FOTO. Vinerea neagră a Clujului: 2 iunie 1944. Bombardamentele americane

Profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici a scris ”Cuvânt înainte” la cartea ”Clujul rănit”, o mărturie –document, cu multe fotografii despre drama din 2 iunie 1944 când orașul Cluj a fost bombardat de aviația americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

”Cartea doamnei Papp Annamária, prin titlul ei, exprimă o puternică traumă pe care orașul  nostru, Cluj-Kolozsvár a trăit-o acum 77 de ani, asemenea altor dezastre pe care le-a trăit urbea de pe malurile Someșului Mic de-a lungul istoriei, „Vinerea neagră din 2 iunie 1944, rămâne o zi fatidică în viața și istoria Clujului” – relata un reporter al cotidianului Estilap, pe care autoarea cărții îl amintește.

În acea zi de 2 iunie 1944, în cadrul operațiunii „Frantic Joe I” au fost bombardate de către aviația americană orașele mari din nord-vestul Transilvaniei și orașe din Ungaria.

Operațiunea avea ca scop îngreunarea deplasării trupelor germane spre vestul Europei, unde a avut loc la 6 iunie 1944, operațiunea „Overlord”, debarcarea Aliaților anglo-americani în Normandia.

Doamna Papp Annamária ne amintește un fapt mai puțin cunoscut de publicul larg și anume scurta perioada de colaborare armată directă între SUA si URSS; avioanele americane care au decolat de lângă Bari din Italia au realimentat la aeroporturile militare sovietice de la Poltava, Piriatin și Mirgorod, localități aflate azi în Ucraina.

Citește și Album cu fotografii INEDITE despre bombardarea Clujului în 1944

S-a speculat că la bombardamentele din 2 iunie 1944 ar fi participat și avioane sovietice. Oricum și sovieticii au bombardat Clujul, dar puțin mai târziu, la 3 septembrie 1944.

Autoarea ne amintește de un alt mare dezastru în care a fost implicat Clujul: deportarea evreilor din oraș și împrejurimi în sinistrul lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau. 17.000-18.000 de evrei au fost îmbarcați în trenuri speciale și deportați în 6 transporturi între 27 mai și 9 iunie 1944.

Totodată, la mijlocul lunii octombrie a aceluiași an au fost deportați, de către autoritățile sovietice, și 5000 de bărbați civili maghiari clujeni, trimiși spre lagărele de prizonieri din URSS. Toate aceste întâmplări însemnau victime omenești, pagube materiale, traume psihice și alte orori, care s-au petrecut în acea perioadă la care clujenii de atunci au fost martori.

De fapt ce vrea să ne releve autoarea cărții prin descrierea amănunțită a acțiunilor mai sus amintite? Domnia sa ne descrie ororile războiului în general, iar în particular un aspect din cadrul celei de-a doua conflagrații mondiale, la care clujenii au fost martori oculari, și ne arată acest flagel care este mai răspândit decât molimele.

116 poze

Noi, cei de azi, trebuie să-i cunoaștem tragica dimensiune, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete vreodată. De asemenea, doamna Papp Annamária, prin adunarea unor memorii ale martorilor oculari, coroborate cu fragmente din presa vremii și cu fotografii document, ne povestește cu aplomb perioada respectivă.

Albumul realizat de studioul fotografic „Fotofilm” conține 116 instantanee, ce au amprenta unui mare talent al artei fotografice clujene, Szabó Dénes, un demn urmaș al lui Veress Francisc și al fraților Dunky.

Un alt aspect pe care autoarea cărții îl accentuează este necesitatea cunoașterii istoriei urbei nu numai din punct de vedere strict istoric, ci și ca o modelare civică în adevăratul sens al cuvântului.

Nu odată am amintit și eu în diverse ocazii necesitatea cunoașterii trecutului orașului nostru, pentru că dacă îți cunoști orașul unde trăiești și-ți desfășori activitatea, îl respecți altfel, și de ce nu, poți să-l chiar iubești. Lucrarea de față e o carte utilă, necesară și instructivă pentru toți locuitorii Clujului și nu numai, fie tineri sau cu mai mare experiență de viață.

Sincere felicitări pentru ce ați realizat stimată doamnă, și sunt convins că vă veți continua activitatea profesională cu alte lucrări de referință!”, a spus profesorul clujean.

Foto: Strada Horea după bombardament/ Foto: Szabó Dénes, fotofilm