EVENIMENT
UPDATE. FOTO. Femeie dispărută la Cluj-Napoca, căutată de familie. Sunați la 112 dacă o vedeți
O femeie în vârstă de 59 de ani este căutată de familie după ce a plecat de acasă și nu s-a mai întors.
Adriana Todoruț a plecat înjurul orei 8.00 și nu mai poate fi contactată.
Femeie dispărută la Cluj-Napoca, căutată de familie. Sunați la 112 dacă o vedeți
Poliția Cluj-Napoca a fost sesizată miercuri, 29 octombrie, despre faptul că în cursul zilei, Adriana Todoruț, în vârstă de 59 de ani, a plecat de la domiciliul din municipiul Cluj-Napoca, iar până în prezent nu a mai revenit.
Femeia are o înălțime aproximativă de 1.75 metri, 80 de kilograme, păr șaten închis și ochi căprui.
La momentul plecării aceasta purta o geacă de culoare neagră și avea un ghiozdan de culoare neagră.
Persoanele care pot furniza orice informaţii despre aceasta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!
Update:
Femeia a fost depistată. Din cercetările preliminare nu a fost victima vreunei infracțiuni.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
LIVE VIDEO. Președintele PNL, candidatul la prezidențiale Nicolae Ciucă, impresii după vizita de o zi la Cluj
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, candidat la prezidențiale, susține, miercuri, declarații de presă la finalul vizitei de o zi efectuate în județul Cluj.
Nicolae Ciucă, însoțit de liderii liberali clujeni, a vizitat fabrica La Lorraine din Câmpia Turzii, a participat la inaugurarea fabricii de medicamente Stada din Turda, a avut o întâlnire la Primăria Florești, și a vizitat șantierele a două investiții realizate în Cluj-Napoca: Clinica Neurochirurgie Cluj-Napoca și campusul Universitar-Academia de Muzică Gheorghe Dima.
În cursul serii, Nicolae Ciucă va participa la o ședință cu aleși locali ai PNL Cluj.
ECONOMIE
Ultimele spații libere din parcul industrial Tetarom I au fost închiriate. Ce investitori au venit la Cluj-Napoca
Parcurile Industriale Tetarom ale Consiliului Județean Cluj sunt ocupate în proporție de 100%, anunță Consiliul Județean Cluj.
Ultimele spații, care erau disponibile în parcul industrial Tetarom 1, de pe strada Tăietura Turcului, nr. 47 din Cluj-Napoca, au fost ocupate.
Ultimele spații libere din parcul industrial Tetarom I au fost închiriate
Tetarom S.A., societatea care administrează Parcurile Industriale și care se află sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, a încheiat recent contractele de închiriere pentru ultimele spații rămase disponibile în parcul industrial Tetarom I.
„Ne bucurăm că toate cele trei parcuri industriale publice aflate sub autoritatea forului administrativ județean sunt ocupate integral, acționând ca veritabile catalizatoare ale dezvoltării economice a Clujului și a întregii regiuni.
În acest moment, Tetarom înseamnă peste 200 de hectare de teren, pe care se găsesc fabrici ale unor producători de renume, hale de producție, puncte logistice și numeroase spații de birouri.
Cheia acestui succes ce aduce bunăstare Clujului și zonelor adiacente o reprezintă implicarea continuă și atitudinea pro activă a administrației județene și a echipei Tetarom”, a transmis Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Cine sunt noii chiriași de la Tetarom 1
Investitorii recent locați în parcul Tetarom I, sunt companiile SFC Energy, furnizor internațional de soluții de alimentare pe bază de hidrogen și metanol, International Paper Business (IPB), important retailer de papetărie și hobby&craft din România, respectiv Laureola Betas, o agenție imobiliară cu servicii în domeniul administrării de imobile.
În acest moment, arată reprezentanții CJ Cluj. în cele trei parcuri industriale Tetarom, complet funcționale și operaționale, își desfășoară activitatea peste 150 de firme românești și străine, cu un capital investit de circa 1,5 miliarde de euro.
Numărul angajaților acestor companii este de aproximativ 16.000.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
Remus Lăpușan (PSD Cluj): Politicile pentru sănătate sunt premisa dezvoltării durabile a comunităților
PSD își reînnoiește angajamentul de la nivel național și local pentru creșterea accesului la servicii medicale de calitate și dezvoltarea infrastructurii medicale, cu accent puternic pe proiectele cu impact pe termen lung.
Candidații PSD Cluj pentru Parlamentul României susțin inițiativele guvernamentale menite să asigure performanța și eficiența în sectorul sanitar, considerând sănătatea tuturor cetățenilor o prioritate absolută.
Politicile pentru sănătate sunt premisa dezvoltării durabile a comunităților
Extinderea serviciilor medicale în comunități rurale și în urbanul mic. Pentru PSD, extinderea accesului la servicii medicale în comunitățile rurale și în orașele mici reprezintă un punct central. Astfel, propunem dezvoltarea centrelor medicale comunitare în localitățile care încă nu beneficiază de infrastructură medicală de bază, cum ar fi dispensare, laboratoare pentru analize, farmacii și acces periodic la medici specialiști.
Pentru zonele izolate, susținem înființarea unor farmacii mobile și, totodată, promovarea serviciilor de telemedicină, permițând accesul facil la servicii medicale primare pentru un număr cât mai mare de cetățeni. Pentru aceste tipuri de proiecte, au fost deja semnate 200 de contracte de finanțare de 200 de milioane de lei, cu termen de finalizare în 2025.
Prevenție și educație pentru sănătate
Un alt program prin care vom crește accesul cetățenilor la serviciile medicale este cel care vizează asigurarea personalului medical necesar în mediul rural. PSD propune crearea unui pachet de instalare și retenție pentru medici, farmaciști și asistenți medicali.
Prevenție și educație pentru sănătate: PSD consideră că educația timpurie pentru sănătate trebuie să devină o prioritate în școli, promovând obiceiuri sănătoase în rândul copiilor și adolescenților. Programul include măsuri de prevenire a consumului excesiv de alcool, tutun, zahăr și alte substanțe periculoase. În contextul provocărilor actuale, PSD se angajează să deschidă centre de consiliere pentru prevenirea consumului de droguri și centre de combatere a adicției, destinate adolescenților și tinerilor.
„Spitalul Regional este angajamentul nostru pe termen lung pentru sănătate!”
Spitalul Regional de Urgență Cluj – un centru de excelență în sănătate. PSD acordă o atenție deosebită dezvoltării infrastructurii medicale.
„Avem o investiție de 687 milioane de euro, care va transforma Clujul într-un punct de referință pe harta serviciilor medicale din Transilvania, România și chiar Europa. Avem nevoie de un centru de excelență care reunește toate specializările, cu dotări la cele mai înalte standarde. Acest spital reprezintă angajamentul nostru pe termen lung pentru sănătate!”, subliniază Remus Lăpușan, candidat PSD la Camera Deputaților.
PSD Cluj va continua să implementeze și să susțină politici publice inovative în domeniul sănătății, pentru a îmbunătăți condițiile de viață și accesul la servicii medicale de calitate, atât pentru cetățenii județului Cluj, cât și pentru întreaga populație a României!
Editorial Opinii
OPINIE. Dragoș Damian: De fapt, ce vor oamenii de afaceri de la candidații la Președinția României?
CEO Terapia, Dragoș Damian, a comentat prestația unor candidați la Președinția României și s-a întrebat ce vor, de fapt, oamenii de afaceri de la aceștia.
”Puțini oameni de afaceri în sală la cele trei dezbateri de pe Antena 3 cu candidații la președinție. Fie nu au fost invitați de către candidați, fie nu au apărut în filmări, fie nu au venit pentru că nu mai cred în promisiuni. Sau poate pur și simplu nu au curaj să-și arate simpatia față de unul sau altul dintre candidați. Sau poate că își arata simpatia în alt fel….
Atunci când candidezi la Președinția României și, la o astfel de dezbatere națională, nu ai sala plină de oameni de afaceri, antreprenori români sau reprezentanți ai corporațiilor internaționale, deși vorbești despre proiecte economice, nu este bine.
Pentru că fără o economie puternică nu poți avea infrastructura, sistemul de educație, sistemul sanitar, pensiile pentru seniori și toate celelalte pe care le promiți în campania electorală.
Cum e în SUA
În America oamenii de afaceri își manifestă deschis susținerea față de candidații la Președinția Statelor Unite. În spatele lui Donald Trump sunt, doar câteva nume, Elon Musk (Tesla), Bill Ackmann (Pershing Capital), Shaun Maguire (Sequoia), David Sachs (PayPal) și Dave Portnoy (Barstool Sports). Donald Trump promite tăieri de taxe, subvenții pentru energie și tarife mai mari pentru importurile din afara țării.
În spatele Kamalei Harris s-au raliat printre alții Reid Hoffmann (Linkedin), Marc Cuban, Sam Altmann (OpenAI), Jeff Bezkes (Time Warner) și Chad Gifford (Bank of America). Kamala Harris promite creșterea taxei pe profit până la 35%, reduceri de taxe pentru venituri anuale de sub 400 mii de dolari, subvenții pentru familiile cu nou-născuți și taxarea suplimentară a miliardarilor.
Promisiune tatuată
Deocamdată este greu de spus daca programele economice ale candidaților la Președinția României vor avea finanțarea necesară pentru a fi puse în aplicare. Și este greu de înțeles cum se poate ca prin ”vom lua de la bogați și vom da la săraci” țara noastră să devină una dintre cele mai mari economii ale Europei.
Desigur, avem promisiunea, tatuată sau nu, că nu vor crește taxe și impozite, care de fiecare data când este făcută trimite mediul de afaceri în depresie, nu în extaz. Pentru că știm o astfel de promisiune nu poate fi ținută.
Așadar, știm într-o oarecare măsură ce vor candidații la Președinția României să facă pentru economie și în aceeași măsură știm că promisiunile nu stau bine pe picioare, ba unele sunt doar promisiuni electorale despre care se va uita.
Întrebarea este ce vrea mediul de afaceri de la candidații la Președinția României pentru ca economia să duduie? Dincolo de discursul care se repeta de ani de zile cu predictibilitate fiscală, facilități și scutiri, debirocratizare, utilități pe gratis, dezvoltarea de resursa umana, infrastructura rutieră și spațiul Schengen? Sau asta este tot?
Oamenii de afaceri nu vor, de exemplu, eliminarea din rădăcină a criminalități fiscale?”, a spus Damian.