EVENIMENT
FOTO. Jazz in the Park – festival în simbioză cu un muzeu
În anii 80, în UK era la modă să organizezi festivaluri pe pământul fermelor. Glastonbury este organizat așa. Între anii 1990 și 2000 au apărut multe festivaluri în zona Europei Centrale și de Est pe terenurile unor baze militare dezafectate. EDM-ul anilor 2010 ne-a învățat cum să exploatăm altfel stadioanele. Iar după câțiva ani, asistăm la o nouă simbioză între festivaluri și spații de desfășurare, și anume muzeele în aer liber. Mișcarea se simte puternic în România și este prezentă și la nivel european. Dar să rămânem un pic pe pământ românesc.
Minus cu minus face plus, spune o regulă matematică, iar ea se aplică și în lumea reală. Pe de o parte, sectorul cultural de evenimente se confruntă în România cu o acută problemă de infrastructură și lipsă de spații de desfășurare. Pe de altă parte, muzeele în aer liber (etnografice, parcuri de sculpturi etc.) se confruntă cu felurite probleme de a se susține: dificultatea de a atrage un public tot mai axat pe tehnologie, probleme birocratice sau expansiuni imobiliare încurcate de existența acestor uriașe parcuri. Aceste două industrii cu probleme se pot ajuta, însă, una pe cealaltă. Iată cum!
Un exemplu concret în care colaborarea dintre un festival și un muzeu în aer liber funcționează foarte bine găsiți la Cluj-Napoca, unde festivalul Jazz in the Park se desfășoară, de 5 ani, în Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”. Inițial, festivalul avea loc în parcul central din oraș, însă s-a mutat în perioada pandemiei, când legea zicea că la evenimente poate participa un număr limitat de oameni și trebuie să ai un spațiu îngrădit. Astfel, o decizie inițial utilitară s-a transformat rapid într-o compatibilitate foarte bună și cele două entități au început o colaborarece pare a fi pe termen lung.
Ce are de câștigat festivalul?
În acest fel Jazz in the Park a renăscut, s-a reinventat. Pentru organizație, noul context a reprezentat o formă de adaptare și de reacție la ce a însemnat pandemia, și apoi a devenit o modalitate de existență stabilă. De asemenea, am descoperit o nouă oportunitate: de produs, de interacțiune cu comunitatea, de idei noi, de oportunități pentru alte proiecte.
Festivalul a primit o nouă identitate. A adunat oameni noi în comunitate, pe care nu-i avea înainte, în formatul dinParcul Central. Parcul Central este foarte diferit de Parcul Etnografic în materie de dinamică permisă în incintă, ceea ce le oferă organizatorilor un nou tip de libertate. Parcul servește ca un decor matur și incredibil calitativ, la care festivalul adaugă savoarea umană a actelor artistice prezente la tot pasul.
De asemenea, festivalul a câștigat din prestigiul, conduita, seriozitatea impuse de spațiul de muzeu, elemente care au contribuit masiv la modelarea comunității festivalului și la impresia generală. Publicul aici e mai respectuos, mai atent, mai conștient; participă activ în dinamica bunei desfășurări a festivalului.
Nu în ultimul rând, festivalul a câștigat o nouă casă, o gazdă.
Ce a câștigat Parcul Etnografic?
Probabil cel mai mare câștig al muzeului din acest parteneriat provine din comunicarea directă și indirectă de care beneficiază. Festivalul are parte de o campanie națională de comunicare, iar muzeul câștigă enorm din simpla menționare a locației de desfășurare. Cca. 20.000 de oameni participă la festival, dar milioane sunt expuși campaniei de comunicare a acestuia. Iar această expunere atrage noi oportunități pentru muzeu: public nou, evenimente noi, sponsori potențiali etc.
De asemenea, festivalul pune muzeul într-un context universal. Fiind un parc etnografic, este evident că programul cultural și conținutul artistic pe care muzeul îl promovează în mod direct este legat de tradiții și de istoria românilor, însă Jazz in the Park este, întâi de toate, un festival de Jazz și asta promovează.
Prin asociere, festivalul are puterea de a întări noi perspective despre spațiu: ideea de parc, ideea de locație de evenimente, ideea de spațiu recreativ și incluziv, o soluție de a petrece timpul liber. Practic, festivalul devine o demonstrație de simbioză între aceste două mari perspective.
Prestigiu pentru festival
Nu în ultimul rând, așa cum muzeul dă prestigiu festivalului, festivalul îi dă muzeului o stare diferită de spirit, o lejeritate, îi crește accesibilitatea.
Desigur, există și dificultăți în acest parteneriat: muzeul impune o conduită pe care organizatorii TREBUIE să o respecte, iar evenimentele aduc o presiune publică pentru care toată lumea trebuie să se pregătească, în special staff-ul muzeului. Dar toate acestea sunt probleme mărunte, în comparație cu grandoarea soluției pe care acest parteneriat o aduce în sectorul cultural.
Pentrucă IQOS susține inovația și colaborările creative, a fost, încă de la început, un partener al festivalului.
Te așteptăm la cea de-a XII-a ediție a festivalului Jazz in the Park, care va avea loc în weekendul 30 august – 1 septembrie 2024, în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca.
Evenimentul este susținut de IQOS.
*IQOS nu estelipsit de riscuri. Elibereaza nicotina, care provoaca dependenta. IQOS este destinat adultilor care altfel ar continua sa fumeze sau sa foloseasca produse cu nicotina.
Detalii despre line-up șibilete pe www.jazzinthepark.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Săptămâna trecută, cursul euro a depășit pragul de 5 lei și a atins în 8 mai maximul istoric de 5,1222 lei. Treptat, media a trecut pe scădere, marți fiind atins un minim de 5,0991 lei, odată cu temperarea presiunilor din piață, după ce BNR ar fi vândut circa 6 miliarde de euro, conform unei analize a Erste Bank.
Miercurea aceasta, cursul a revenit peste pragul de 5,1 lei și a urcat la 5,1036 lei, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,103 – 5,105 lei.
ANALIZĂ. Euro STAGNEAZĂ la 5,1 lei
Economia României se găsește într-un moment critic, așa cum au arătat-o și cele mai puternice camere de comerț străine, care au atras atenția asupra necesității menținerii țării în clubul euro-atlantic și și-au exprimat îngrijorarea cu privire deteriorarea rapidă a climatului investițional și a credibilității, după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Situația finanțelor României se înrăutățește, având în vedere că datoria externă totală a crescut în perioada ianuarie – martie cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde euro, iar deficitul de cont curent s-a majorat în aceeași perioadă la 7,6 miliarde euro, față de 4,2 miliarde euro în primul trimestru din 2024, conform BNR.
Pentru a stopa deprecierea monedei naționale, BNR a intervenit săptămâna trecută în piața monetară pentru a steriliza excesul de lichiditate și a scumpi leul. Totuși indicii ROBOR nu au depășit pragul de 7,50%, facilitatea de împrumut (rata Lombardă) prin care băncile comerciale pot atrage lei de la BNR.
„Intervențiile BNR s-au diminuat treptat”
Vinerea trecută, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins un vârf de 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat până la 7,45%, cel mai ridicat nivel din 13 februarie 2023, iar cel la 12 luni la 7,46%. Intervențiile BNR s-au diminuat treptat, astfel că miercurea aceasta indicii au scăzut la 7,20%, la 7,36%, respectiv 7,41%.
Calmarea pieței a permis ministerului de Finanţe să atragă marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat care au avut o valoare programată totală de 500 milioane lei. Trezoreria a vândut certificate de trezorerie scadente în mai 2026 la un nivel mediu anual al randamentului de 3,52% și obligațiuni de stat scadente în decembrie 2026, la o dobândă medie anuală de 3,82%.
Scăderea limitată din aprilie a inflației (indicele IPC) din Statele Unite la 2,3% a permis euro să urce la 1,1180 – 1,1266 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,5894 la 4,5335 lei.
Cursul lirei sterline a scăzut de la maximul istoric de 6,0646 lei la 6,0523 lei. După ce a atins joia trecută un record de 5,4930 lei, cursul francului elvețian a avut o evoluție descendentă, la care a contribuit începerea negocierilor comerciale dintre Statele Unite și China. El a coborât la jumătatea acestei săptămâni de 5,4568 la 5,4412 lei.
„Bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari”
Gramul de aur a scăzut miercurea aceasta de la 480,3618 lei la 471,3738 lei, evoluție la care contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.220,50 – 3.257,80 dolari/uncie. Prețul a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei.
În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2455 zloți/euro, în condițiile în care Polonia se pregătește să vândă obligațiuni în valoare de 9 miliarde de zloți (peste 2,1 miliarde euro). La rândul ei, cea maghiară s-a întărit la 404,22 forinți/euro.
În ultimele ședințe bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari iar ethereum s-a cantonat în jurul pragului de 2.600 dolari.
Radu Georgescu
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă în termeni categorici și fără echivoc ingerințele scandaloase ale ambasadorilor României în SUA, Andrei Muraru, și în Israel, Radu Ioanid, în procesul electoral intern, printr-un nou articol politic partizan publicat astăzi.
Este inacceptabil ca reprezentanți ai statului român să transforme diplomația în propagandă de partid. Acești așa-ziși diplomați, plătiți din bani publici pentru a reprezenta interesele statului român și ale tuturor cetățenilor români, au ales să devină propagandiști ai Sistemului și să atace în mod direct unul dintre candidații la alegerile prezidențiale – George Simion.
AUR condamnă ferm ingerințele ambasadorilor Muraru și Ioanid în alegerile prezidențiale
Este un act de o gravitate extremă, care încalcă flagrant statutul diplomatic, normele Constituției și principiile neutralității instituționale. Acești ambasadori s-au transformat în agenți electorali de campanie, cu misiunea clară de a influența opinia publică din diaspora și de a decredibiliza poziția reală la regimul de la București.
Reamintim că nu este prima oară când domnii Muraru și Ioanid comit astfel de abuzuri. AUR a depus deja o sesizare oficială după scrisoarea publică trimisă în urmă cu câteva săptămâni, prin care aceiași indivizi atacau candidatura lui George Simion. Acum, revin cu o noua acțiune concertată, depășindu-și în mod evident și voit atribuțiile.
România nu mai poate tolera asemenea derapaje instituționale. Dacă într-un stat cu adevărat democratic astfel de comportamente ar fi dus instant la rechemarea și sancționarea ambasadorilor, în România interimatului continuu complicitatea este tăcută, pentru că vin din partea celor care servesc interesele Sistemului.
AUR cere demisia ambasadorilor Andrei Muraru și Radu Ioanid!
Diplomația română trebuie să redevină un instrument de reprezentare a intereselor naționale, nu o unealtă de propagandă pentru grupările de putere din interiorul țării.
Nu acceptăm ca funcții publice plătite din bani românești să fie folosite împotriva românilor!
EVENIMENT
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
Miercuri seara, la Arad, s-a desfășurat ultimul act din Cupa României între CFR Cluj și Hermannstadt. Clujenii au vizat a patra Cupă din istorie, în timp ce sibienii, care n-au drept de joc în Europa, au căutat primul trofeu din istorie. În fața unor tribune pline, cu fani ai CFR-ului mai mulți ca la meciurile de acasă, clujenii înving cu 3-2, goluri marcate de Kamara (min.15), Louis Munteanu (min.22) și Nkololo (min.48), respectiv Căpușă (min.37) și Buș (min.74). CFR Cluj va reprezenta România în Europa League.
Echipele de start:
CFR Cluj: Hindrich – Graovac, Bolgado, Sinyan, Camora – Emerllahu, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: M. Popa, Abeid, Deac, Păun, Rocha, M. Ilie, Fică, Postolachi, Șfaiț
Antrenor: Dan Petrescu
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
Hermannstadt: Căbuz – Căpușă, Ionuț Stoica, Selimovic – Balaure, Biceanu, Ivanov, Murgia, Goncalves – Chițu, Ianis Stoica
Rezerve: Muțiu, Bejan, Kujabi, Neguț, S. Buș, D. Iancu, Gman, Antwi, R. Popescu
Antenor: Marius Măldărășanu
Stadion: „Francisc Neuman”, Arad (Capacitate: 11.500 locuri)
Arbitru: Andrei Chivulete (București) / A1: Andrei Constantinescu (București) / A2: Romică Bîrdeș (Pitești) / Arbitru VAR: Sorin Costreie (Voluntari) / Arbitru AVAR: Iulian Dima (București) / R1: Rareș George Vidican (Satu Mare) / Observator arbitri: Marcel Savaniu (Satu Mare) / Delegat joc: Felix Grigore (București)
Început bun de meci pentru sibieni care au câteva atacuri „supărate” spre careul advers. Iureșul se calmează după minutul 5 și CFR începe să preia controlul.
În min.15, Korenica dă o pasă excelentă în adâncime spre Kamara, care îl driblează pe Căbuz și înscrie pentru 1-0. În min.22, Camora centrează de pe partea stângă iar Louis Munteanu, scăpat de fundași, însrie pentru 2-0.
În min.25, Nkololo ratează incredibil din postura de singur cu portarul. Peste alte două minute, Emerllahu șutează din colțul careului mic dar Căbuz respinge peste poartă.
În min.37, Tiago execută o lovitură liberă de pe partea stângă, Graovac prelungește balonul până în pieptul lui Căpușă, care o introduce în poartă cu tot cu Hindrich, pentru 2-1.
Repriza a doua începe cu golul lui Nkololo din min.48, după o pasă excelentă a lui Munteanu, după ce, cu un minut înainte, Kamara ratează dintr-o poziție foarte bună.
Sibienii nu cedează și cresc presiunea pe fondul pasului înapoi făcut de clujeni. În min.74, fostul CFR-ist Buș îl învinge pe Hindrich cu un șut de la 20m, pentru 3-2. Hermannstadt atacă în valuri, oarecum la nimereală, sperând să ducă meciul în prelungiri.
Hindrich își salvează echipa în min.82 la șutul lui Tiago. Urmează un sac de galbene și două roșii împărțite cu generozitate de Chivulete pentru trageri de timp ale clujenilor și arțag din partea sibienilor. Au fost eliminați Djokovic și Tiago.
CFR mai înscrie o dată în minutele de prelungiri, 15 la număr, prin Emerllahu, dar golul e anulat cu VAR pentru offside.
Clujenii câștigă cea de-a 5-a cupă, după 9 ani și vor participa în Europa League.
Notele Cluj24:
Hindrich 8 – Graovac 7, Bolgado 7, Sinyan 6, Camora 7 – Emerllahu 7, Djokovic 6, Korenica 8 – Nkololo 7, L. Munteanu 8, Kamara 8, Abeid, Rocha 6, M. Ilie, Fică 6, Postolachi 5
La data de 14 mai a.c., Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că Tarța Adrian Marian, în vârstă de 25 de ani, în cursul zilei de 13 mai a.c., în jurul orei 14.00, a plecat voluntar de la locuința situată în Cluj-Napoca, iar până în prezent nu a mai revenit.
SEMNALMENTE : Înălțime aproximativă – 1,78 m, păr brunet, ochi albaștri.
În momentul plecării era îmbrăcat cu un trening de culoare gri, geacă de culoare gri și pantofi sport negri.
L-ați VĂZUT? Tânăr de 25 de ani din Cluj, DISPĂRUT de acasă
Persoanele care pot furniza orice informaţii despre persoana plecată voluntar, sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
ANALIZĂ. Euro STAGNEAZĂ la 5,1 lei
AUR condamnă ferm ingerințele ambasadorilor Muraru și Ioanid în alegerile prezidențiale
FINALA Cupei României: CFR Cluj – Hermannstadt, 3-2. Clujenii își ADJUDECĂ cea de-a 5-a cupă și vor juca în Europa League
L-ați VĂZUT? Tânăr de 25 de ani din Cluj, DISPĂRUT de acasă
Județul Cluj, sub avertizare meteo COD GALBEN. Furtuni și vânt de până la 70 km/h
Construiește-ți cariera alături de profesioniști! Aplică la programul de internship „Rising Stars at IULIUS”
DOTĂRI de peste 15 milioane lei la Spitalul Municipal Dej. Printre aparate, RMN și computer tomograf de ultimă generație
Eco-cazinouri VIRTUALE? Cum ar putea avea sectorul de online casino un viitor mai SUSTENABIL (P)
