FOTO. Opt monumente restaurate simultan la Parcul Etnografic din Cluj. Peste 2 milioane de lei pentru arhitectura tradițională

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca găzduiește opt șantiere active de reparații și reabilitări, în cadrul unui amplu proiect de restaurare finanțat din fonduri nerambursabile.

Lucrările vizează monumente de arhitectură și instalații tehnice tradiționale, esențiale pentru conservarea patrimoniului cultural al României.

Finanțare nerambursabilă de peste 2 milioane de lei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, este beneficiarul unei finanțări nerambursabile în valoare de 2.051.459 de lei, obținută prin programul „Timbrul Monumentelor Istorice”, derulat de Institutul Național al Patrimoniului.

Proiectul de restaurare a 12 obiective muzeale a început în anul 2025 și se va derula până la finalul anului 2027, având ca scop protejarea și valorificarea monumentelor de arhitectură populară din cadrul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Meșteri acreditați lucrează la reabilitarea acoperișurilor

În ultimele zile ale anului 2025, cinci echipe de meșteri specializați și acreditați pentru montarea de șindrilă (draniță) și stuf desfășoară lucrări de reabilitare a acoperișurilor pentru opt obiective de patrimoniu din parc.

Șindrilă (numită și draniță) este un material tradițional de învelitoare pentru acoperișuri, realizat din lemn despicat, folosit de secole în arhitectura rurală românească.

Valoarea totală a lucrărilor de restaurare realizate în această etapă se ridică la 608.692 de lei, cu TVA inclus, fiind achiziționate în cadrul proiectului „Reabilitarea monumentelor etnografice din Parcul Etnografic Național Romulus Vuia”, depus în subprogramul „Muzee în aer liber – monumente de arhitectură vernaculară / Restaurare”.

Obiective reabilitate cu șindrilă

Lucrările de reabilitare cu șindrilă vizează următoarele monumente:

• Joagărul din Botiza (Maramureș) – instalație tehnică ce ilustrează evoluția tehnologiilor de prelucrare a lemnului în mediul rural;

• Piua din Gladna (Timiș) – datând din secolul al XIX-lea, un exemplu de ingeniozitate tehnică în prelucrarea lânii;

• Rotăria din Ieud (Maramureș) – atelier tradițional ce reflectă măiestria artizanală a zonei;

• Fierăria din Rimetea (Alba) – exemplu de tehnologie semi-industrială rurală din secolul al XIX-lea;

• Șura și Piua de ulei din Herepia (Hunedoara) – esențiale pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului;

• Anexele Gospodăriei din Telciu (Bistrița-Năsăud) – șură complexă reprezentativă pentru arhitectura rurală năsăudeană;

• Anexele Gospodăriei din Mărișel (Cluj) – șopru și batoză manuală, specifice Munților Apuseni.

Stuf pentru o gospodărie reprezentativă din județul Cluj

De asemenea, lucrările de restaurare cu stuf sunt realizate la Gospodăria din Geaca (județul Cluj), monument reprezentativ pentru o subzonă etnografică în care stuful provenit din resurse locale era folosit tradițional pentru învelitorile caselor și anexelor gospodărești.

„Meșteșugurile încă au forță și vitalitate”

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, subliniază importanța acestui demers pentru patrimoniul cultural românesc.

„Această mobilizare impresionantă demonstrează că meșteșugurile încă au forță și vitalitate în România. Este crucial ca aceste finanțări să fie derulate constant, pentru că moștenirea noastră culturală nu este doar un simbol al identității noastre, ci și o resursă valoroasă de dezvoltare pentru viitor”, spune Sălăgean.

Un proiect cu impact cultural și educativ

Proiectul de reabilitare a monumentelor etnografice din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” urmărește conservarea patrimoniului de arhitectură populară, oferind publicului o perspectivă autentică asupra tradițiilor, ocupațiilor și tehnologiilor rurale din trecut.

Inițiativa contribuie, totodată, la educarea publicului în privința valorilor culturale și istorice și la consolidarea rolului muzeului ca spațiu de cunoaștere și identitate culturală.

Primul muzeu în aer liber din România

Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este primul muzeu în aer liber din România, fondat în anul 1929. Secție a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, parcul se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 hectare și cuprinde peste 90 de monumente de arhitectură populară, incluzând gospodării, biserici, ateliere și instalații tehnice din diverse regiuni etnografice ale Transilvaniei.

Ansamblul este recunoscut pentru valoarea sa patrimonială deosebită și pentru diversitatea arhitecturală și ocupațională pe care o reflectă.