În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Broina Urs este un pictor muralist foarte valoros, dar mai puțin cunoscut din zona Clujului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, acest talentat artist preot împodobea cu pictură murală câteva din edificiile religioase de lemn din zona Huedinului şi a Văii Almaşului.

Broina Urs nu este o prezență rară în preocupările specialiștilor, însă aceștia nu s-au aplecat atât de mult asupra operei sale artistice, ci asupra personalității interesante, ce răzbate din câteva documente păstrate. Numele său vine să stârnească curiozitatea în plus, arată reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Broina Urs, valorosul preot artist al secolului XVIII. A „împodobit” cu pictura sa mai multe biserici din Cluj

În lipsa inscripțiilor, atribuirea unora din ansamblurile sale murale se face pe baza analogiilor stilistice. Ar fi pictat la: biserica de lemn din Tămașa, strămutată la Ticu Colonie, la edificiul din Aghireșu, ridicat inițial în Văleni – Călățele, sau la biserica satului sălăjean Cubleșu, învecinat cu Stoboru, unde locuia și slujea Broina.

Se mai știe că a împodobit și lăcașul dispărut din Fildu de Jos, cu o pictură realizată între 1765-1780.

Personajele lui Broina Urs purtau veșminte de inspirație occidentală

„În preocupările cercetătorilor, personalitatea sa controversată pare să fi pus în umbră evidentul talent artistic. Pictura sa se particularizează prin numeroase elemente inedite, compozițiile sunt dinamice, personajele individualizate prin atitudini uneori teatrale și veșminte de inspirație occidentală.

În paleta sa cromatică domină roșu, albastru și verde, desenul, în linii subțiri, se detașează pe fondul gri deschis. Scene religioase în care inserează numeroase elemente de arhitectură sunt delimitate de benzi, ornate cu vrejuri florale, atent pictate, sau cu un decor asemănător solzilor de pește colorați în roșu, galben sau albastru.

Din pictura sa ne privesc personaje cu ochii rotunzi și negri, cu pomeții roșii, ca și cum ar purta machiaj, după moda vremii din rândul nobilimii. Atașamentului pictorului față de curtea vieneză, evident în documentele scrise, răzbate și din pictura sa. Regăsim în bisericile sale simbolul heraldic al imperiului habsburgic, sau reprezentarea lui Iosif al II-lea în compania unor personaje biblice”, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

În satul Aghireșu se păstrează o frumoasă biserică de lemn, ridicată inițial în 1780 în Văleni, comuna Călățele. În ultimii ani, cercetători precum Silvia Marin Barutcieff susțin atribuirea picturii interioare lui Broina Urs, întrucât aceasta prezintă unele elementele care-i sunt caracteristice acestuia.

Ca și în alte monumente împodobite de el, programul iconografic folosit este unul tradițional. În altar au fost ilustrate teme precum Sfânta Treime pe peretele estic, Iisus, în medalion, pe boltă, Sacrificiul lui Avram, la vest şi o Punere în mormânt, pe peretele nordic.

„Bolta naosului, afectată parțial de infiltrații, redă scene din Ciclul Hristologic, în dispunerea iconografică obișnuită. Pe peretele vestic al naosului ne atrag atenția Adam şi Eva în Grădina Raiului, înconjurați de animale, pe care Broina Urs le-a ales pentru simbolica lor în iconografia creștină: lupul, iepurele, vulpea sau bufnița.

În ambianța aceleiași grădini se mențin și pomii cu coroana rotundă și rod bogat, ce se înalță din ghivecele de pe bolta altarului și naosului”, mai arată specialiștii clujeni.

Pictura tâmplei, bine conservată, prezintă frumoase vase cu flori la bază, iar deasupra registrului Deisis o amplă Răstignire particularizată prin cele șase săbii, înfipte, simbolic, în inima Maicii Domnului. Pictura din pronaos, distrusă în timp, ilustra în trecut obișnuita Pildă a Fecioarelor.

„Regăsim la Aghireșu aceeași cromatică preferată de muralist. Scene biblice delimitate de bogate vrejuri florale au loc într-o ambianță arhitectonică atent lucrată. Întregul ansamblu denotă aplecarea autorului spre detaliu, iar coroana imperială reprezentată pe bolta naosului ne reamintește de simpatia pentru conducerea de la Viena.

Ultimul argument în sprijinul atribuirii acestui ansamblu mural lui Broina Urs este forma literelor inscripțiilor de la Aghireșu, aidoma cu scrisul lui Broina dintr-o celebră scrisoare pe care acesta o trimite în 1786 lui Iosif al II-lea”, spun cei de la CJCPCT Cluj.

Biserica din Ticu Colonie, pictată de Broina Urs

Pictarea bisericii din Ticu Colonie, pusă pe seama talentului aceluiași pictor, a avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (probabil după 1775), fapt susținut și de pomenirea sa în actul de resfințire din 1935, după strămutarea din Tămașa.

O inscripție din pronaos, pierdută între timp, ar fi argumentul. Totodată, este posibil ca aici să fi lucrat cu un ucenic. Cu ocazia transferării, Elena Popea, o pictoriță cunoscută în epocă, a fost invitată pentru o restaurare, concretizată însă într-o repictare, mai puțin reușită, a unor fragmente.

Nefiind restaurator ci pictor, intervenția Elenei Popea a modificat estetic ansamblul inițial, fără a schimba, din fericire, programul iconografic.

„Fără a insista asupra temelor pictate aici, ne oprim asupra elementelor inedite ale picturii lui Broina. Prin straie și coafuri, unele personaje din pictura naosului par că tocmai au descins de la curtea vieneză a secolului al XVIII-lea. La loc de cinste este reprezentat Iosif al II-lea, în compania Arhanghelului Mihail, sau în scena Prezentării la templu. Împăratului i se conferă astfel o aură divină, căci își câștigase dreptul de a sta într-o companie divină prin politica sa de toleranță religioasă, fiind astfel considerat un mare binefăcător al românilor transilvăneni, au mai precizat cei de la CJCPCT Cluj.

Proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” este desfășurat de Biroul de cercetare al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: CJCPCT Cluj

Tragedie la Alba Iulia după ce un bărbat și fiul fostei lui partenere, în vârstă de un an, au fost găsiți spânzurați într-un apartament. Polițiștii anchetează o posibilă crimă, urmată de o sinucidere, copilul fiind chiar fiul bărbatului, informează Alba24.

În noaptea de 25/26 martie 2023, în jurul orei 01:00, o femeie de 25 de ani, din Alba Iulia a sunat la 112, exprimându-și îngrijorarea în legătură cu fiul său, în vârstă de un an, pe care-l lăsase în grija fostului său partener, un bărbat în vârstă de 27 de ani, din Alba Iulia, transmit polițiștii.

UPDATE: Potrivit informațiilor obținute pe surse de Alba24, bărbatul ar fi fost chiar tatăl copilului.

Femeia și bărbatul ar fi avut un schimb de mesaje, fără ca din acestea să rezulte, în mod explicit, faptul că viața minorului ar fi în pericol.

Inițial, bărbatul a răspuns la telefon și a dat asigurări că fiul său este bine, exprimându-și disponibilitatea de a demonstra acest lucru, însă a refuzat să comunice unde se află, iar ulterior nu a răspuns la telefon și nici la ușa apartamentului situat într-un bloc de pe strada Livezii din Alba Iulia, în care locuia cu chirie.

Polițiștii l-au identificat pe proprietarul apartamentului, un bărbat din municipiul Turda, județul Cluj, care nu și-a dat acordul pentru forțarea ușii apartamentului și s-a deplasat la Alba Iulia pentru a deschide și a permite accesul polițiștilor în apartament.

Întrucât ușa de acces era blocată, din interior, s-a pătruns în apartament prin forțarea acesteia.

În interiorul acestuia, cei doi au fost găsiți decedați, spânzurați.

La fața locului s-a deplasat o echipă de cercetare complexă, formată din polițiști criminaliști și de investigații criminale, care efectuează cercetarea la fața locului, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment.

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și nu numai și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„Fenomenele ocultiste de la Beregsău au culminat într-un groaznic accident care a dat un mort şi doi răniţi.

Blocurile de ciripie medievală, cari compuneau partea cea mai masivă a castelului, vastul hall, s-au prăbuşit ieri seară, omorând pe intendentul Soshy şi rănind grav pe doi ţărani, cari veniseră să trateze cumpărarea unei perechi de boi.

Nenorocirea s-a produs tocmai în momentul când familia domnului Huniade şi profesorul cehoslovac Scheser, însărcinat cu studierea misterioaselor fenomene, evacuaseră definitiv castelul.

O şedinţă de spiritism chinuitoare

Cu o seară înainte se încercase o ultimă experienţă pentru explicarea fenomenelor. În salonul de primire s-a organizat o şedinţă de spiritism, încercându-se de către doctorul Huniade chemarea spiritelor mai multor străbuni ai familiei, pentru lămurirea neliniştei ce domină de ani de zile castelul. Şedinţa a fost chinuitoare. De câte ori invoca numele vreunui străbun, acesta răspundea prin răsturnarea mesei. Scena s-a repetat de aproape 20 de ori, determinând în cele din urmă pe dr. Huniade să renunţe la şedinţă.

Cum explică un ţăran fenomenele

Odată cu prăbuşirea faţadei castelului, misterioasele fenomene par totuşi a fi primit o dezlegare în fantezia populară.

Un ţăran bătrân, Ion Kovary auzind despre accident s-a prezentat a doua zi domnului Huniade, povestindu-i următoarele:

<<Tatăl d-tale – Ştefan Huniade – fost mareşal la Curtea din Viena la care am slujit credincios 30 de ani, mi s-a arătat Luni noaptea în vis, în hainele lui scumpe şi frumoase şi mi-a spus: Janos, când am murit, am lăsat cu limbă de moarte ca tot aurul din casa mea, 3000 de galbeni, 2 potire, 24 linguriţe şi 6 sfeşnice de aur să le dea ca danie bisericii din Beregsău iar hazna de pe moşia mea din Fârlung s-o împartă în fiecare an săracilor din sat în ziua morţii mele.

Cei rămaşi în viaţă, au făcut uitat legământul meu şi din astă pricină nu mă pot odihni şi şohan nici cei vii n-or avea linişte. Nimic nu s-ar alege din castel şi bogăţiile lor se vor nimici fără haznă, dacă n-or îndeplini legământul. Pentru tine am lăsat două perechi de junci şi puşca mea cea mare; dacă nu le-ai căpătat încă, du-te şi le ia.

N-am îndrăznit să vă tulbur – a terminat bătrânul – cu visul meu mai devreme, dar nici n-am putut tăcea şi după ce s-a prăbuşit tinda castelului>>.

Fenomene misterioase

Povestea ţăranului luată la început drept o înscenare iscusită pentru a stoarce câteva bunuri din averea domnului Huniade, truc la care recurg cu şanse de reuşită mulţi dintre exploatatorii superstiţiilor populare, a convins în cele din urmă pe domnul Huniade că nu poate fi ignorată.

Legământul afirmat de ţăran este autentic cu cel lăsat de mareşalul Huniade prin testament şi care într-adevăr n-a fost respectat decât parţial. De unde putea deci cunoaşte ţăranul conţinutul legământului când el n-a fost comunicat decât membrilor familiei.

Pe cât pare de bizar visul ţăranului Kovary pe atât poate conţine explicarea misterioaselor fenomene care turbură de atât vreme liniştea medievalului castel. Rămâne acum îndeplinirea loială a legământului pentru a se putea controla povestirea ţăranului”. [„Biruinţa”, Anul I, nr.63, Cluj, 5 iulie 1926].

Lucrările de reamenajare din centrul istoric al Turzii sunt în toi, iar copacii au dispărut. După modelul de la Cluj-Napoca, se montează piatră cubică în zonele pietonale.

Lucrări ample de modernizare au loc în centrul Turzii. Doar că au dispărut copacii, iar turdenii s-au arătat nemulțumiți de acest lucru.

Turdenii, speriați că li se betonează tot centrul și rămân fără spații verzi. Primar: Vor fi zone de recreere generoase

Primăria Turda a făcut câteva precizări după ce aceste temeri au apărut în spațiul public.

„Se lucrează continuu pentru transformarea centrului istoric. Au început lucrările de frezare a carosabilului, iar după realizarea fundației drumului și a sistemului de preluare a apelor pluviale, va fi montată piatra cubică pe toată suprafața carosabilă.

Având în vedere agitația din spațiul public cu privire la spațiile verzi, asigur din nou cetățenii că în locul copacilor înlăturați, care nu mai creau umbră, vor fi plantați 80 de arbori cu capacitate ridicată de retenție a nivelului de CO2. De asemenea, tot centrul pietonal va fi prevăzut cu spații verzi și zone de recreere generoase și armonios amenajate”, a anunțat primarul Cristian Matei pe pagina de Facebook.

Foto: Primăria Turda