ADMINISTRAȚIE
FOTO. Dohotaru: A început școala, Clujul din nou congestionat: Eșecul autobuzelor școlare pentru elevi
A început școala, traficul în Cluj devine dimineața din ce în ce mai congestionat. Autobuzele și microbuzele școlare circulă în bună măsură goale, deși administrația Boc le prezintă drept proiectul fanion al bugetării participative. În același timp, specialiști în mobilitate, persoane implicate în proiectul fanion, inițiatoarea care nu a fost consultată arată că proiectul este, în bună măsură, un eșec.
Activistul Adrian Dohotaru arată în ultima sa carte ”Bugetare participativă: între emancipare și deturnare” că accentul pus pe PR al administrației Boc conduce la un pseudo-proces participativ, cu rezultate sub-mediocre, ce a condus la scăderea participării de peste zece ori în ultimii ani.
Un fragment din carte găsiți ma jos, în exclusivitate pentru Cluj24, cartea se poate descărca gratuit de aici: http://www.editura.ubbcluj.ro/bd/ebooks/pdf/3187.pdf
Microbuzele școlare, proiect pilot din 2018
Proiectul fanion de bugetare participativă al Primăriei Cluj-Napoca, din perspectiva administrației, este legat de microbuzele școlare pentru elevi din ciclul primar. Este un proiect câștigător din 2017, gândit ca proiect-pilot în 2018, extins în 2019, prezent și în anii următori.
Primarul Emil Boc afirma în 2019 că autobuzele țin locul a 2.500 de mașini la nivel de municipiu. Apoi, legat de zona centrală ar fi 800 de mașini care nu mai vin în zona centrală, potrivit dânsului, dar nu există analize detaliate care să susțină cifrele prezentate[1].
Potrivit inițiatorului Cristina Dragosin, proiectul cu autobuzele școlare cu circuit închis i s-a părut fezabil „pentru a decongestiona circulația în centru la orele de vârf”. Din perspectiva dânsei, e un proiect benefic pentru toți elevii de la toate școlile centrale: „Bineînțeles că nu am studii de specialitate pentru a cunoaște și prevedea impactul, dar parțial, din cate am observat în zona Liceului Bălcescu, ambuteiajele au fost mai puține înainte de pandemie”[2].
Părinții folosesc mașinile în continuare
Totuși, premisa renunțării părinților la mașini e speculativă. Norbert Petrovici, sociolog afiliat UBB implicat în echipa de implementare, recunoaște că proiectul din care a făcut parte a avut o logică de proiect pilot, că nu a avut nici studii prealabile, nici o analiză ulterioară. Dar din observașiile sale reiese că părinții folosesc mașinile în continuare, pentru că „tot e mai rapid cu mașina pentru o familie cu doi adulți și unul sau doi copii decât cu transportul public”[3]. Eroarea, potrivit sociologului, constă în faptul că proiectul pilot nu a fost urmat de evaluări ulterioare.
Dimpotrivă, s-a persistat în greșeală, s-au investit și mai mulți bani în proiect: „E bine să experimentezi, dar trebuie să spui că nu a funcționat, deci e problemă de mecanism instituțional”. Petrovici crede că problema ține atât de Primărie, cât și, în particular, de mecanismul de bugetare participativă.
Nu a existat, în lipsa unui mecanism instituțional de asumare a eșecului unui experiment, risc normal în orice proiect pilot, această recunoaștere a erorii, mai ales că inițiativa funcționează bine în termeni de comunicare: „ca idee, se vinde foarte bine în PR. Lumea vede așa ceva în filmele americane și își imaginează la ce nivel a ajuns Clujul. Mă gândesc că pentru orice proiect depus e nevoie de studii de specialitate înainte de implementarea acestora. De aceea, nu le-aș numi proiecte, ci idei ale cetățenilor”, spune Cristina Dragosin.
Succes politic
Specialistul în teme de mobilitate Tudor Măcicășan arată[4] că succesul autobuzelor cu circuit închis „nu se cuantifică în elevi transportați sau mașini scoase din trafic, ci este unul politic”. […] Aceste autobuze au atras simpatie colectivă și voturi, sunt noi si mov, deci sunt un real succes și dacă duc aer, scopul lor nefiind unul «pe bune»”.
Dezamăgirea inițiatoarei constă în faptul că nu a colaborat cu Primăria la acest proiect, care viza mai multe școli din centru, dar și instalarea unor app-uri care permiteau aflarea unor date în timp real privind preluarea copiilor și care ar fi permis și evaluarea proiectului: „Mă așteptam să primesc un mail de confirmare, dar din păcate nu s-a întâmplat.
În schimb, am văzut nenumărate știri și articole despre proiectul lui Emil Boc. Cu siguranță, o fi contribuit primăria cu studii și detalii tehnice pentru a implementa acest proiect, de aceea nu pot sa mi-l asum”.
O premisă civică ar fi aceea că deciziile politice sunt bazate pe studii prealabile, ceea ce am văzut că în situația de față nu a fost cazul. Este grăitor și faptul că proiectul de bugetare participativă cel mai titrat din perspectiva Primăriei nu este asumat de inițiatoare, pentru că nu a fost consultată pe parcursul implementării.
Tudor Măcicășan, co-autor al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă la nivel local din 2016, arată că transportul public ar trebui să fie prin definiție accesibil oricărei persoane, iar necesitatea „unor autobuze dedicate oricărui scop specific (mare angajator, școli, hypermarket) indică ineficiența sistemului public de a rezolva acea nevoie de transport în mod public”.
Problema principală e că autobuze dedicate există doar în rândul comunităților rurale cu densitate mică și școli la distanță, într-un astfel de mediu urban fiind ineficiente, mai mult creând și blocaje în trafic din cauza zelului polițiștilor locali, care opresc mașinile pe străzi până coboară copiii[5]:
”Sub orice critică”
„Atractivitatea unui serviciu de transport cu o cadență de 3 plecări pe zi, una dimineata și două după-masa este… sub orice critică! Nu ai cum să pierzi autobuzul, altu’ nu mai vine. Prin comparație, majoritatea liniilor din serviciul public au, în ora de vârf, intervale de succedare între 4-5 min. (6, 9, 25, 30, 31, 35 etc) și 8-10 min. (3, 4, 5 ,24, 32, 43, 46B, 48), doar linii secundare prezentând intervale mai mari.
Modelul deservirii unor școli cu autobuze dedicate este unul energofag și mâncător de resurse, ocupând autobuze exact când orașul are nevoie mai mare de flota circulantă, în ora de vârf. Replicat la nivelul tuturor școlilor și aplicat nediscriminatoriu doar pentru școlile centrale «elitiste», un astfel de model ar solicita cam 250 de autobuze (10-11 rute x 120 de grupaje de unități educaționale), adică efectiv toată flota CTP-ului”.
Tudor Măcicășan este contrazis parțial de un alt specialist în mobilitate, Stelian Țârulescu. Deși universitarul brașovean crede că prioritatea nr. 1 este de a dezvolta transportul public și cel nemotorizat, prin benzi dedicate transportului public, piste de biciclete și căi de acces pietonale, acest efort poate fi complementar cu cel dedicat transportului dedicat elevilor[6]. Țârulescu concede că modelul transportului special dedicat elevilor este energofag în termeni de costuri, „dar cel puțin în anumite orașe (de exemplu, Brașov) soluția autobuzelor școlare se poate adresa unor școli și licee care se află în zone foarte aglomerate și greu accesibile la orele de vârf”.
Din perspectiva specialistului brașovean, transportul dedicat trebuie gândit doar pentru câteva licee, unde sunt aglomerări, pentru că, potrivit lui, fluxurile rutiere „în perioadele fără mobilitate a elevilor sunt aproape de două ori mai reduse decât în timpul școlii”.
Încărcarea microbuzelor, derizorie
Din perspectiva lui Tudor Măcicășan, încărcarea microbuzelor este „derizorie”. „Fiind un serviciu dedicat numai școlarilor până la clasa a 5-a și fără însoțitori, vehiculele tind sa meargă cu 2-3 călători, deseori goale. Anumite trasee au constant zero elevi, altele au până în 10, asta pe sensul util.
Față de o rută de transport public normală, care e utilă orașului/călătorilor în ambele sensuri cu fiecare cursă, aceste autobuze școlare operează planificat doar într-un sens dimineață, respectiv doar în celălalt după-amiaza, fiind în mod planificat (și total nesustenabil) peste jumătate din el gol, transportând aer în regim «cursă specială»”, arată Tudor Măcicășan.
Argumentul economic trebuie să fie secundar discuției, crede Claudiu Gaiu, tată a doi copii transportați cu microbuze dedicate elevilor: „Niciun argument legat de eficiența economică imediată nu trebuie să fie prioritar în serviciile publice. Tocmai ne-am ars cu închiderea celor aproximativ 70 de spitale.
Sunt rare cazurile de părinți cu program suficient de flexibil, cu bunici mereu la îndemână sau cu fonduri mereu disponibile pentru a plăti un însoțitor. Autobuzul școlar suplinește parțial aceste nevoi. Pentru termen scurt și mediu soluția e excelentă”[7].
Un alt inconvenient constă în faptul că autobuzele funcționează pe diesel, când ambiția anunțată de Primărie este de a-și electrifica flota. „Pe rutele de școlari mai scapă și autobuze din serviciu comercial, deseori fiind mai ușor logistic și oportun sa se folosească de autobuze deja în serviciu, scoțându-le din trasee (la o oră de maximă nevoie)”, punctează în continuare Tudor Măcicășan.
Serviciu public
Probabil cea mai mai mare problemă este cea legată de filozofia a ceea ce trebuie să fie un serviciu public cu acces general, secondată de o posibilă ilegalitate prin care „municipalitatea acordă subvenția specifică unui serviciu public în baza unui contract de servicii publice (CSP) pentru aceste curse care, în mod foarte flagrant, conform literei legii (92/2007 și reg 1370CE) nu reprezinta un serviciu public”.
În concluzie, crede specialistul Tudor Măcicășan, „transportul public face bine orașului”, pe când orice tip de transport dedicat vreunei categorii „dăunează transportului public””. Concluzia sa este întărită de Zoltán Györke, specialist în administrația publică, fost subprefect al județului Cluj:
„De precizat că în perioada 2018-2021 Consiliul Local Cluj-Napoca nu a adoptat nici o hotărâre privind adoptarea unui Studiu de oportunitate pentru introducerea autobuzelor școlare. În 19.12.2018, prin HCL 1124/2018 Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat modalitatea de gestiune a serviciului public de transport local prin contract de delegare de gestiune către Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA.
Conform dispozițiilor art. 35, alin. (1) și (2), lit. a) din legea 92/2007 a serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale, «beneficiarii serviciilor publice de transport local au dreptul de a beneficia, liber și nediscriminatoriu, de serviciul public de transport local». În concluzie, nu poate fi identificat temeiul legal al transportului exclusiv al elevilor cu autobuze aflate în domeniul privat al municipiului Cluj-Napoca”[8].
Potrivit sociologului Norbert Petrovici, acest serviciu public discriminează pozitiv clasa de mijloc, care primește o subvenție în defavoarea altor elevi în școli de cartier ori din zona metropolitană.
Program popular
Alexandra Oană, consilier local și profesoară conchide: „Dacă CTP ar fi mai funcțional, nu ar fi nevoie de busuri școlare”, dar recunoaște că e un program popular. Chiar dacă puțini elevi le folosesc, simpatizanții apreciază autobuzele din perspectiva siguranței în trafic[9].
Claudiu Gaiu susține transportul dedicat pentru că este mai sigur decât cel public: „Circulația în comun cu marele public are neajunsuri legate de siguranță și legate de lipsa de atenție a grupelor mici de vârstă: dacă ratează stația, ce naiba face un copil de 6 ani? Sunt cartiere și orare extrem de aglomerate și nu prea îi văd pe cei mici într-un tramvai de la 7h30-7h45 cu ghiozdanul și sacul de sport, târându-se prin înghesuială”.
Chiar dacă soluția cea mai bună este de a respecta legislația care arondează copiii zonelor de proximitate, la nivel metropolitan nu există destule școli de proximitate: „Având în vedere că școlile de proximitate implică investiții, politici imobiliare consecvente, expropriere, legislație privind dreptul de preempțiune a instituțiilor publice… pe scurt ar fi politici de lungă durată și programe politice hotărâte, consider actualul proiect al primăriei ca un succes și sper să rămână în picioare, ba chiar să fie extins”[10].
Datele Primărie, procurate prin cereri de informații publice, sunt în mod intenționat eronate privind numărul de elevi transportați. Nu oferă date privind încărcarea, ci privind capacitatea microbuzelor pornind de la numărul de locuri, chiar dacă îndoielile se referă la rata de încărcare.
Nu se numără călătorii
Vehiculele nu au sisteme de numărat călătorii în mod intenționat, crede Tudor Măcicășan, care arată că unele microbuze au 3.000 de km cumulați în doi ani, ceea ce în serviciul comercial de transport public se pot face în mai puțin de o lună. De aceea, cea mai bună formulă este de a integra aceste microbuze pe rute secundare.
Din perspectiva bugetării participative, lipsesc dezbateri, consultări și deliberări succesive pe astfel de proiecte pentru a le corecta sau anula, așa cum reiese din opiniile și expertizele divergente mai sus. Lipsește și monitorizarea inclusă în mecanism ca audit al proiectelor câștigătoare.
Designul cu sume de 150.000 de euro este încălcat arbitrar de Primărie, acceptând propuneri pe bugete de zeci de ori mai mari, alte proiecte fiind refuzate pe motiv că nu se încadrează în pragul impus de autorități.
Cine este Dohotaru
Adrian Dohotaru este activist de mediu, a fondat Asociația Societatea Organizată Sustenabil (S.O.S) și a devenit proaspătul președinte executiv al Partidului Verde, care și-a ales o nouă conducere.
*** *** *** *** *** ***
[1] V. https://www.facebook.com/watch/?v=442289412986663. Pentru mai multe informații: https://primariaclujnapoca.ro/educatie/autobuze-scolare-cu-circuit-inchis/.
[2] Conversație din 28 iunie 2021.
[3] Conversație din 25 iunie 2021.
[4] Într-o conversație pe mail, schimb de idei din 25 iunie 2021, postată ulterior pe grupul de facebook Clujul Civic pentru a suplini parțial lipsa dezbaterilor de pe platforma de bugetare participativă.
[5] V. https://www.facebook.com/elek.levente.3/posts/4062452793876410.
[6] Stelian Țârulescu este coordonator al Centrului de Cercetare Produse High-Tech pentru Autovehicule – Institutul de Cercetare-Dezvoltare – Universitatea Transilvania din Brașov. Pieton, biciclist, utilizator al serviciului de transport public și posesor de autovehicul personal (conversație pe email din 18 ianuarie 2022).
[7] Discuție pe email din 3 noiembrie 2021.
[8] Poziție din 4 octombrie 2021, din partea lui Zoltán Györke, specialist în administrație publică, fost subprefect al județului Cluj, la solicitarea mea.
[9] V. https://www.facebook.com/AlexandraOanaUSRPLUS/photos/a.106390854333077/273296837642477/.
[10] Discuție cu Claudiu Gaiu pe mail, 3 noiembrie 2021.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Clujenii sunt invitați la DEZBATEREA ”Presa clujeană și Alegerile din 9 iunie”, organizată de APPC Cluj
Asociatia Profesioniștilor din Presă – Cluj (APPC) invită clujenii, joi, 25 aprilie, ora 18.00, la o dezbatere cu tema ”Presa clujeană și Alegerile din 9 iunie” găzduită de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” (BCU).
Se vor dezbate teme ca alegerile, rolul presei în alegeri, ghiduri de bune practici în mediatizarea alegerilor, dezinformare și fake news.
Clujenii sunt invitați la DEZBATEREA ”Presa clujeană și Alegerile din 9 iunie”, organizată de APPC Cluj
Invitați:
Daniel David, psiholog, Rectorul UBB Cluj
Barbu Mateescu, sociolog
Sergiu Mișcoiu, politolog, Facultatea de Studii Europene, UBB
Viorel Nistor, lector dr., Dep. Jurnalism, UBB
Intrarea este liberă.
Dezbaterea este organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Presei, care se sărbătorește în 3 mai.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Un livrator Bolt Food din Sri Lanka a intrat cu mopedul pe roșu într-o intersecție din centrul Clujului. E la spital
Polițiștii clujeni anunță că marți seara fost înregistrat un accident de circulație la intersecția dintre Piața Ștefan cel Mare și Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca.
”Din primele cercetări efectuate a rezultat că, un tânăr de 22 de ani, cetățean străin, care conducea un moped dinspre Piața Timotei Cipariu, ar fi pătruns în intersecția cu Bulevardul Eroilor pe culoare roșie a semaforului electric, fiind acroșat de un autoturism, condus de un bărbat de 65 de ani, iar apoi de un alt autoturism.
În urma evenimentului, conducătorul mopedului a rămas blocat sub cel de-al doilea autoturism, fiind extras de către echipajele ISU Cluj, iar apoi transportat la spital pentru investigații suplimentare.
Cei trei conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative”, arată IPJ Cluj.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Din informațile Cluj24 mopedistul rănit era livrator Bolt Food și era din Sri Lanka.
Menținerea unui nivel mai redus al aversiunii față de risc, în condițiile existenței unui status quo în conflictul dintre Israel și Iran, a permis aprecierea monedelor de la marginea zonei euro.
ANALIZĂ. Radu Georgescu: Ușoară apreciere a leului față de euro
Cursul euro a scăzut de la 4,9764 la 4,9758 lei. A fost a patra ședință în care tranzacțiile din piața locală se efectuau în culoarul 4,975 – 4,977 lei.
Până la jumătatea lunii viitoare, când se va desfășura ședința de politică monetară, indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda pentru facilitatea de depozit cu care BNR remunerează banii plasați de băncile comerciale.
În acest context, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârșitul lunii iunie la 5,90%/an.
Prețul dolarului a crescut
Diminuarea pariurilor pe o decizie a Rezervei Federale americane de a reduce ratele dobânzii de referință, care se află în prezent la 5,25 – 5,50%, și majorarea celor puse pe o scădere în a dobânzilor din zona euro și Marea Britanie, s-a reflectat în tranzacționarea monedei unice în culoarul 1,0644 – 1,0671 dolari, în ușoară depreciere față de vineri seară.
În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,6687 la 4,6712 lei.
Moneda elvețiană a pierdut teren față de cea europeană, astfel că media ei a scăzut de la 5,1404 la 5,1247 lei. Cea mai importantă depreciere a avut-o lira sterlină, cursul alunecând de la 5,8125 la 5,7677 lei.
Prețul gramului de aur a scăzut luni
Prețul gramului de aur a scăzut luni la 354,4765 lei, consecință a scăderii metalului galben la 2.336,40 – 2.372,50 dolari/uncie.
Cursul monedelor din regiune s-a apreciat la 394,83 forinți/euro, respectiv 4,3203 zloți/euro.
După operațiunea de înjumătățire a recompenselor primite de „minerii” de bitcoin, de la sfârșitul săptămânii trecute, criptomoneda a crescut la începutul acestei săptămâni la 64.545 – 66.511 dolari.
Ethereum a profitat de optimismul din piață și urcat la 3.131 – 3.236 dolari.
Sunt folosite date și informații disponibile până luni, la ora 14:00
EDUCATIE
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
Zeci de elevi liceeni au participat la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” organizat la Cluj-Napoca. „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este programul inițiat în 2023 de Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), în parteneriat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Anul acesta CONAF Sucursala Cluj, împreună cu ISJ Cluj, au organizat ore de educație antreprenorială în 4 licee din Cluj Napoca pentru aprox 700 elevi.
La etapa județeană a concursului de planuri de afaceri au participa 8 echipe formate din 4 – 6 elevi fiecare de la liceele clujene.
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
„Noi am început de anul trecut cu organizarea maratonului de educație antreprenorială, unic la nivel național cu finală la București, cu participarea a peste 10 județe. Anul acesta avem peste 20 de județe care sunt implicate, anul viitor sperăm să avem în toată țara.
Scopul este unul destul de clar, ce aduce un plus de valoare în tot ceea ce înseamnă tinerii liceeni, a-și descoperi propria vocație și a-și găsi capacitățile antreprenoriale sau nu, în cadrul acestui concurs care se realizează împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și un protocol semnat cu Ministerul Educației.
Astăzi, la Cluj, maratonul s-a desfășurat cu 8 echipe de la 4 licee din municipiu, doar anul viitor sperăm să aducem din tot județul, iar bineînțeles că suntem foarte încrezători că la finala de la București vom fi pe scena marilor câștigători. Este un concurs de tip Arena Leilor, dedicat strict liceenilor de clasa a X-a și a XI-a, unde își prezintă ideile de business în fața unui juriu bine pregătit, de oameni de afaceri de succes la nivel național.
Cei mai buni sunt declarați câștigători și toți cei 3 câștigători au o șansă de a participa la marea finală de la București, iar business-ul care a câștigat, de exemplu, anul trecut, al unei echipe din Brăila, a fost un business cumpărat, achiziționat chiar de către o primărie, iar mulți au reușit să scaleze la nivel național”, a declarat pentru Cluj 24 Siginia Luca, Președinta CONAF Sucursala Cluj.
Virgil Ianțu, despre prețul succesului
Virgil Ianțu a fost una dintre surprizele evenimentului. Pus pe glume, dar si cu o dorinta de a-i ajuta cu un sfat pe cei la început de drum, a mărturisit câteva lucruri care, spune el, l-au făcut să ajungă unde este acum. După părerea sa, perseverența și ambiția sunt cheia succesului.
„Orice idee care le oferă tinerilor posibilitatea să își exprime, în primul rând, gândurile și să-și găsească o direcție, poate să își împlinească un vis, e foarte bine venită și îi pune la treabă, le pune mintea la contribuție și le oferă credit să facă sau îi încurajează să încerce altceva.
Ideea de maraton de educație antreprenorială este una excelentă. Ii sfătuiesc, din experiența personală, să încerce și dacă e o direcție greșită o să afle la un moment dat și o să-și găsească direcția potrivită până la urmă, dar să meargă în credință și să trăiască cu emoție orice”, a declarat pentru Cluj24 Virgil Ianțu.
Elevii din Liceul de Informatică, Liceul ”Emil Racoviță”, Liceul ”Gheorghe Șincai”, Liceul ”Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca au avut ocazia să își prezinte în fața publicului ideile lor de afaceri. Astfel, rând pe rând, cele opt echipe au venit în fața juriului, încercând să-i convingă că investiția lor merită să fie câștigătoare.
Membrii juriului
• Hildegard Brandl, arhitect și director al firmei de arhitectură UNITH2B, este o sursă de inspirație în domeniul designului și inovației.
• Tatiana Diaconu, antreprenor pasionat și vizionar, aduce o perspectivă pragmatică și orientată către rezultate în evaluarea ideilor antreprenoriale.
• Nicoleta Munteanu, Vicepreședinta CONAF și Fondatoarea Kids in Business, este o susținătoare pasionată a antreprenoriatului în rândul copiilor și tinerilor.
• Sorin Popa, membru MRICS cu un MBA și un MSC, aduce o perspectivă profundă și holistică asupra afacerilor și inovației.
• Constantin Buznea, Director Zonal la Auchan, aduce în juriul nostru o vastă expertiză în domeniul retailului și managementului operațional
Echipa câștigătoare
– Locul 1, echipa de la Liceul de informatică; premiu in valoare de 3.000 de lei
– Locul al II-lea, echipa de la Colegiul Național Emil Racoviță; premiu în valoare de 2.000 de lei
– Locul al III-lea, de la Liceul de informatică; premiu în valoare de 1.000 de lei
Andreea Ungur
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
Clujenii sunt invitați la DEZBATEREA ”Presa clujeană și Alegerile din 9 iunie”, organizată de APPC Cluj
VIDEO FOTO. Un livrator Bolt Food din Sri Lanka a intrat cu mopedul pe roșu într-o intersecție din centrul Clujului. E la spital
ANALIZĂ. Radu Georgescu: Ușoară apreciere a leului față de euro
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
VIDEO FOTO. Armament militar, tiroliană și atelier de pictură: Ziua Porților Deschise la Divizia 4 Infanterie „Gemina”
