un joc de sloturi
  • Un alt premiu uriaș s-a dus către irlandezul Sean Doyle care, în timp ce se juca Mars Attacks pe telefonul său a reușit să dea peste un jackpot care a depășit pragul de patru milioane de lire sterline

Concluzie

Indiferent că te vei dovedi a fi un câștigător care-și schimbă viața sau doar unul care se joacă pentru a petrece timp de calitate, este important să reții că jocurile de noroc sunt fix despre asta: despre șansă.

Că joci pentru a te îmbogăți, pentru a te distra sau pentru a avea o ocupație, nu poți anticipa și influența nimic din rezultatul final al oricărei partide de la cazinourile online. Îți urăm să ai încredere în tine, să iei decizii inspirate și să nu renunți niciodată, indiferent de ce întâmpini.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax