EVENIMENT
FOTO. Daria, mamă și instructor de dans din Ucraina, s-a refugiat la Cluj: Trebuie să iau totul de la capăt, singură cu un copil

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană.
Daria Shishkina este o mamă ucraineancă ce a ajuns la Cluj în data de 10 martie împreună cu băiatul său de 12 ani, datorită ajutorului unui bărbat din oraș pe care aceasta l-a cunoscut în China.
„Amândoi suntem dansatori. El a postat un story pe Instagram unde zicea că poate ajuta, și astfel am reușit să mă refugiez aici cu băiatul meu”, spune Daria, pentru Cluj24.
Spre deosebire de alți refugiați, adaptarea nu a fost una dificilă, pentru că de-a lungul timpului a avut ocazia de a sta în mai multe țări străine.
„Cu toate astea, atunci eram singură, acum sunt cu un copil și e mai multă presiune pe mine. Am găsit un job și țin niște lecții de dans, dar salariul de acasă era mai bun, și prețurile erau mai mici, așa că încă încerc să găsesc modalități de a mă descurca mai bine”, precizează ea.
Gândurile unei mame refugiate pe timp de război: „Mă simt foarte obosită, nu am idee ce urmează”
A observat că, la început, oamenii erau mai implicați în ceea ce privește războiul, pe când în prezent, majoritatea s-au distanțat de situație.
„Și noi, ucrainenii, încercăm să revenim la normal, dar uneori simt că nimeni nu înțelege cu adevărat cum e să lași totul în urmă și să începi de la 0. Doar ce mă mutasem în Odessa vara trecută, totul devenea din ce în ce mai bine, – era o perioadă prosperă pentru mine – când a început războiul.
Și boom, dintr-o dată trebuie să iau totul de la capăt, singură cu un copil. Mă simt foarte obosită. Nu am idee ce urmează.
Localnicii au introdus cursuri pentru ucraineni astfel încât să îi ajute să se descurce în România, ceea ce e foarte important, deci poate că voi mai sta aici o vreme. Nu știu sigur, nu îmi fac planuri pentru că totul e într-o permanentă schimbare”, relatează Daria.
Trăind de pe o zi pe alta
În prezent, la Cluj, e croitoreasă, dar a lucrat în bucătăria unui restaurant și în departamentul de curățenie al unui hotel înainte. Mai ține clase de dans, dar acestea nu îi aduc un venit suficient cât să se descurce.
„În plus, am un picior accidentat și nu mai pot dansa atât de mult. Luna asta predau hip-hop, înainte de asta am ținut lecții de afro dance, dar am mai predat house, precum și alte stiluri de dans”, menționează aceasta.
Un strop de bucurie în mijllocul haosului
Fiul ei a împlinit 12 ani vinerea trecută și se consideră norocoasă că a întâlnit oameni care au ajutat-o financiar atât pentru a-i putea organiza o petrecere aniversară, cât și pentru a-i cumpăra cadou.
„Din fericire, încă mai există oameni cu inimă mare. S-au întâmplat multe perioada asta, dar am cunoscut oameni minunați, am legat prietenii”, adaugă Daria.
Băiatul merge la o școală de vară, dar potrivit spuselor ei, nu e dornic să își facă prieteni noi, semn că războiul își spune cuvântul și în rândul copiilor, ale căror zâmbete sunt șterse de incertitudine și greutăți.
„În majoritatea timpului, stă cu mine și cu prietena noastră din Republica Moldova pe care am cunoscut-o aici. E o persoană deosebită”, indică ucraineanca.
Puterea tinerilor ucraineni cu inițiativă
Prietenii săi au pornit în drumul lor, dar din ce știe, cu toții încearcă să facă față situației dificile cu războiul.
„Multe sunt distruse în țara noastră, alarmele continuă să răsune, la fel și atacurile spontane, e înfricoșător, dar tinerii încearcă să reabiliteze zonele”, precizează Daria.
I-a dat ca exemplu pe cei de la @repair.together, de pe Instagram, o organizație a unor voluntari cu inițiativă, ce reclădesc comunitățile care suferă din cauza războiului. Alți tineri pun muzică pentru a înveseli atmosfera, vezi un exemplu cu un click aici.
La fel ca toți ceilalți refugiați ucraineni care și-au spus povestea pentru Cluj24, Daria speră la un viitor prosper, însă e conștientă că lucrurile nu se vor rezolva atât de rapid, astfel că nu poate decât să muncească în continuare pentru a-i putea oferi fiului său tot ce mai bun.
*** ** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ***
Дарія, мама та вчителька танців з України, знайшла притулок у Клужі: Мені потрібно починати все спочатку, сама з дитиною
Дарія Шишкіна – українська мама, яка приїхала в Клуж 10 березня з 12-річним сином завдяки допомозі жителя міста, з яким вона познайомилася в Китаї.
«Ми обидва танцюристи. Він опублікував історію в Instagram, де сказав, що може допомогти, і ось як мені вдалося знайти притулок тут зі своїм хлопчиком”, – розповідає Дарія для Cluj24.
На відміну від інших біженців, адаптація була нескладною, адже з часом вона мала можливість побувати в кількох іноземних країнах.
«Однак тоді я була одна, зараз я з дитиною, і на мене більше тиску. Я влаштувалася на роботу й беру уроки танців, але заробітна плата була кращою, а ціни нижчими, тож я все ще намагаюся знайти способи зробити це краще», — каже вона.
Думки матері-біженки під час війни: «Я дуже втомлена, не знаю, що далі»
Вона зауважила, що спочатку люди були більше заангажовані у війну, але зараз більшість дистанціювалася від ситуації.
«І ми, українці, намагаємося повернутися до нормального життя, але іноді мені здається, що ніхто насправді не розуміє, як це — залишити все позаду і почати з нуля. Я тільки переїхала до Одеси минулого літа, все ставало краще, — було благополучний час для мене — коли почалася війна.
І бум, раптом доведеться починати все спочатку, сама з дитиною. Я почуваюся дуже втомленою. Поняття не маю, що буде далі.
Місцеві жителі запровадили курси для українців, щоб вони впоралися в Румунії, що дуже важливо, тому, можливо, я залишуся тут на деякий час. Я точно не знаю, я не будую планів, тому що все постійно змінюється», – повідомляє Дарія.
Жити з дня на день
Зараз у Клужі вона працює швачкою, але раніше працювала на кухні в ресторані та у відділі прибирання в готелі. Вона все ще дає уроки танців, але вони не приносять їй достатнього доходу.
«Крім того, у мене травмована нога, і я більше не можу так багато танцювати. Цього місяця я викладаю хіп-хоп, до цього я викладала уроки афро-танців, але я також викладала хаус та інші танцювальні стилі», – каже вона.
Сплеск радості посеред хаосу
Минулої п’ятниці її синові виповнилося 12 років, і вона вважає себе щасливою, що зустріла людей, які допомогли їй фінансово і організувати для нього день народження, і купити йому подарунки.
«На щастя, ще є люди великої душі. Багато чого сталося за цей час, але я познайомилася з прекрасними людьми, подружилася», – додає Дарія.
Хлопець ходить до літньої школи, але, за її словами, він не горить бажанням заводити нових друзів, це свідчить про те, що війна також завдає шкоди дітям, чиї усмішки стерті невизначеністю та труднощами.
«Здебільшого він залишається зі мною та нашою подругою із Республіки Молдова, якого ми тут зустріли. Вона особлива людина», – зазначає українка.
Сила ініціативних молодих українців
Ії друзі розійшлися, але, наскільки ій відомо, всі вони намагаються впоратися зі складною ситуацією з війною.
«У нас багато знищено, тривога б’є, стихійні напади, це страшно, але молодь намагається оздоровити території», – каже Дарія.
Як приклад вона навіла людей з @repair.together в Instagram, організації ініціативних волонтерів, які відновлюють громади, які постраждали через війну. Інші молоді люди грають музику, щоб підбадьорити атмосферу, перегляньте приклад, натиснувши тут.
Як і всі інші українські біженці, які розповіли свою історію Cluj24, Дарія сподівається на благополучне майбутнє, але вона усвідомлює, що все не вирішиться так швидко, тому їй залишається лише продовжувати працювати, щоб мати можливість дати своєму синові найкраще.
(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
De peste mări și țări, Neluțu Varga este alături de CFR Cluj: Am ÎNCREDERE totală în echipă și staff

După egalul, 1-1, obținut de CFR Cluj în partida cu Rapid de luni seara, antrenorul Dan Petrescu se arăta nemulțumit de felul în care elevii săi au abordat repriza a doua. Pe de altă parte, absentul patron, Nelu Varga, a transmis de peste mări și țări un mesaj de susținere a echipei sale și a staff-ului.
„Meciul de ieri a fost un meci important, dar nu decisiv. Eu am încredere totală în echipă și staff că vor lupta până în ultima secundă a campionatului pentru titlul de campioni și sper ca în meciul cu FCSB-ul să ne arate că a fost doar o zi proastă cea în care au jucat contra Rapidului și să-mi demonstreze că nu și-au pierdut încrederea de sine de a ajunge din nou campioni.
De peste mări și țări, Neluțu Varga este alături de CFR Cluj: Am ÎNCREDERE totală în echipă și staff
Eu le doresc mult succes să-și îndeplinească visul băieților mei, îi susțin necondiționat în demersul acesta, inclusiv financiar. Vom pregăti o primă specială de Paște pentru meciul cu FCSB”, a spus la Fanatik Neluțu Varga.
ADMINISTRAȚIE
Amenajarea Parcului Est, în linie dreaptă: prima fază, avizată în Comisia de Urbanism. Când se vor finaliza exproprierile

Prima etapă de amenajare a celei mai ample zone verzi din Cluj-Napoca a fost avizată pozitiv în Comisia Tehnică de Urbanism. Proiectul vizează transformarea unei zone de peste 45 de hectare într-un parc modern.
Planul Urbanistic Zonal pentru Faza I a Parcului Est, care acoperă o suprafață de aproape 38 de hectare, a fost avizat pozitiv de Comisia Tehnică de Urbanism a municipiului Cluj-Napoca în ședința din 15 aprilie. Această etapă include amenajarea zonei umede naturale, a văii Becaș, a Lacului 3 și a unei grădini urbane.
Proiect în două etape
PUZ-ul propune realizarea lucrărilor în două etape:
- Faza 1: 37,9 ha – amenajarea biotopului umed, a văii Becaș, a Lacului 3 și a zonelor de grădină urbană
- Faza 2: 16 ha – extinderea acestor intervenții în restul zonei de studiu
Când se vor finaliza exproprierile?
Primarul Emil Boc a anunțat că exproprierile sunt aproape finalizate și că lucrările vor începe după finalizarea etapelor de avizare și autorizare.
Proiectul propune un parc modern în estul orașului, cu alei și pasarele pietonale, piste pentru biciclete, locuri de odihnă și terenuri pentru activități recreative. Proiectul prevede reabilitarea sistemului hidrotehnic și conservarea vegetației naturale, dar și construirea unei clădiri-pavilion (S+P+1) cu funcțiuni educaționale, sportive și de alimentație publică.
Traficul auto în zonă va fi limitat, pentru o conectivitate pietonală și velo dinspre cartierele adiacente și vor fi reconfigurate străzile din zonele Între Lacuri, Gheorgheni și Calea Someșeni pentru a îmbunătăți conectivitatea cu parcul.
Terenuri de sport și zone de agrement
Proiectul prevede și construirea unei săli de sport, a unei săli de evenimente și a unui teren de fotbal cu gazon hibrid, a 6 terenuri de tenis de câmp pe zgură, a 3 terenuri de baschet și a unor piste de alergare.
În total, Parcul Est va avea 45,5 hectare și va deveni un nod ecologic important, integrat în rețeaua verde a orașului. Pe lângă vegetația existentă, se vor planta peste 5.200 de arbori, iar amenajarea biotopului urban va transforma zona într-un spațiu natural atractiv și funcțional.
Doi ani pentru realizarea lucrărilor
Costurile estimate pentru întreaga investiție depășesc 670 de milioane de lei, iar durata totală de execuție este de 48 de luni, în două faze. Primăria a obținut o finanțare europeană de 10 milioane de euro, iar restul va fi acoperit prin fonduri proprii și credit bancar.
Zona destinată amenajării Parcului Est se întinde pe o suprafață de 45,5 hectare și include Lacul 3 cu luciul de apă și malurile sale, fosta pepinieră a RADP, precum și o zonă umedă naturalizată ce formează un biotop urban deosebit. Proiectul are la bază soluția câștigătoare a concursului internațional de soluții organizat de Primăria Cluj-Napoca și Ordinul Arhitecților din România, iar echipa de proiectare este compusă din Metapolis Architects, în colaborare cu Studio de peisaj Ana Horhat și Atelier Mass.
ECONOMIE
FOTO. Autostrada Transilvania: Segmente între Nădășelu și Topa Mică, în ASFALTARE. Viaductele, încă în STAGNARE

Spre finalul anului 2025 s-ar putea circula pe segmentul din Autostrada Transilvania cuprins între Zimbor și Poarta Sălajului, anunță Asociația Pro Infrastructură. Porțiunea Nădășelu – Topa Mică intră în asfaltare după Paște dar, deși ar putea fi gata până la final de an, va rămâne la stadiul de muzeu, din cauza viaductelor care nu sunt încă în lucru.
„Așa cum vă spuneam în urmă cu o lună, „dacă UMB alocă suficiente forțe și dacă autoritățile rezolvă birocrația necesară în nodul Poarta Sălajului (Românași) și la conexiunea provizorie A3-DN1F la sud de Topa Mică, atunci spre sfârșit de 2025 putem circula pe aproximativ 27 kilometri ai Autostrăzii A3 între aceste două localități.”
FOTO. Autostrada Transilvania: Segmente între Nădășelu și Topa Mică, în ASFALTARE. Viaductele, încă în STAGNARE
Am vizitat din nou șantierele și putem spune că finalul anului 2025 este încă în cărți. Dar pentru asta cei de la UMB trebuie să aducă de urgență suficienți muncitori între Topa Mică și Zimbor unde sunt în urmă pe mai multe structuri. Momentan sunt doar câteva echipe răzlețe.
Pe sectorul Zimbor-Poarta Sălajului antreprenorul este bine mobilizat și pare-se că vrea să scape de această bucată în 2025. Mai este însă de lucru și trebuie să termine cât mai rapid proiectarea ca să se emită autorizația de construire în nodul Românași (Poarta Sălajului).
„Vorbim de întârzieri foarte mari”
Singura noutate majoră din ultima lună este avansul pe unele zone unde se anunță startul campaniei de asfaltări, după pauza de Paște. Din păcate, cele mai multe astfel de segmente sunt între Nădășelu și Topa Mică. Tronson care, chiar dacă ar fi gata de inaugurare în 2025, va fi muzeu (inutilizabil) în lipsa viaductelor executate de Ozaltin pe traseul deviat care nu au fost începute încă.
În opinia noastră, constructorul dar și CNAIR ar trebui să depună toate eforturile tehnice și birocratice pe Topa Mică-Zimbor-Poarta Sălajului ca să deschidă cei 27 de kilometri la final de 2025.
Mai ales că vorbim de întârzieri foarte mari, o pată pe blazonul celor de la UMB: contracte semnate în iulie, respectiv decembrie 2020, cu lucrări demarate în trombă în 2021, iar acum am ajuns să ne rugăm să fie date în trafic (parțial!) la sfârșit de 2025”, scrie pe pagina de Facebook a Asociației.
Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructură
EVENIMENT
Remus Lăpușan (deputat PSD de Cluj): Noi RESURSE, spre o Europă mai competitivă, UNITĂ prin diversitate

Remus Lăpușan, deputat PSD de Cluj, a susținut, marți, o declarație politică în plenul Camerei Deputaților. Subiectul declarației au fost noile resurse într-o Europă mai competitivă, unită prin diversitate.
„Așa cum bine știm, ne aflăm într-o perioadă de răscruce în istorie, în politică și în economie, în care marile provocări ne obligă la măsuri inteligente și ferme pentru a ne apăra interesele. Două dintre cele mai importante provocări actuale sunt cursa pentru resurse de materii prime strategice și menținerea competitivității economice.
Remus Lăpușan (deputat PSD de Cluj): Noi RESURSE, spre o Europă mai competitivă, UNITĂ prin diversitate
Așa cum am declarat și în Parlamentul European în timpul unei vizite de lucru din luna februarie, consider că trebuie să consolidăm Piața Unică europeană în primul rând prin creșterea competitivității față de terți și prin stimularea producției interne, reducând dependența de materii prime din afara Uniunii, ceea ce va oferi ocazia tuturor țărilor membre (deci și României) să își valorifice resursele materiale și umane.
Spuneam atunci că România deține un capital impresionant: avem bogății minerale, avem un potențial agricol de excepție și o forță de muncă foarte bine pregătită. Prin valorificarea toate acestor avantaje comparative și competitive, țara noastră poate contribui consistent la dezvoltarea comunităților locale, naționale și europene, acționând principiul subsidiarității.
La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană a aprobat o listă de 47 de proiecte strategice pentru producția internă de materii prime critice, vitale pentru economie, cu o valoare totală a investițiilor de circa 22.5 miliarde de euro. Proiectele au fost selectate în urma răspunsului statelor membre la o cerere de propuneri din partea Comisiei și sunt amplasate în 13 state europene: Franța, Italia, Spania, Belgia, Germania, Finlanda, Portugalia, Polonia, Cehia, Estonia, Grecia, Suedia și România. Țara noastră figurează pe această listă cu trei investiții: proiectul minier Rovina pentru cupru, proiectul de la Baia de Fier pentru grafit și cel de la Budureasa pentru magneziu.
„Am pledat ca procedurile birocratice să fie simplificate”
Contextul în care s-au decis aceste investiții este dat de obiectivul ca, până în 2030, să crească gradul de acces la materii prime strategice din surse proprii (utilizând resursele din statele membre).
Iată deci că s-a dovedit că viziunea noastră este cea corectă.
În declarația mea din februarie, am pledat de asemenea ca procedurile birocratice să fie simplificate astfel încât barierele administrative care împiedică dezvoltarea economică a Uniunii să fie înlăturate. Iată că acum, tot Comisia Europeană a decis ca proiectele strategice din listă să beneficieze de un circuit de avizare fluent, astfel încât obținerea avizelor să nu dureze mai mult de 27 de luni pentru proiectele de producție și nu mai mult de 15 luni pentru restul proiectelor, în loc de 5-10 ani cum se întâmpla până acum.
Doamnelor și domnilor deputați,
Salut această decizie extrem de oportună a Comisiei Europene, dar vreau să mai adaug că sunt absolut convins că putem face și mai mult, așa cum am mai spus și cu alte ocazii.
„Trebuie să creăm mai multe oportunități”
Spre exemplu, să nu uităm că România are un capital uman valoros. Universitățile noastre tehnice și de medicină pregătesc absolvenți foarte apreciați pe piețele de profil. De asemenea, ecosistemele locale de inovație și hub-urile IT&C din orașe precum Cluj-Napoca au devenit puncte de referință în Europa.
Trebuie să creăm mai multe oportunități pentru ca acești tineri să își valorifice cunoștințele și competențele în țară, prin parteneriate strategice cu investitori europeni!
UE trebuie să prioritizeze creșterea bugetului pentru inovare și digitalizare, asigurând statelor membre o finanțare echitabilă pentru proiecte tehnologice și de inteligență artificială.
România poate deveni un centru european pentru dezvoltarea soluțiilor bazate pe AI și automatizare, dar acest lucru necesită politici de susținere și parteneriate strategice la nivel european. Prin colaborare, putem dezvolta programe de formare profesională adaptate noilor cerințe tehnologice și economice.
Pentru ca Europa să fie un actor puternic în economia globală, trebuie să lucrăm împreună! Fiecare stat membru are puncte forte prin care poate contribui la dezvoltarea și consolidarea Pieței Unice, iar România este pregătită să își asume un rol activ în această direcție!
Dragi colegi,
Vă invit să colaborăm pentru a găsi soluții concrete care să stimuleze inovația, să reducă birocrația spre o bună guvernanță și să ofere locuri de muncă mai bine plătite tuturor cetățenilor. Împreună, putem transforma provocările de azi în oportunitățile de mâine”, a spus Remus Lăpușan în plenul Camerei Deputaților.