EVENIMENT
FOTO. Julia, mamă cu copil din Ucraina, s-a refugiat la Cluj din prima zi a războiului: „Ucraina e cu 10 ani în urma României”

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.
Julia Holovko este o tânără mamă din Odessa, care s-a refugiat la Cluj din prima zi a războiului, împreună cu soțul, fiul și părinții săi.
„Am plecat atât de repede încât lumea nu apucase să se mobilizeze. Nu erau ajutoare la graniță, nici grupuri de Facebook, nimic”, spune ea, pentru Cluj24.
Au trecut prin Republica Moldova, prima oprire fiind la Iași, unde s-au întâlnit cu un cuplu de oameni mai în vârstă ce i-a sfătuit să se stabilească la Cluj. Erau șocați legat de tot ceea ce se întâmplă și, pe lângă sfaturile și vorbele bune, i-au găzduit până familia a plecat mai departe.
„Voiau din tot sufletul să ne ajute. Noi le-am zis că am văzut niște poze cu Clujul și că ne-am îndrăgosit de el. Când au auzit asta, ne-au susținut din prima secundă, spunându-ne că e un oraș bun, cu multe posibilități”, adaugă Julia.
Un clujean darnic le-a oferit un cămin: „Ne simțim ca acasă”
Astfel, au început căutările, până au găsit un anunț imobiliar pe Facebook.
„Am văzut un apartament pe internet. Pe moment, nu procesam tot ceea ce se întâmplă, nu mi-am dat seama că oamenii sunt atât de dispuși să ajute, iar eu nici nu mă gândeam să locuiesc gratis undeva, insistam să plătesc.
Dar, până la urmă, am întâlnit un bărbat pe nume Radu, care ne-a oferit – gratuit, prin programul 50 + 20 – o casă în cartierul Bună Ziua. Nu era ocupată și a preferat să o ofere gratis unei familii din Ucraina, decât să o țină pentru el, fără să o folosească.
Locuiește lângă noi și tatăl lui știe puțină rusă, astfel că ne simțim ca acasă pentru că, uneori, părinții mei – care au venit mai târziu și acum locuiesc cu noi – stau la povești de seară cu el. Totodată, e ca un bunic pentru băiatul meu”, continuă ea.
Schimbările din viața copilului: „Ne învață cuvinte în română”
Acesta a fost transferat la o grădiniță privată, unde educatoarea se întâmplă să știe rusă.
„E o grădiniță pentru români, nu există programe pentru ucraineni, dar educatoarea e din Republica Moldova și știe rusă, astfel că îl ajută cu acomodarea. E preferata lui.
Fiind mic, e ca un burete ce absoarbe informații, iar prin joc, îi e mai ușor să se integreze în noul colectiv, deși toți sunt străini.
A ajuns să învețe cuvinte în română și, uneori, spune ceva în ucraineană, ca la sfârșitul propoziției să vorbească în română, iar noi să nu înțelegem ce zice.
Știe cuvintele de bază și ne ajută pe partea de vocabular, în contextul în care și noi încercăm, la rândul nostru, să învățăm limba, dar la un nivel mai avansat, cu noțiuni de gramatică și așa mai departe”, descrie Julia.
Cu toate acestea, băiatul era vizibil trist la început.
„Plângea mult, era stresat din cauză că mergeam dintr-o parte în alta, fără să avem un loc pentru noi. Acum e fericit că are o casă. Grădinița e în română, dar e foarte benefică pentru el”, adaugă ucraineanca.
Impresiile Juliei despre Cluj: „Seamănă cu Odessa. E un oraș sigur cu oameni extrem de primitori”
În ceea ce o privește, e de părere că procesul de adaptare nu a fost unul cu multe provocări.
„Stilul de viață și orașul, în sine, e similar cu Odessa. Ambele sunt orașe europene dezvoltate.
Dincolo de acest aspect, e un oraș sigur, unde mă simt ca acasă, datorită oamenilor extrem de primitori pe care i-am întâlnit de când sunt aici”, susține Julia.
În Odessa a lucrat în domeniu IT împreună cu soțul ei.
„Eu am făcut o pauză, dar plănuiesc să mă angajez din nou”, indică ea.
Viața în orașul natal înainte de război era una liniștită, conform spuselor sale. Când nu lucra la birou, lucra de acasă, petrecea weekendurile cu familia și prietenii și, din când în când, mergea în vacanțe.
Acum că a izbucnit războiul și a fost nevoită să plece din țară, își petrece timpul liber făcând yoga cu o profesoară ucraineancă, venită tot la Cluj.
Copilul unei prietene, din spital în buncăr: „Vor să distrugă orice ne-ar putea ajuta sau conferi un trai decent”
Prietenii din Odessa o țin la curent cu situația de acolo.
„Nu mai e bombardat la fel de mult ca alte orașe, dar alarmele și sirenele continuă să se audă. Mi-au spus că e insuportabil să locuiești acolo.
Un copil de-al unei prietene se afla la spital pentru îngrijiri speciale, dar a trebuit să meargă de urgență într-un adăpost, fiindcă spitalele sunt ținta principală a rușilor. Vor să distrugă orice ne-ar putea ajuta sau conferi un trai decent”, explică ucraineanca.
Organizatoarea unui protest la Cluj
De aceea, a organizat un protest în Piața Unirii, unde s-au strâns aproximativ 100 de persoane, care au cântat melodii ucrainene de război și au strigat în cor că Rusia e teroristă.
„Scopul întâlnirii a fost de a vorbi despre Tratatul de la Geneva, care nu este respectat de ruși.
Actul vizează tratamentul prizonierilor de război, aspect de care nu se ține cont în prezent, din cauza faptului că rușii torturează soldații ucraineni, deși sunt obligați să se asigure că aceștia trăiesc în condiții decente”, a precizat Julia.
Astfel, a ridicat nivelul de conștientizare, sperând la remedierea situației.
„Mai mult de atât nu știu ce putem face, contează să fim și optimiști. Cu cât ne adâncim mai tare în gânduri, cu atât e mai rău”, adaugă ea.
Citește și VIDEO FOTO. Protest împotriva RĂZBOIULUI din Ucraina în Piața Unirii. ”Rusia este un stat TERORIST”
Gânduri despre război: „Vrem doar să ridicăm nivelul de conștientizare. E datoria noastră”
Se va întoarce în țară atunci când va simți că va putea trăi în siguranță. Trasând o paralelă, deși cele două țări sunt foarte similare pentru ea, e de părere că Ucraina e cu 10 ani în urma României, iar războiul a încetinit dezvoltarea țării sale natale.
„Nu îmi fac așteptări, așa că până când va fi posibil să mă întorc, îmi fac datoria de cetățean și dau vorba mai departe. Cred că e responsabilitatea tuturor ucrainenilor în acest moment.
Totuși, nu vreau să se înțeleagă greșit. Noi nu suntem invidioși că alții, românii, de exemplu, duc vieți liniștite. Prin ceea ce facem, aceste mișcări sau proteste, vrem doar să ridicăm nivelul de conștientizare. E datoria noastră.
Nu în ultimul rând, îi mulțumesc comunității pentru ospitalitate și răbdare. Românii luptă cot la cot cu noi și sunt de părere că victoria e de partea noastră, atât a ucrainenilor, dar și a românilor, pentru că s-au implicat și ne-au susținut de la bun început”, conchide Julia.
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ***
Юлія, мати з дитиною з України, ховалася в Клужі з першого дня війни: «Україна відстала від Румунії на 10 років»
Юлія Головко – молода мама з Одеси, яка з першого дня війни разом із чоловіком, сином та батьками переховувалась у Клужі.
«Я так швидко пішла, що люди не встигли мобілізуватися. Ніякої допомоги на кордоні не було, жодних груп у Facebook, нічого”, – каже вона для Cluj24.
Вони проїхали через Республіку Молдова, першою зупинкою були в Яссах, де зустріли старшу пару, яка порадила їм оселитися в Клужі. Вони були шоковані всім, що відбувається, і, окрім порад і добрих слів, приймали їх, поки сім’я не роз’їхалася.
«Вони дуже хотіли нам допомогти. Ми сказали їм, що бачили кілька фотографій Клуж і закохалися в нього. Коли вони це почули, то з першої секунди нас підтримали, сказали, що це хороше місто з багатьма можливостями», – додає Юлія.
Щедрий житель Клужа запропонував їм дім: «Ми відчуваємо себе як вдома»
Так почалися пошуки, поки не знайшли оголошення про нерухомість у Facebook.
«Побачила квартиру в інтернеті. На даний момент я не сприймала все, що відбувається, я не усвідомлювала, що люди так охоче допомагають, і я навіть не думала про те, щоб жити десь безкоштовно, я наполягала на тому, щоб заплатити.
Але, зрештою, ми зустріли чоловіка на ім’я Раду, який запропонував нам – безкоштовно, через програму 50 + 20 – будинок у районі Буне Зіуа. Вона не була зайнята і воліла передати його родині в Україні безкоштовно, ніж залишити собі, не користуючись ним.
Він живе поруч з нами, і його батько трохи знає російську, тому ми почуваємося як вдома, тому що іноді мої батьки, які приїхали пізніше і тепер живуть з нами, сидять з ним за вечірніми історіями. Водночас для мого хлопчика він як дідусь», – продовжує вона.
Зміни в житті дитини: «Він вчить нас слів румунською»
Його перевели в приватний дитсадок, де вихователька знає російську.
«Дитячий садок для румунів, для українців немає програм, але вихователька з Республіки Молдова, знає російську, тому допомагає з проживанням. Це його улюблене.
Будучи маленьким, він як губка, яка вбирає інформацію, і через гру йому легше влитися в новий колектив, хоч усі вони чужі.
Врешті-решт він вивчив слова румунською, іноді щось говорить українською, так що в кінці речення він говорить румунською, і ми не розуміємо, що він говорить.
Він знає основні слова та допомагає нам зі словниковим запасом, у контексті, коли ми також намагаємося вивчити мову, але на більш просунутому рівні, з поняттями граматики тощо», – описує Юлія.
Однак спочатку хлопець помітно сумував.
«Він багато плакав, був у стресі, тому що ми ходили з одного місця в інше, не маючи місця для себе. Тепер він щасливий, що має дім. Садочок румунською, але йому це дуже вигідно», – додає українець.
Враження Юлії про Клуж: «Схоже на Одесу. Це безпечне місто з надзвичайно гостинними людьми”
Щодо неї, то вона вважає, що процес адаптації не був складним.
«Стиль життя і саме місто схоже на Одесу. Обидва є розвиненими європейськими містами.
Крім того, це безпечне місто, де я почуваюся як вдома, завдяки надзвичайно привітним людям, яких я зустріла з тих пір, як я тут», — каже Юлія.
В Одесі разом із чоловіком працювала в IT-сфері.
«Я взяла перерву, але планую повернутися до неї», — вказує вона.
Життя в рідному місті перед війною було спокійним, каже він. Коли її не було в офісі, вона працювала вдома, проводила вихідні з родиною та друзями, а іноді їздила у відпустку.
Тепер, коли почалася війна і їй довелося покинути країну, вона проводить свій вільний час, займаючись йогою з українським викладачем, який також приїхав до Клужа.
Дитина друга, від лікарні до бункера: «Вони хочуть знищити все, що могло б нам допомогти чи дати гідне життя»
Друзі в Одесі інформують її про ситуацію там.
«Його не так сильно бомблять, як інші міста, але сигналізація та сирени все одно вмикають. Мені казали, що там жити нестерпно.
Дитина подруги була в лікарні для особливого догляду, але її довелося терміново відправити в бункер, тому що лікарні – головна ціль росіян. Вони хочуть знищити все, що могло б нам допомогти чи дати гідне життя», – пояснює українка.
Організатор протесту в Клужі
Тому вона організувала акцію протесту на Юніон-сквер, де зібралося близько 100 людей, які співали українські військові пісні та хором кричали, що Росія – терорист.
«Метою зустрічі було говорити про Женевський договір, який не дотримується росіянами.
Закон стосується поводження з військовополоненими, яке наразі не береться до уваги через те, що росіяни катують українських солдатів, хоча вони зобов’язані забезпечити їм гідні умови», – сказала Юлія.
Таким чином вона підвищила рівень обізнаності, сподіваючись виправити ситуацію.
«Крім того, я не знаю, що ми можемо зробити, важливо бути оптимістом. Чим глибше ми заглиблюємося в думки, тим гірше», – додає вона.
Читайте також ВІДЕО ФОТО. Протест проти ВІЙНИ в Україні на площі Юніон. „Росія – ТЕРОРИСТИЧНА держава”
Думки про війну: «Ми просто хочемо підвищити обізнаність. Це наш обов’язок”
Вона повернеться до країни, коли відчує, що зможе жити безпечно. Проводячи паралель, хоча для неї ці дві країни дуже схожі, вона вважає, що Україна на 10 років відстала від Румунії, а війна загальмувала розвиток її рідної країни.
«У мене немає жодних очікувань, тому поки не з’явиться можливість повернутися, я виконую свій громадянський обов’язок і поширюю інформацію. Я вважаю, що зараз це відповідальність усіх українців.
Однак я не хочу, щоб це неправильно зрозуміли. Ми не заздримо, що інші, румуни, наприклад, живуть мирно. Через те, що ми робимо, ці рухи чи протести, ми просто хочемо підвищити обізнаність. Це наш обов’язок.
Нарешті, я дякую громаді за гостинність і терпіння. Румуни борються з нами пліч-о-пліч і я вважаю, що перемога на нашому боці, як українців, так і румунів, тому що вони підключилися і підтримали нас із самого початку», – підсумовує Юлія.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


S-au intensificat tentativele de fraudă de tip spoofing, apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului în care este folosită identitatea vizuală a BNR.
„În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) – în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false (de tip ponturi sau recomandări de investiții). Alți atacatori au solicitat instalarea de aplicații, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acțiuni pe telefon prin amprentă”, transmite BNR într-un comunicat.
ATENȚIE! Tentative de FRAUDĂ în numele Băncii Naționale a României
Conform acestuia, toate aceste încercări vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacții financiare în numele victimelor.
Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram și YouTube, transmite banca centrală.
„Totodată, semnalăm că astfel de încercări de manipulare pot include și apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanți ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparența unei comunicări oficiale, cu scopul de a câștiga încrederea victimei”, se mai arată în comunucat.
BNR arată că nu solicită niciodată prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanții BNR nu cer informații cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști sau alte aspecte de natură financiară. Dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile şi consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing.
ECONOMIE
Cursul dolarului a scăzut la valorile de la începutul lui octombrie, după ultimul anunț al lui Donald Trump

Anunțul făcut preşedintelui Donald Trump privind o suspendare de 90 de zile a suprataxelor vamale „reciproce”, cu excepţia Chinei, în cazul căreia le-a majorat la 125%, a relaxat piețele financiare și a determinat creșterea apetitului pentru risc.
Leul, însă, nu a putut profita de sentimentul din piață, de care au beneficiat celelalte monede de la marginea zonei euro, în condițiile în care presiunile de depreciere sunt ridicate, arată analistul economic Radu Georgescu.
Cursul leu – euro după acest anunț
Radu Georgescu precizează că leul nu a “profitat” și din cauza încetinirii ritmului de creștere a economiei românești.
Conform estimărilor INS, PIB-ul anului trecut a fost de 1.760,11 miliarde de lei, mai mult cu doar 0,8% faţă 2023, în timp majorarea din ultimul trimestru din 2024 a fost de doar 0,5% comparativ cu perioada similară din 2023.
Pe acest fond, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9772 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a restrâns la 4,977 – 4,978 lei.
Indicele ROBOR la trei luni a revenit de la 5,89
Piața monetară a rămas calmă, arată analistul economic Radu Georgescu, dar se observă o ușoară tendință de creștere a indicilor ROBOR, după decizia BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%. Banca centrală a semnalizat, de asemenea, o tendință de creștere a inflației până la jumătatea anului.
Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 6,07%.
Care este cursul leu-dolar
Creșterea apetitului pentru risc a apreciat euro de la un minim de 1,0943 la 1,1088 dolari, aproape de maximul atins vinerea trecută de 1,1109 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,5115 la 4,5061 lei, o valoare similară fiind înregistrată la începutul lui octombrie trecut, arată Radu Georgescu.
Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, dar aceasta nu a mai coborât sub pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,3594 la 5,3426 lei. Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite zilele trecute iar cursul ei a crescut de la 5,7821 la 5,7999 lei.
Prețul aurului a crescut
Prețul gramului de aur a crescut de la 441,8413 lei la 450,7054 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la 3.068,30 – 3.135,60 dolari/uncie.
Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2644 zloți/euro, respectiv 405,97 forinți/euro.
Criptomonedele au profitat de aprecierea companiilor din domeniul tehnologiei listate la New York. Bitcoin a crescut la 81.324 – 82.704 dolari, față de minimul de 74.617 atins miercuri. Ethereum, care a coborât în ziua precedentă până la 1.390 dolari a urcat la 1.582 – 1.671 dolari.
EVENIMENT
Pentru iubitorii de dulciuri. Festivalul ciocolatei, în weekend la Cluj. E prima ediție în afara Capitalei

Clujul va găzdui, în acest weekend, un festival al ciocolatei.
Chocolate Saga are prima ediție locală între 11 și 13 aprilie, la Chios, în Parcul Central.
Festivalul ciocolatei la Cluj
Ciocolatierii români cresc ca număr de firme, dar și ca profesionalism. Aproape jumătate din branduri sunt poziționate in vestul țării. De aceea, prima ediție a festivalului ciocolatei din afara capitalei începe vineri 11 aprilie, la Cluj, arată organizatorii festivalului.
Astfel, în ultimii ani, antreprenorii locali din domeniul dulciurilor au demonstrat o creștere remarcabilă, atât în ceea ce privește numărul de afaceri nou-înființate, cât și în calitatea produselor artizanale.
Dulciurile românești capătă identitate
“Vestul țării s-a remarcat ca o zona creativa, cu aproape jumătate din brandurile autohtone dezvoltate aici. Este un semn clar că dulciurile românești capătă identitate și valoare adăugată”, spune Adina Istrate, organizator Chocolate Saga.
Evoluția vine pe fondul unui interes tot mai mare al consumatorilor pentru produse autentice, cu povești locale și gusturi originale, ceea ce oferă antreprenorilor din domeniu oportunitatea de a-și construi branduri solide, competitive nu doar pe piața internă, ci și la export.
Ciocolată pentru toate gusturile
Va fi ciocolată pentru toate gusturile și activități pentru familie:
- Ciocolată albă: pentru cei care cred în unicorni și în magie.
- Ciocolată roz: pentru visători și romantici incurabili.
- Ciocolată cu lapte: clasică, ca o îmbrățișare caldă.
- Ciocolată cu caramel: pentru cei care iubesc gusturile surprinzătoare.
- Ciocolată neagră: pentru cei care apreciază intensitatea și profunzimea.
- Ciocolată de casă: ca la mama acasă, cu multă dragoste.
- Ciocolată explozivă: pentru cei care vor să simtă fiorul pe limbă.
Biletele sunt disponibile AICI.
EVENIMENT
Serviciul ALOPEDI, tot mai solicitat. Peste 3.400 de părinți au cerut sfatul medicilor clujeni în primele 3 luni ale anului

Peste 3.400 de părinți au beneficiat, în primele trei luni ale anului 2025, de sfaturile medicale oferite prin intermediul serviciului gratuit de telemedicină ALOPEDI – 0364 917, gestionat de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj.
Pentru peste 250 de copii a fost recomandată evaluarea de urgență.
Serviciul ALOPEDI de la Cluj, tot mai solicitat
În perioada ianuarie – martie au fost înregistrate 3.417 apeluri la acest call center destinat urgențelor pediatrice. Majoritatea solicitărilor, mai exact 71,76%, s-au finalizat cu recomandări care au permis îngrijirea copiilor la domiciliu, părinții fiind informați despre semnele care impun prezentarea la un consult medical direct.
Pentru 253 de copii, însă, a fost recomandată evaluarea de urgență, în primele două ore de la apel, iar în patru cazuri a fost necesară intervenția Serviciului de Ambulanță.
Febra, cel mai mare “inamic” al părinților
Cele mai frecvente motive pentru care părinții au cerut sprijin medical au fost febra și problemele respiratorii, o situație frecventă în sezonul rece.
Din totalul apelurilor, 1.191 au provenit din alte județe decât Cluj, în timp ce 15 apeluri au fost efectuate de părinți români aflați în afara granițelor țării. Capitala se află în topul orașelor care au apelat la acest serviciu
„Profesionalism, dăruire, eficiență și promptitudine sunt doar câteva dintre cuvintele ce definesc acest serviciu de telemedicină și specialiștii care deservesc ALOPEDI. Ne bucurăm că părinții au în continuare încredere în sfaturile și recomandările medicilor și le reamintim faptul că serviciul nostru de sfat pediatric telefonic este disponibil 24 de ore din 24, șapte zile din șapte”, a spus Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, instituție care are în subordine spitalul.