FOTO. De cealaltă parte a baricadei Revoluției din Cluj-Napoca: Miliția a fost de partea oamenilor, nu a tras, nu i-a bătut

Foști comandanți ai Miliției, participanți la Revoluția din Decembrie 1989 de la Cluj-Napoca, susțin că milițienii au fraternizat cu populația și că aceștia nu au tras în oamenii care au ieșit în stradă împotriva regimului comunist și nici nu i-au bătut.

Aceștia au participat, miercuri seară, la BCU, la o masă rotundă cu tema ”De cealaltă parte a baricadei. Forțele M.I. în evenimentele din Decembrie 1989 în Cluj-Napoca”.

Istoricul Adrian Boda a făcut o prezentare a dispozitivelor de Miliție și Securitate dislocate în 21 decembrie 1989 în mai multe zone Cluj-Napoca, pentru a bloca manifestanții de la CUG care voiau să se îndrepte spre centrul orașului.

Acesta a precizat că, după evenimentele din acea zi, armele din structurile Ministerului de Interne, dar și muniția au fost luate la puricat, rezultatul fiind că trupele de Securitate nu au tras împotriva manifestanților, ci doar focuri de avertisment, fiind consumate 61 de cartușe de către 5 soldați.

”Eram convinși că este sfârșitul lui Ceaușescu”

Generalul-maior (r) Stoian Rusu, fostul comandant al Miliției județene Cluj, a declarat că, după 35 de ani, foștilor milițieni nu le este rușine pentru faptele lor.

”Nu i-am bătut pe revoluționari, nu au existat reclamații din partea cetățenilor că cineva a fost bătut.

Ordinul primit a fost să nu avem milițieni dezarmați, să nu se lase provocați și să se poarte cu tact față de oameni, iar după 21 decembrie agenții de Miliție au fost retrași în unitate.

Eram convinși că este sfârșitul lui Ceaușescu pentru că în toate țările din jurul nostru s-au produs schimbări”, a povestit Rusu.

Acesta a precizat că în 21 decembrie, a fost la CUG de unde s-au îndreptat oamenii spre centrul Clujului, strada fiind blocată de trupele de Securitate.

”Le-am spus să nu meargă spre centru că acolo este dispozitiv de armată și să nu fie împușcați. (…) Dacă au fost oameni bruscați, loviți, eu îmi cer iertare și scuze, probabil au făcut-o din prea mult zel”, a precizat fostul comandant al Miliției Cluj.

Cadavre pe Calea Moților și în Mărăști

Generalul-maior (r) Victor Mărincaș, fost adjunct al șefului Miliției Cluj, a declarat la rândul său că a rămas la sediu, unde ordinele erau ca milițienii să nu facă uz de armă, să nu provoace, să discută civilizat cu oamenii.

”În 21 decembrie la ora 14 am fost trimis în zona centrală, acolo se trăsese, erau cadavre pe caldarâm și am cerut intervenția procurorului. Pe strada Universității am primit ordin să merg să văd ce era la Fabrica de Bere și pe Calea Moților erau cadavre. Am ajuns și în Piața Mărăști și erau militari, dar era un mort, împușcat”, a rememorat Mărincaș.

A salvat un bărbat împușcat

De asemenea, colonelul (r) Grigore Blaga, fost comandant al Miliției Cluj-Napoca, a afirmat că a preluat comanda plutonului de intervenție și a fost trimis în Piața Mihai Viteazu.

”Mi s-a ordonat să plec în Piața Libertății unde s-a tras, strada Universității și Napoca erau blocate de soldați, Eram în civil, singurul care eram în picioare, și m-a strigat cineva care era căzut după gardul viu. Era Vasile Jascău, fost agent de la Circulație, care mi-a spus că fusese împușcat în picior. Am oprit o Salvare, care era plină, apoi am oprit a doua, care l-a dus pe Jascău la spital.

A doua zi, în 22 decembrie, eram la birou am fist chemat jos de revoluțioari, erau câteva sute și era și o tanchetă militară cu țeava spre clădire. Am coborât în cămașă, iar oamenii mi-au cerut să eliberăm deținuții politici, dar nu aveam. Au dat năvală, au verificat și au văzut că nu erau deținuți, după care ne-au cerut să aruncăm tablourile cu Ceaușescu. Le-am ordonat colegilor mei să arunce tablourile, iar primul a fost chiar cel de la mine din birou, iar oamenii au strigat <<Miliția e cu noi>>.

Apoi mi-au cerut să merg cu ei spre fostul Comitet Județean de Partid, dar pe drum m-am întors la sediul Miliției și am stat până noaptea acolo

Din 22 decembrie, timp de câteva luni, la mine în birou a stat un militar tot timpul, fiind atent ce fac, ce vorbesc, ce ordine dau, dar nu aveam nimic de ascuns”, și-a amintit Blaga.

Cordoane pentru blocarea demonstranților

Colonelul (r) Gheorghe Dejeu, fost comandant al unei subunități din trupele de Securitate, a explicat că nu știa de ce a fost trimis în stradă.

”Ne-au dus la zona Terapia, și am primit ordin să blochez strada, astfel că am executat un cordon, dar am lăsat liber trotuarul. Cei care demonstrau, erau cam 1000, erau oameni pașnici, au trecut pe lângă noi trotuare. Atunci am fost trimiși în Piața Karl Liebknecht unde am blocat și trotuarele. A fost un cordon de militari și le-am spus să scoară baionetele de la armă, să nu se rănească cineva.

Când au ajuns manifestanții, erau cam 2500 de oameni, au fost față în față cu noi, au fost dialoguri, au venit cei de la partid care au fost huiduiți.

La un moment dat, a venit o femeie cu un copil în brațe și am lăsat-o să treacă, apoi l-am lăsat și pe soțul ei, moment în care un puhoi de demonstranți a trecut de cordon după ce militarii noștri s-au dat la o parte ca să treacă soțul femeii”, a spus Dejeu.

La masa rotundă au fost prezenți și reprezentanți ai asociațiilor de revoluționari din Cluj.