23 august la Cluj. Cum sărbătoreau clujenii ziua pe care comuniștii au confiscat-o

Ziua care în istoria României păstrează sensuri contradictorii, 23 august 1944, a fost subiectul unor rescrieri repetate a sensurilor în funcție de intențiile de moment ale celor ce intenționau să folosească evenimentul în scopuri politice.

Data de 23 august are sensuri diferite pentru români, pentru unii reprezentând ziua în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă, alții o consideră ziua în care România a trădat o alianță cu care intrase în război și pentru 40 de ani aceasta a fost Ziua Națională.

Actul de la 23 august a fost numit, pe rând „Insurecția armată din 23 August 1944”, devenind Ziua Națională a României din 1948 până la căderea lui Nicolae Ceaușescu.

Acesta transformase numele evenimentului în „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”, fiind prezentat ca o realizare exclusivă a Partidului Comunist.

La Cluj, pe 23 august, „oamenii muncii” erau scoși din producție, iar unii dintre ei participau la defilare prin centrul Clujului, cu steagurile Republicii Socialiste România sau cel cu secera și ciocanul. Unii dintre ei erau îmbrăcați în costume naționale, alții purtau bannere cu întreprinderile pe care le reprezentau.

La prezidiu, urcat câțiva metri parcă pentru a demonstra puterea absolută pe care o avea regimul comunist, se aflau demnitarii de prim rang din Consiliul Popular Cluj.

La finalul defilărilor, clujenii erau „poftiți” la mici și bere sau mergeau în Pădurea Hoia unde aveau loc spectacole folclorice.