Connect with us
Advertisement

CULTURA

FOTO. Lumea fermecată a poveștilor la Cluj în expoziția Muzeul Păpușilor de la Muzeul de Artă. Interviu cu curatorul Elena Ilash

Publicat


muzeul Păpușilor

Expoziția Muzeul Păpușilor este deschisă publicului între 27 iunie și 14 iulie 2024. Aflată la cea de-a 18-a ediție, aceasta se poate vizita la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Aici, cei mici și cei mari pot pătrunde în lumea fermecată a poveștilor, prin decorurile, costumele și personajele din cele două spectacole consacrate ale Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca.

Primul spectacol este „Aventurile lui Puck”, în regia lui Cristinel Nedea. Acesta este realizat după „Visul unei nopți de vară”, de William Shakespeare și îl are ca personaj principal pe năzdrăvanul spiriduș Puck care simbolizează destinul capricios. Puck îi poartă pe spectatori prin lumea zeilor, a zânelor și a muritorilor, provocând un haos plin de umor. Elena Ilash este curatoarea expoziției, dar și una dintre scenografele celor două spectacole. De asemenea, ea se ocupă și de picturi, costume.

Al doilea spectacol este „Povestea viței de vie”, în regia lui Kovács Géza, care este inspirat din realitate și anume, de vița de vie care crește în curtea Teatrului „Puck”. În poveste este vorba despre un rege care are o fiică foarte frumoasă, pe care o iubește foarte mult. Însă, acesta este invidiat de către toți, inclusiv de un împărat care dorește să îi fure fiica, respectiv vița de vie. Totuși, un elev curajos o salvează pe prințesă.

Elena Ilash: Am vrut să coborâm păpușile de pe scenă

Rep: Cum a luat naștere această inițiativă de a organiza expoziția?

E.I.:  Ideea a pornit de la faptul că am vrut să coborâm păpușile de pe scenă pentru a le aduce într-un cadru diferit, dar prietenos, în care păpușile sunt actanți, dar care fac parte din muzeu.

Avem și aici o parte interactivă, în care oamenii pot să citească despre poveste, despre personaje. Sunt și fotografii din piese, înregistrări.

Rep: Care este inspirația dumneavoastră atunci când alegeți decorurile, picturile?

E.I.: În principiu, se pornește de la un scenariu, de la discuții ale scenografului cu un regizor care vine cu o propunere de titlu de piesă și atunci, inspirația poate veni de la o idee clasică, după un modul clasic de redare sau ceva adaptat între nou și vechi sau ceva nou. De fiecare dată se caută un melanj, cea mai bună idee, care să le vină în întâmpinare copiilor, generațiilor actuale, deși piesele clasice încă au o fascinație aparte. Acestea sunt cerute, se joacă. De asemenea, vrem să păstrăm și un anumit tip de spectacol, de tip bâlci, care este încă bine gustat și dorit, în contextul atât de divers al vremurilor noastre, până la urmă.

Costumele sunt o provocare

Rep: Dar atunci când vine vorba despre costume?

E.I.: Și costumele sunt o provocare. Gândește-te că încă se apelează la costumele făcute manual în atelierele teatrului sau adaptate, măști, machiaj, pentru a fi cât mai aproape de personajele pe care noi ni le dorim. Costumele, în teatrul de păpuși și marionete, sunt o categorie aparte pentru că de multe ori, actorii sunt în spatele păpușilor, a decorurilor, pentru că păpușa, în sine, este interfața pe care noi o folosim, dar desigur, sunt și piese în care ele se îmbină și sunt preponderent cu actori sau cu păpuși.

Costumele sunt o provocare deoarece pe mine mă interesează foarte mult ideea de vizual convingător, pentru că prima impresie e cea vizuală până începe piesa, până se convinge publicul în privința subiectului, a sinopsisului, a adaptării, a scenariului. Astfel publicul intră imediat în poveste, îl avem de partea noastră.

Este o dovadă de profesionalism, de tradiție. Există niște mici reguli care ne-au învățat că astfel trebuie stea lucrurile, dar pe care le adaptăm tot timpul la situații. De exemplu, dacă faci Albă ca Zăpada, n-o s-o faci la fel ca prima sau a doua dată deoarece viziunile sunt altfel, la fel și distribuția.

De asemenea, pot fi personaje care se întâlnesc, ca idee, cu oamenii din actual. Am avut un Pinocchio care mergea pe rotile, era îmbrăcat în blugi. Este vorba despre o perpetuă adaptabilitate la ce este nou, o recontextualizare, astfel încât copiii să se poată identifica sau să își găsească modele.

Mare amatoare de poezie

Rep: Integrați în spectacole și sculpturi făcute de dumneavoastră?

E.I.: Mai puțin. Aș putea spune că mai degrabă e la nivelul de amprentă personală totul. Vrând-nevrând pui din tine acolo. Ține și de un anumit tip de autenticitate, de reprezentativitate.

Există aplecare spre un anumit tip de pictural, sculptural, depinde. Dar reușesc uneori, mai ales că eu le concep, le pictez, le adaptez la scenă. Când pot, cu mare plăcere fac lucrul acesta. Sigur, în piesele mai contemporane putem face lucrul acesta, dar nu numai. Până la urmă orice se poate reidentifica, refolosi. Poți lua o idee din trecut, s-o aduci în acual și să fie wow.

Rep.: Care sunt operele dumneavoastră literare preferate?

E.I.:  În general, sunt mare amatoare de poezie. M-am și apucat recent de scris și am o carte deja publicată, însă gust foarte mult și teatrul, evident, un anumit tip de proză. Îmi e greu să mă opresc la niște titluri anume, dar de aici fac parte și poveștile de toate felurile, mai ales cele orientale. În principiu, gust orice este provocator, emoționant. Îmi place, în aceeași măsură, să citesc ceva clasic dar și ceva contemporan scris bine, imaginativ, care are implicată partea asta vizuală. Mie îmi place să le am în fața ochilor, cu cât mai multe descrieri.

Rep: Ce scriitori vă plac cel mai mult?

E.I.: Prefer poeții și poetele. Nu știu dacă am unii preferați, n-aș vrea să nedreptățesc pe cineva, să îi pun într-un top. Sunt mulți autori care mă inspiră. Tot timpul am 3/4 cărți începute.

Spre expresionism

Rep: Care sunt operele dumneavoastră de artă preferate?

E.I.: Aici deja suntem pe terenul meu. Niște artiști contemporani, Anish Kapoor, iar din spațiul românesc Paul Neagu îmi place foarte tare. Pe pictură ar fi un clasic care e foarte pe gustul meu, Theodor Pallady. Sunt foarte mulți care încă sunt în viață și care îmi plac foarte tare, nu doar clasici consacrați.

Îmi place și generația de noi artiști emergenți care au forță și idei extrem de bune. Tind inclusiv înspre femeile din artă care au un rol foarte bun acum, care scriu istorie până la urmă, precum Marina Abramović, Magdalena Abakanowicz, Niki de Saint Phalle, o artistă foarte scenografică, din punctul ăsta de vedere, îmi place foarte tare.

Rep.: Atunci când creați, înspre ce curent simțiți că vă îndreptați?

E.I.: Aș tinde să zic că înspre expresionism. Nu mă pot desprinde total de partea de figurativ. Îmi place să regăsesc detalii, măcar detalii. Nu respect întrutotul. Îmi plac foarte mult interpretările și metamorfozările și instalațiile care sunt gândite în sensul ăsta, dar aș zice că tot înspre partea asta de expresionism.

Îmi place și partea de contemporary. De exemplu, n-aș putea să fac niciodată performance. Asta simt acum, dar poate peste 5 ani, mă voi apuca. Dar îmi e foarte greu și să îl diger și să îl înțeleg ca fenomen. În rest, cam toate mediile mă atrag foarte tare. Îmi place foarte mult fotografia, ceramica, desenul, culoarea pe volum, dar așa, pictura în sine, nu. Este și o regulă. Se spune că ori simți culoarea, ori simți forma.

Îmi place orice ține de artă vizuală. Sunt mare amatoare de filme, teatru radiofonic, îmi place să urmăresc cam tot pentru că nu știi niciodată de unde îți poate veni o idee extrem de bună, potentă, fertilă. În ultimii ani am ales să mă aplec înspre reprezentarea negrului ca materie. Forme negre, instalații negre. Poate tot în căutarea luminii sau a negrului și nuanțelor de negru.

Degustare de muzică

Rep: Ce mitologie vă fascinează?

E.I.: Un pic dificil, poate puțin din fiecare, ăsta e adevărul. Îmi plac foarte mult grecii, romanii și egiptenii în aceeași măsură. Este vorba de antichitate. Sigur, sunt cele mai puternice civilizații care au amprentat și amprentează în continuare enorm și e și normal să fie așa. Până la urmă nu e nimic nou sub soare, totul e o reinterpretare, o recontextualizare a unor simboluri. Mai puțin mitologia nordică. Cam tot ce ține de antichitatea aceea care cumva sugera extrem de mult. Erau niște reprezentări mai mult sugerate până s-a ajuns la realism și la renaștere.

Rep.: Care sunt melodiile dumneavoastră preferate?

E.I.: Îmi place să ascult orice. Îmi place în aceeași măsură și Amy Winehouse și Rammstein. Ascult cu mare plăcere Chopin, dar și Ciprian Porumbescu. Cam tot degust. Îmi place să merg la festivaluri de muzică, să descopăr tot timpul oameni noi sau să redescopăr formații mai vechi. Mi se pare fabulos să ai mintea deschisă și gusturile pentru orice. În fiecare muzică găsești ceva bun, ceva inspirativ.

Eu ascult întotdeauna radio, niciodată nu lucrez în liniște, așa sunt eu structurată, tot timpul îmi place să sune ceva. Și muzică barocă. Uneori când sunt prea obosită sau am prea multe idei care îmi populează  mintea, îmi pun muzică instrumentală.

Desenez foarte mult

Rep: Cum vă plăcea cel mai mult să vă petreceți timpul atunci când erați copil?

E.I.: Desenam, îmi plăcea foarte mult, întotdeauna mi-a plăcut să desenez și probabil asta o să fac până când o să pot. Mi se pare cea mai simplă și ușoară metodă de a exorciza, de a exterioriza niște stări. Poți face ceva studiind un obiect, o persoană.

Eu desenez foarte mult pentru că, fiind la teatru, caut caractere și fac schițe pentru scenografii. Fac ilustrație de carte, fac pentru mine desene de sculptură. Apoi, teatrul radiofonic, radio și de asemenea, cititul. De când mă știu, mi-a plăcut să citesc. Am citit de tot felul.

Rep: Dacă ați putea face orice doriți, ce ați face?

E.I.: Dacă aș face ceva care chiar mi-ar plăcea, unde simt că sunt un pic deficitară, aș călători mai mult, dar pentru asta trebuie să îți permită timpul, banii. Dar în principiu, îmi place să descopăr locuri noi și, chiar dacă revin într-un loc, să încerc să îl redescopăr, privindu-l cu alți ochi, căutând în subsidiar.

De asemenea, să îmi plimb anumite proiecte, să fac expoziții cât mai multe și în locuri cât mai diverse. Chiar și în spații mai neconvenționale, ca o biserică, cetate, palat. În rest, aș vrea să fac și accesorii de modă, bijuterii, pe care le fac dar destul de puțin, nu prea am timp. Aș vrea să scriu mai mult, mai multă poezie, poate și proză pe viitor. Să îmbin poezia cu arta, cu forma. Ar fi câteva.

Despre Elena Ilash

Este născută la Galați, în 3 februarie 1977 și este artist vizual liber profesionist, scenograf la Teatrul de Păpuși Puck Cluj-Napoca, membru activ al Uniunii Artistilor Plastici-Filiala Cluj. De asemenea, are licență, master și doctorat în arte vizuale-specializarea sculptură la UAD Cluj-Napoca, în 2012-2019.

„Activitatea expozițională e desfășurată pe plan local, Clujul fiind unul din orașele preferate pentru prezentarea proiectelor. Dar și alte orașe ocupă un rol important pentru a extinde aria de preocupări, de dinamica artistică. De asemenea colaborarile cu teatrele pe proiecte de scenografie fac din activitatea artistică personală un scop atins al profesionalismului. Este prezentă în diverse reviste de specialitate Arta, Psyhologies, Arte și Meserii, albume si cataloage care i-au prezentat activittarea, expozitiile si preocuparile.

Patru zeci și cinci de inimi îmi bat în piept este volumul cu poeme de debut în poezie, Editura Grinta, Cluj-Napoca 2023, cu o introducere semnată de Ion Mureșan cu varianta în limba maghiară Negyvenőt Sziv Mellkasomban, traducere Lorand Pethő, Editura AB ART Kiadő

Membru al Cenaclului Steaua Cluj și al Cenaclului Octavian Goga Cluj, apariții în Revista Poesis, Revista Apostrof, Hyperion, ParnassXX, Revista Psyche, Planeta Babel, Anthropos, Revista Nord Literar și pe site-uri de literatură.”

Poezii ale Elenei Ilash

 

Rămășițele zilei

 

Încep sau se sfârșesc

abia știm ce se întâmplă în zorii umbrelor

cu după-amiezile împresurându-ne tâmplele

de pamânt ud muschi verde și fire uscate ale ierbii –

cât miez destrămat de sens mestecăm și înghițim

din soarele galben și vâscos de-atunci din vară

coagulând în noi sevele lui de astru al vieților

al corpurilor devenite sfere călătoare –

 

cărări ale ducerii și-aducerii

apusul ne scurge pe piele mireasma neajungerii în doi –

cotropiți de acum de preaândestulate gânduri

fugim ascunzând

nefiindu-ne

 

 

Sinopsis

 

Îndreptându-se cu ochii sticloși de decembrie

soarele se uită înapoi

zilele vor deveni blânde –

și noi nu ne vom mai păta pielea

cu norii negri ai morților

doar vom simți durerea furnicătura

ne vom scutura zdravăn

lăsând sa cadă de pe noi

leșurile uscate ca pe niște piei de șarpe

vom eviscera mult

multe vor fi fost plecate din conținutul nostru –

 

eu însămi voi atârna ca un steag alb adandonându-mă

destrămându-mă

lăsând să atârne inert în urmă

trupul prăfuit al minților pierdute

emoția decolorată al ființei mele

părul cărunt aspru crescut

al deziluziei

doar ochii – ochii se vor îndrepta în depărtările lor

cerurile îi vor îneca în rozul inept

al unui apus-sus

 

În foile lucioase de apă

 

Despre acest anotimp nu se poate scrie

de ce aș vrea să simt că mă însoțește iar și iar?

înghițindu-mi simțurile emoția din ele

mă diluez în ceața din umbre –

 

În lipsa lor de vlagă și de culori

în palida apariție pe care o văd

în foile lucioase de apă de pe străzi

mă arunc în ele scufundându-mi fața

părul pielea oasele –

 

Apa murdară noroi al ființei

în curgerea ei îmi despică picioarele

devin lichidă împrăștiidu-mă

în fire de Penelopă –

 

Somnul creat al apei e somnul meu

închis în ochi-mi umbra ei e umbra mea

întinsă în valea și calea ta –

 

Așteptând să o cuprinzi

cu brațe  de cuvinte de miresme de țărm deschis

e nor și soare și plouă uneori ninge ușor pe mal

în iarna iubirii a nesperatei tale veniri

 

Umbra anului dintâi

 

Ziua acea apoi luna – gură de lumină în sus

căsca-n cer firele de degete ale pădurilor –

În iarnă în fața lor călcam tot călcam

afundăndu-mă vieților trăite

în zile multe și-n frunziș putred

 

Creștea lumina din corpul de zi albă

în ceruri preaînalte

și nu-mi desfăceam din strânsoare ochii

lipiți de visarea din urmă

din urma ta din an

an al nostru –

 

Conținut de mărunte clipe

goale nedeslușite – nedeslușirea făcând drum

încleștat în materie

 

Păsind peste ape sărind călcând sclipirea

ivită din cerul nopții –

 

Trecerea desena în pasul meu curcubeie de noapte

Arthelais privirea înserării

desprinsă de aștri pe pământ umbră –

 

Aici căzut în cercuri

focul a prins în forma sa

silueta vieții –

care a ars a ars până-n picioarele lipite de pământ

și iarba de sticlă –

nu am fugit

nu am înghițit

nu-mi mai știam cerul

nici pământul –

 

Am respirat și mirosit negrul

l-am desfăcut spre el

pliată între astâmpăr și neașteptare

jarul nu o cuprindea focul nu îi mușca –

forma dragostei o însoțea

în strânsoarea ei strălucind nopții –

era umbra-mi

umbra nopții anului dintâi

al trezirii al nostru

nou – noi

 

Ultimă sâmbătă

 

În prima lumină din fața unei ultime zi

desfăcând anul aproape de tot

fața mea albă sorbea lumina albită ivită după umeri de deal

sălașul celor trei curcubeie era acolo-n așteptări de obraz

cuprins de culorile palmelor tale din vis

pradă pașilor care se vor lăsa pierduți în păduri ude de iarnă

cărarea mergând în jos apoi suind spre mâinele în care gândul

nu mai vrea cuibărirea dorințelor –

 

Am pășit în pământ reavăn și frunze

înmulțind pașii întorși ce mă aduc la mâine la tine

desenând deasupra cărăriilor ceruri albe

înserarea mi-a luat corpul și l-a întrebat dacă vrea să se scalde în lună

sub luceferi și stele înverzite de somnul fără lumini aduse și ascunse –

 

Mă duc să văd căușul lunii de-aproape

să cuprind în ochi primirea călătoriei

povestea lui despre-a-pleca

venirea și revenirea

devenind

 

În zborul lor

 

Iubite!

astăzi nu

nu aruncăm penele trupului verii pe jos

doar ne lăsăm în zborul lor –

 

privește-le!

 

dezvelește descoase-le din epiderma noastră

din locul în care ele au apărut ivindu-se pe loc înverzit

înlocuindu-le cu solzii cu care vom intra în apele lor tulburi –

ne vom îneca în ele și în paradisul din care am fugit

cu cerul topit după noi

 

Tristeți mâini reci desene secunde

 

Ce după amiază e aceasta?

în pereții sticloși apa se aude curgând în sus

cu ecou o voce cântă-cântă

e surâsul în ureche al unui glas singur locuind licărind –

 

între muții munții pereți – mă aflu în materie

văd păsări puncte negre foind în ceruri-cercuri mici

se aud sirene de tren

dealuri topite de așezări de clădiri

compun peisaj, cearcăn al ochiului meu –

 

Încă nu e primăvară?

Încă nu…

deslușesc felii de mișcare-n fragment

adorm

ori zidul de viață

mă acoperă cu el cu neliniști cu dor –

 

am ochii deschiși dar și visez?

fascinația cu și pentru tine e tot acolo

strălucirea din tine e strălucirea mea căldură a pieptului

fiind acolo aș zice dintotdeauna –

 

locuiesc în liniște în lumină puțină de oră de seară

seara era a noastră

acum e a zgomotelor dintre pereți –

 

pisică neagră Inana îmi toarce pe coapse nerăbdarea

și un caftan de mătase negru

e ușoară ireală

un picior îmi e amorțit lipit de masa lungă goală –

 

am mâinile reci nu se mișcă nimic

doar limba pisicii se-aude cum linge secunde și fire de păr

apoi nimic

sunt cu tine în mine

aștept

 

Peste părul tăiat

 

Copilă-fetiță fiind cu fața rotundă

ochii rotunzi și ei

cu păr scurt scurtat

cu lacrimi șiroind

pe scaunul mare prea mare

scândura învelită era așezată pe el

scaunul se înălța peste corpul firav

și peste părul tăiat –

 

Mâinile lor erau mari

ferestrele închise erau mari și murdare

lacrimile curgeau mari

în marea apă albastră căzând

cu glas țipând tristețea fetiței

care voia să aibă codițe și păr lung –

 

nu a mai stat îmbrăcată sub fusta mamei

în tot timpul tăiat-deșirat

nu mai voia să își vadă picioarele

în adăpostul turlei fustelor și rochiilor –

ele și acum o învinovățesc să fie o copilă

nedorită

necoaptă

nelalocul ei în lumea apei albastre –

 

rochia albastră

fluturând pe cer albastru și el

și uneori pătată de sânge

de sângele lor

din venele mâinilor lor tăind-mi părul

croindu-mi destinul din apele Dunării

 

Martie e desfătare de vânt

 

Flori de metal lipite cresc pe porți primavara

îngeri prăfuiți și murdari din pânza coapta a vremii trecute

stau înfipți în ghivece cu iederă

cu fața la piața mare cu spatele spre etaj

 

Ochii imi atârnă spre somn – diurn

decolorate perdele atârnă fără volum

nemodelate decât de timp – despletit

 

Lumina nu are luciri de martie

e înfundată în iarnă

alte flori de hârtie se-ntind  și ele murdărite în răstimp

 

Fug pe culoarul mobilat

Alerg pe scările de marmură –

 

Îmbrățișarea a fost rece

însă pe mine plesneau mugurii de metal

și am lăsat totul

pentru fuga mea în desfătare de vânt –

 

Februarie e o haină

pe care o îmbrac în fiecare an…

 

Ioana Mărcuțianu

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Business a la Cluj. Nicoleta Samoilă (antreprenor): Mi-am propus să hrănesc SĂNĂTOS și am reușit

Publicat

nicoleta samoila

Cineva spunea odată că mâncarea pe care o consumi poate fi fie cea mai sigură și mai puternică formă de medicament, fie cea mai lentă formă de otravă. „Cei care cred că nu au timp pentru o alimentație sănătoasă, mai devreme sau mai târziu vor trebui să găsească timp pentru boală”, a completat Edward Stanley. Nicoleta Samoilă este una dintre acele persoane care crede cu tărie că omul este ceea ce mănâncă.

Îndemnul „Mănâncă, roagă-te, iubește” îi este aplicabil Nicoletei până într-un punct. Partea cu „mănâncă” o dă altora, Rugăciunile și iubirea față de cel pe care-l hrănește o caracterizează.

nicoleta samoila

FOTO. Business a la Cluj. Nicoleta Samoilă (antreprenor): Mi-am propus să hrănesc SĂNĂTOS și am reușit

S-a născut în Cluj, este „o corcitură veritabilă dintre un ardelean cu o olteancă, la rândul ei dintr-o mamă olteancă și tată moldovean de dincolo de Prut”, după cum se caracterizează Nicoleta. A terminat liceul de filologie Ady-Șincai, la acea vreme. Apoi a urmat cursurile facultății de comunicare și PR din cadrul UBB Cluj. „M-am lăsat de două facultăți, una de drept, în anul 1 pentru că aveam nevoie de bani și a trebuit să lucrez, și una de turism. Am urmat tot felul de cursuri, pe comunicare, marketing, vânzări, tehnici de negociere, cam tot ce cuprindea buna dezvoltare a abilităților mele de vânzare”, spune Nicoleta.

nicoleta samoila

Primul ei loc de muncă a fost la un cazino, în 1993. La vârsta de 18 ani s-a făcut crupier. „Le-a plăcut de mine că eram tupeistă, că habar n-aveam cu ce se mănâncă job-ul ăsta”, spune, râzând, Nicoleta. „În acea perioadă nu m-am mai dus la cursuri deloc. Ajungeam dimineața la 5 acasă, dormeam două ore după care plecam spre școală dar nu mai ajungeam. Ieșeam cu colegii la o cafea, din astea… Prin iunie 1994, mă-ntreabă tata câte bobițe am pe toamnă? Nu cunoșteam expresia așa că i-am zis că n-am niciuna. Până la urmă a aflat că n-am fost la școală și s-a generat o criză în familie, ai mei fiind cadre didactice”, mărturisește Nicoleta.

A început să facă „bișniță” cu bujii, cu Carpați fără, cu articole din Turcia, „N-am făcut avere, îmi trebuiau bani de buzunar”, spune Nicoleta.

nicoleta samoila

„De la betoane la iluzii am vândut orice”

A ajuns să vândă mortare uscate, faianță și gresie, gleturi, cu TIR-urile, la o fabrică din Turda. După 9 luni s-a apucat de croitorie și-și vindea creațiile la magazine din Sora.

Apoi a ajuns în Asigurări. Vorba ei, de la betoane la iluzii a vândut orice. După trei luni a ajuns cel mai bun agent de vânzări. S-a plictisit repede. A ajuns la Raiffeisen unde a vândut carduri. Apoi a urmat OTP. „Am ajuns să vând credite bancare pentru aproape toate băncile din Cluj, imobiliare, de nevoi personale, nu conta. Așa am ajuns să vând și apartamente. De la dezvoltatorii imobiliari nu luam comisioane sub formă de bani ci metri pătrați construiți la preț de execuție. Din zece clienți făceam un apartament”, spune Nicoleta.

nicoleta samoila

A venit criza, creditările s-au dus în cap, așa că Nicoleta și-a luat 10 ani sabatici. „Am stat acasă cu mine și-am făcut o introspecție. Sunt o persoană foarte credincioasă și mă rugam zilnic la Dumnezeu să-mi arate o cale, să-mi dea ceva să fac cu bucurie. Am așteptat niște semne. Or fi fost ele dar nu m-am prins eu. Așa că m-am rugat pentru un om care să mă ia de mână și să-mi arate calea de urmat. Și așa a fost. Un văr m-a luat de mână și m-a dus să-mi iau 10.000 de euro nerambursabili, bani care se acordau tinerilor care-și porneau o afacere. Cercetând problema, am aflat de start-up, unde era vorba de 44.000 de euro. Am luat la mână codurile CAEN și văd acolo trei coduri cu mâncare, fabricarea mâncării. Am aplicat și am câștigat. Asta era în 2017”, spune Nicoleta.

nicoleta samoila

Cu ideea de business în cap dar neconturată suficient, Nicoleta a început să caute un spațiu. „Mă tenta zona Iulius Mall, nu mă-ntreba de ce… O agenție imobiliară mi-a arătat acolo ceva spațiu însă nu mă vedeam în acel loc. Voiam să fac catering. În noaptea după ce am renunțat la colaborarea cu agenția, m-am visat alături de duhovnicul meu în spațiul de lângă Iulius. El îmi arăta o direcție opusă acestuia și-mi spunea: Acesta e spațiul tău! M-am uitat spre ceea ce-mi arăta el, un spațiu pușcat, scorojit, vai mama lui. Nu se poate să fie ăsta, mi-am zis. Când m-am trezit, deschid OLX și primul spațiu care-mi apare e cel visat de mine. Am sunat și-am tras o fugă să-l văd. Am știut că este al meu. Corespundea întocmai necesităților mele. L-am și luat, fără să mă intereseze prețul”, spune, zâmbind, Nicoleta.

„La început a decis să meargă pe meniu tradițional”

A început amenajarea acestuia. Între timp i-a sosit și aparatura din Italia, nu chinezării: aragaze profesionale, a început cu 8 ochiuri, acum are 18, un cuptor cu 10 tăvi superprofesional, care gătește de la temperaturi foarte joase la foarte înalte, cu gătire pe timp de noapte, are rețete introduse în el, cu istoria și proveniența preparatului, ingredientele, procedura de preparare și poza finală. „Bucătarii sunt mai reticenți la așa ceva, ei știu singuri ce să facă”, zice Nicoleta. Mai avea grill, friteuză, frigidere, congelatoare, mese reci.

nicoleta samoila

nicoleta samoila

nicoleta samoila

La început a decis să meargă pe meniu tradițional. „Toată viața mea am citit despre nutriție, având un tub digestiv mai cu personalitate și asta m-a ajutat. Am început să citesc despre trenduri în bucătărie, mâncarea tradițională reinterpretată, am renunțat la grăsimile în exces. M-am orientat cu predilecție spre familiile cu copii mici, când mamele sunt extenuate și nu au timp de gătit, chiar în perioada în care începe diversificarea. În formularul de comandă, clientul avea posibilitatea să-și personalizeze mâncarea. Dacă de exemplu aveam comandă de 8 porții de ciorbă, nu făceam o oală mare, făceam exact cât era pe comandă. Aveam grijă ca omul să primească tot ceea ce ar trebui să includă produsul din punct de vedere cantitativ”, spune Nicoleta Samoilă.

nicoleta samoila

„Mâncare Nicoletei trebuie gustată”

Încet, a început să-și formeze o piață de desfacere. Din gură-n gură, de la mămici la alte mămici, au aflat și creșele și grădinițele. Acestea i-au intrat rapid în portofoliul de clienți. „Pe de altă parte, prin cercul de prieteni s-a dus vestea că Nicoleta face papa bun și sănătos. Am gătit o masă de revelion la cererea lor și de-atunci mi-am adăugat la mapă și alt gen de clienți, corporatiștii. Încet, am ajuns să fac și evenimente, mi-am diversificat paleta de produse, am ajuns la nivelul la care delegația Casei Regale a Angliei a mâncat ceea ce am gătit eu și când a revenit la Cluj m-a solicitat tot pe mine”, spune Nicoleta.

Mâncare Nicoletei trebuie gustată. Nu ține cu povești. În urma unui interviu pe care l-a dat în revista „Cariere” a ZF, s-a trezit că mai multe restaurante i-au preluat cu copy-paste ideile și rețetele. „M-am bucurat că metoda mea a prins însă m-am întristat când am văzut că mi se întorc clienții după ce s-au perindat și pe la ei, ceea ce însemna că ceva n-au făcut bine aceia care m-au copiat. Le lipsea calitatea iar eu îmi doresc ca un lucru bine făcut să se propage. Cred în puterea binelui sporit și în energia lui. Scopul meu nu sunt doar banii. Mi-am propus să hrănesc sănătos și am reușit”, mai spune Nicoleta.

nicoleta samoila

De 6 ani de zile, Nicoleta n-a terminat de citit o carte de beletristică. „Am citit doar despre tehnici de gătire, rețete pe care le adaptez pentru clienții mei, i-am urmărit pe marii bucătari și am încercat să le reproduc rețetele cât mai fidel.”

Cireașa de pe tort a fost laboratorul de patiserie. „Căutam un patiser ca să-mi facă niște deserturi care să meargă la o cafea. În urma unui anunț s-a prezentat un ditai maestrul patiser. I-am promis un spațiu generos pentru laborator și așa am ajuns să am produse de patiserie care respectă rețetele clasice franțuzești, adică la mine un croissant chiar se face în 25 de ore.”, spune Nicoleta.

La firmă are 7 angajați, dintre care 2 șoferi, un maestru patiser, 2 bucătari și 2 ajutori de bucătar.

„Vreau să mă mut în rural”

Sunt pregătiți clujenii să mănânce sănătos? „Din ce în ce mai puțini, din păcate… Ar fi pregătiți dacă li s-ar da opțiunea de a mânca sănătos mai des. E, însă, ca la televizor: ni se livrează programe de rahat, aia consumăm. Primește mâncare nesănătoasă, aia mănâncă”, spune cu amărăciune Nicoleta.

Nico se bazează pe producători locali care-i furnizează tot timpul produse proaspete: „Până și carnea o iau de la unii care cresc animalele în cel mai bio mod posibil. Au inclusiv un laborator al DSV-ului în abatorul propriu. Am și furnizor de murături. Înainte puneam eu, dar nu mai am loc”.

nicoleta samoila

Am întrebat-o cum își vede afacerea peste câțiva ani iar răspunsul m-a surprins: „Vreau să mă mut în rural. Mai intenționez să lucrez doi-trei ani după care vreau să mă sui într-un vârf de munte și să mă uit cum crește iarba. O să-mi vând businessul și-o să-mi văd de viață. Eu n-am concurență. Locul meu este doar al meu și nu mi-l poate lua nimeni”, spune Nicoleta.

„A mânca este o necesitate, dar a mânca inteligent este o artă”, spunea La Rochefoucald. La asta însă mai trebuie să lucrăm…

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Recompensă de 1000 de euro pentru găsirea câinelui Aki, dispărut în Cluj

Publicat

aki

Un mascul din rasa Akita Inu, pe numele lui Aki, a dispărut sâmbătă la iesire din satul clujean Corușu, proprietarul oferind o recompensă de 1000 de euro pentru găsirea acestuia.

”Dacă are cineva informații despre el, va rugam foarte mult sa ne contactați. Tel. 0743538052.

Mulțumim din suflet! Va rog foarte mult, dacă l-ati văzut, dacă aveți orice informații despre el, sa ne contactați… Oferim 1000 de euro recompensa celui care îl găsește.

Mulțumim tuturor celor care s-au implicat în găsirea lui Aki și suntem recunoscători celor care ne vor ajuta în continuare! Aki trebuie sa se întoarcă la familia lui!”, se arată în anunțul proprietarului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Rugăciuni sfâșietoare pentru șoferul de Bolt lovit în cap cu o sticlă, internat în stare gravă la spital

Publicat

bolt sticla

Un apel la rugăciune pentru șoferul de Bolt lovit în cap cu o sticlă de trei minori a fost lansat, duminică, pe o rețea de socializare, bărbatul fiind internat în stare gravă în spital la Cluj-Napoca. 

”Avem nevoie de voi in aceste momente de grea incercare , apelez la voi cu rugămintea de a ne ruga impreuna pentru fratele nostru Laurențiu, pentru tatăl și soțul care e așteptat cu drag acasă, greu incercat, in comă atacul de vineri noapte de tineri in stare de ebrietate care l-au pus la pamant lovindu-l in cap necrutator el fiind de serviciu la Bolt.
A ajuns la UPU în stop cardiac și medicii au făcut tot ce au putut să îl stabilizeze.

Avem nevoie de un miracol

Avem nevoie de un miracol și cred că împreună, rugându-ne, îl putem salva.
Atotputernicule Doamne, Tămăduitor al sufletelor și trupurilor, care cobori pe oameni și tot Tu îi ridici, care pedepsești și vindeci din nou, ai mila de LAURENTIU , pentru că este GRAV bolnav.
Întinde-Ți brațul Tău tămăduitor, și vindecă pe LAURENȚIU, și ridică-l din patul de suferință. Gonește duhul de slăbiciune din el și îndepărtează de la el durerea, rănile, febra și slăbiciunile.

Ține-l în viață pe Laurențiu

Dacă are păcate și greșeli, iartă-i-le, din dragostea Ta pentru oameni.
Dumnezeule ai milă de ceea ce a creat mâna Ta, întru Iisus Hristos, împreună cu care ești binecuvântat și cu bunul și de viață dătătorul Tău Duh, acum și în vecii vecilor. Amin.
Ține-l Doamne în viață pe Laurențiu pentru noi toți în slava ta”, se arată în apel.

Citește mai departe

EVENIMENT

Rareș Bogdan (PNL): Scorpionul socialist face doar ce știe – minte de îngheață apele. PSD se teme de PNL

Publicat

Rares Bogdan alegeri

”Am fost nevoiți să înghițim o meduză și să guvernăm împreună pentru interesul țării, dar PNL se va trezi din amorțeala generată de cântul mieros ce se aude din Kiseleff și Palatul Victoria”, afirmă prim-vipreședintele PNL, Rareș Bogdan, citat de Mediafax. El spune că PSD se pregătește de guvernare cu AUR.

„Le este pur și simplu frică! Atacurile socialiștilor la adresa PNL au două explicații: frica și lașitatea. Doar PNL și Nicolae Ciucă pot bloca acapararea totală a statului român de către urmașii lui Ion Iliescu, Adrian Năstase și Liviu Dragnea.
Este cât se poate de clar.

PSD se teme de PNL

PSD se teme de PNL, este obsedat de PNL, este speriat de PNL, obsesie care a dominat Congresul socialiștilor. Pe urmă, atacurile pesediștilor la adresa PNL sunt o perdea de fum menită să abată atenția de la scandalurile din sănătate și pensii. Pentru compania de zgomote din vârful PSD este vital ca publicul să se concentreze pe schimbul de replici dintre partenerii aflați la guvernare, nu pe milioanele de pensionari fraieriți, cărora le promiteau la început de an – ce tupeu! – că nu le scad pensiile și ca le vor crește tuturor.

Străveziu, nu? Ordinul de zi pe unitate este Atacați – Atacați – Atacați, pentru a deturna discuția de la scandalul recalculării, de la scandalul Pantelimon, de la criza acută de medicamente esențiale pentru tratamentul cancerului, de la listele de așteptare de 2 ani pentru proteze fără de care oamenii suportă dureri cumplite de șold și genunchi, de la faptul că pentru un C.T. banal trebuie să aștepți cu lunile. Și câte și mai câte”, scrie pe Facebook Rareș Bogdan.

De dragul Ucrainei

Liderul liberal explică de ce PNL a intrat la guvernare cu PSD.

„Da, am fost nevoiți să înghițim o meduză și să guvernăm împreună, pentru că odată cu războiul din Ucraina, Uniunea Europeană și NATO aveau nevoie de o graniță care să garanteze securitatea Europei.

Ar fi fost un dezastru ca, în timp ce PNL susținea Ucraina, hoarda socialiștilor români să încerce blocarea ajutoarelor îndreptate către țara aflată în război. O știu toți: și politicienii, și ziariștii onești.

Ar fi căzut Ucraina, la micul dejun era mâncată Moldova și urma presiunea pe România, Polonia și Țările Baltice. România și Europa ar fi fost cu adevărat în pericol. Am făcut ceea ce trebuia pentru România. Nu am greșit că am pus interesul țării mai presus de interesul de partid.

Dar scorpionul socialist face doar ce știe: minte de îngheață apele, face promisiuni în care nu crede, își vede de capitalismul de cumetrie, așa cum a învățat de la tov. Iliescu și în realitatea urăște din rărunchi capitaliștii și mai ales capitalul românesc”, adaugă prim-vicepreședintele PNL.

Puterea ca mierea

El apreciază că social-democraților „le-a fost dragă puterea precum mierea ursului”.

„Unde ar fi fost România astăzi dacă n-am fi avut timp de 10 ani un președinte școlit la Moscova? Și culmea, povestea eșalonului 2 se tot repetă, pe spinarea românilor. Când eșalonul 2 al PCR a preluat puterea în România, viitoarele eșaloane 2 își făceau încălzirea, progresiv. Năstase, Ponta, Dragnea, Grindeanu (nici nu știu de ce l-am inclus, poate pentru mizeria OUG 13, pentru obrăznicia dragniană afișată azi, pentru ca a reușit performanța de a aduce turcii în România mai rău decât pe vremea domnitorilor fanarioți…. Pas cu Pas despre asta!).

Mereu au fost tovarăși reșapați, mereu au minerizat România și le-a fost dragă puterea precum ursului mierea, mereu au fost contra Bunului Dumnezeu, făcându-și cruci kilometrice, strict pentru show. Dar știți ceva? Dacă aceste personaje ne înjură, ne arată cu degetul, scuipă venin spre noi, înseamnă că noi, PNL, suntem pe drumul cel bun! Înseamnă că am făcut și facem ce trebuie”, menționează Rareș Bogdan.

Îmbrățișarea ucigașă

El spune, însă, că „PNL se va trezi din amorțeala generată de cântul mieros ce se aude din Kiseleff și Palatul Victoria și va înțelege ca e o luptă reală pentru viitorul acestei țări, care înseamnă viitorul copiilor noștri”.

„Nu e o glumă! Îmbrățișarea ucigașă a ținut prea mult și a amorțit parțial anticorpii activați în Piața Universității, în timpul protestelor pentru Roșia Montana, a celor împotriva mizerabilei OUG 13 și a siluirii democrației pe 10 august 2018. Pentru mine este evident că PSD se pregătește de guvernare cu AUR. Extremiștii nu au existat în discursurile urii rostite de tribuna Congresului PSD.

Vedeți, dar, că era obligatoriu ca PNL și PSD să guverneze, pentru că dacă nu o făceau, dacă nu asigurau stabilitatea frontierei estice a UE și NATO, PSD ar fi fost un AUR mai bogat, mai deșănțat, mai flămând. PSD îl visează în turul 2 pe Simion, pe care să-l învingă Ciolacu ușor, într-un blat care presupune un tandem președinte – premier.

Doi populiști. PSD dorește repetarea modelului Vadim-Iliescu 2000. ……Dar nu va fi așa. De asta se tem. De asta am asistat la mizeriile tipice anilor ‘90 de la Congresul PSD. Doamne, ocrotește România”, încheie liberalul.

Liderii PSD i-au criticat, sâmbătă, la congres, pe liberali.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax