În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Luni, în cadrul unei ședințe a Comitetului Director Județean al PNL Cluj, Maria Forna a fost propusă oficial pentru a prelua funcția de prefect al județului Cluj.

În cadrul ședinței Comitetului Director Județean al PNL Cluj, desfășurată luni, Maria Forna a fost propusă oficial pentru funcția de prefect al județului Cluj.

„Le mulțumesc pentru susținere colegilor mei din PNL Cluj. Sunt onorată și recunoscătoare pentru această propunere. În egală măsură, sunt conștientă de provocările și responsabilitățile care vin odată cu funcția de prefect, dar sunt încrezătoare că împreună cu colegii din administrația publică locală, județeană și națională, vom face tot ceea ce trebuie pentru județul Cluj”, a declarat Maria Forna pentru Cluj24.

Propunere nouă pentru funcția de prefect al județului

Maria Forna este Secretar General Adjunct al PNL Cluj și se află la al doilea mandat de consilier județean, fiind membru în comisia de patrimoniu și servicii publice, precum și în comisia de educație, cultură și sport. În perioada 2021-2024, a ocupat și funcția de președinte al Autorității Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP).

De asemenea, Maria Forna a fost consilier parlamentar și șef de cabinet al europarlamentarului Daniel Buda, iar în trecut a fost și președintele Tineretului Național Liberal (TNL) Cluj. Maria Forna este soția lui Călin Forna, Director adjunct la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Atribuțiile de prefect au fost asigurate, din martie 2022, de Irina Munteanu, susținută tot de PNL.

CFR Cluj anunță transferul fundașului Vasile Mogoș la Universitatea Craiova. După un an și jumătate petrecuți în Gruia, Mogoș își continuă cariera în Bănie, cele două cluburi ajungând la un acord privind transferul jucătorului.

CFR Cluj a anunțat astăzi transferul definitiv al fundașului Vasile Mogoș la Universitatea Craiova. După un an și jumătate petrecut la echipa clujeană, Mogoș va îmbrăca tricoul oltenilor.

Mogoș a ajuns la CFR Cluj în vara anului 2023 și a disputat un total de 62 de partide în toate competițiile, înscriind două goluri.

„Mulțumim, Vasile Mogoș!

Cluburile CFR 1907 Cluj și Universitatea Craiova au ajuns la un acord privind transferul definitiv al fundașului Vasile Mogoș la echipa din Bănie.

Venit în Gruia în vara anului 2023, Vasile a îmbrăcat tricoul echipei noastre în 62 de partide și a reușit să înscrie de două ori.

Îți mulțumim, Vasile, pentru munca depusă la CFR Cluj și îți dorim multă baftă!”, a transmis clubul CFR Cluj.

Din ce în ce mai mulți tineri se orientează spre o carieră în aviație, având în vedere că este una dintre cele mai bine plătite meserii. Dar nu numai lecțiile de pilotaj atrag. Planorismul și parașutismul, sporturi dependente de adrenalină, adună an de an, zeci de amatori.

Primii pași se fac într-un aeroclub. Clujul are Aeroclubul „Traian Dârjan”, asaltat în fiecare an de mulți doritori. Tineri cu vârste cuprinse între 15 și 23 de ani se „bat” pentru a prinde un loc la buget, la unul dintre cursurile de formare.

BĂTAIE mare pe planorism, parașutism și zbor cu motor la Aeroclubul „Traian Dârjan” din Cluj-Napoca

„Anul acesta sunt 170 de candidați pe 17 locuri, adică 10 pe un loc. Persoanele interesate, cu vârsta între 15 si 23 de ani, se pot înscrie în fiecare an la cursurile gratuite de licențiere în planorism și parașutism. Persoanele care nu se încadrează în limita de vârstă pot opta pentru cursuri și zboruri contra cost. La secțiunea zbor cu motor sunt două cursuri, avion ultraușor și brevete piloți privați.

În ceea ce privește perspectivele care li se deschid tinerilor, aceștia pot opta ulterior pentru o carieră în pilotaj ori pentru brevete de instructori în planorism sau parașutism. Caracteristica de bază este organizarea, element care, o dată dobândit, se poate constitui în fundația unei viitoare cariere în aviație și nu numai”, a declarat în exclusivitate pentru Cluj24 Pakai Csaba, comandantul aeroclubului clujean „Traian Dârjan”.

Cursuri:

Planorism

1. Obtinere licenta de pilot planor SPL
2. Obtinere calificare superioara de instructor planor
3. Obtinere autorizare speciala de zbor acrobatic
4. Obtinere calificare pentru metoda de lansare remorcaj automosor/ remorcaj avion

Parașutism

1. Curs de pregatire in vederea obtinerii licentei de parasutist si a calificarii de clasa parasuta aripa
2. Curs de pregatire in vederea obtinerii calificarii superioare de instructor parasutist
3. Curs de pregatire in vederea obtinerii calificarii superioare de parasutist receptie si control
4. Curs de pregatire in vederea obtinerii calificarii superioare de parasutist incercato
5. Curs de pregatire in vederea obtinerii autorizarii speciale de instructor tandem
6. Curs de pregatire in vederea obtinerii autorizarii speciale de lucru relativ in cadere libera
7. Curs de pregatire in vederea obtinerii autorizarii speciale de lucru relativ pe cupola
8. Curs de pregatire in vederea obtinerii autorizarii speciale de instructor pentru lansari cu deschidere automata
9. Curs de pregatire in vederea obtinerii autorizarii speciale de plior parasute

Avion ultraușor

1. Obtinere licenta de pilot aeronave ultrausoare motorizate clasa avion ultrausor
2. Obtinere calificare de instructor aeronave ultrausoare motorizate clasa avion ultrausor

Foto: Facebook

Profesorul Doru Pop, specialist în teoria comunicării la Universitatea Babeș-Bolyai, analizează fenomenul boicotului, subliniind pericolele ascunse ale acestuia atunci când devine un instrument al exclusivismului și xenofobiei, comparându-l cu tehnicile fasciste din trecut.

Cât de trist e boicotul de fascist

„Tehnica boicotului nu este, desigur, o invenție fascistă. În 1773 revoluționarii americani au aruncat ceaiul britanic în Atlantic, iar Gandhi s-a apucat să-și toarcă și să-și țeasă propriile haine, ca formă de a submina industria textilă a aceluiași imperiu. Conceptul de boicot poartă chiar numele unui căpitan englez, Charles C. Boycott, sursă a nemulțumirilor unor chiriași irlandezi, instigați în 1880 la revoltă împotriva proprietarilor de case și terenuri. Boicotul a fost și este un important instrument politic, mai ales atunci când este folosit de grupurile marginalizate. În lupta pentru drepturile civile din SUA, populația de culoare din statele sudiste și rasiste au boicotat autobuzele, producând companiilor pierderi însemnate.

Dar când boicotul presupune ostracizarea sau izolarea unor indivizi, grupuri, produse sau instituții, atunci el devine o formă de fascism. Așa este și apelul la boicotarea supermarketurilor care, deși e „ocrotit” de sfântul Haralambie, protectorul roadelor pământului, este bazat pe o formă negativă de protest prin subminare. Putem să lăsăm la o parte ipocrizia celor care îi cheamă pe concetățenii noștri să boicoteze firmele străine, care ar „suge sângele românilor”, faptul că mulți dintre susținătorii partidului POT sunt beneficiarii direcți ai capitalismului transnațional, că averilor lor fabuloase sunt obținute din tranzacții imobiliare în diverse țări ale UE sau că au mașini și bunuri de lux făcute de „străinii cei urâți”.

Problema este că, atunci când lupta este cu străinii, boicotul xenofob este fascistoid. Ca și campania nazistă purtată sub sloganul „Wider den undeutschen Geist” (Împotriva spiritului nongerman), premisa luptei cu „firmele străine” care „nu respectă românii și România”, derivă dintr-un tip de ultranaționalism practicat de fasciști. Dacă naziștii i-au identificat pe „străini” cu evreii ca sursă a tuturor relelor societății, și boicotarzii noștri încearcă să ne convingă că există un dușman nevăzut, un spoliator ascuns.

Nu putem să nu cuplăm arborarea steagului României pe supermaketuri cu mânjirea magazinelor evreiești cu steaua lui David, iar etichetarea firmelor străine ca sursă de nenorociri seamănă prea mult cu sloganul nazist: „Evreii sunt nenorocul nostru” (Die Juden sind unser Unglück). Propagarea unor astfel de mesaje, în care altcineva este de vină pentru toate problemele noastre, în care „străinii” devin sursa relelor sociale, este fascistă în esența ei.

Istoric vorbind Hitler, proaspăt numit cancelar al Germaniei, a declanșat boicoturile anti-evreiești pe 1 aprilie 1933, când a emis infamul ordin de atacare economică a afacerilor evreiești, justificat prin faptul că evreii erau niște „străini” cu o atitudine „ostilă” față de noul regim. Imediat trupele paramilitare naziste, numite și cămășile brune, au început să intimideze cumpărătorii și să blocheze accesul clienților în magazine evreiești, pe unele au lipit afișe cu mesajul „Germani!, protejați-vă! Nu cumpărați de la evrei” sau pictând cuvântul „Jude” pe vitrine. Unele sate din Germania au pus panouri la intrare pe care scria: „Locuitorii acestui sat nu doresc să aibă niciun contact cu evreii” („Die Einwohnerschaft des Ortes wünscht keinen Umgang mit Juden“), iar boicotarea afacerilor evreiești a fost asociată cu teoriile conspirației, conform cărora proprietarii de magazine otrăveau produsele. Aceste forme de boicot, plasate în contextul unei mari minciuni, despre o existența unei conspirații globale evreiești, avea un scop pervers, „arianizarea” tuturor bunurilor și afacerilor create și deținute de către cetățenii evrei în beneficiul elitei naziste.

Teroarea fascistă începe mereu cu atacarea „străinilor”, după ce naziștii i-au atacat pe proprietarii de magazine de origine evreiască în anii 1930, au urmat „legile sângelui” sau „legile de la Nürnberg“ din 1935, care interziceau căsătoriile mixte, apoi au trecut la pogromurile din noiembrie 1938 (Novemberpogrom) și în cele din urmă au ajuns la crimele în masă din timpul Shoah-ului.

Singur, naziștii au „exportat” aceste tehnici și în alte părți, în Parisul ocupat de Wehrmacht erau restaurante care afișau mesajul „Afaceri pur ariene. Nu primim evrei”, iar boicotul de tip fascist continuă să facă pui și astăzi.

Cum miroase ecofascismul

Ca și boicotul xenofob, atitudinea anti-comercială a susținătorilor acestor practici în România contemporană, este tot de factură fascistă. Iar faptul că cetățeanul boicotard Georgescu este și „specialist în probleme de mediu” nu face mai puțin pernicioasă atitudinea sa.

Prea puțină lume știe că și viitorul Reichsfuhrer-SS, omul care a organizat crimele în masă ale nazismului, Heinrich Himmler, fost student la științele agricole, unul dintre membrii Ligii Artaman (Artamanen-Gesellschaft), mișcare agrariană, susținătoare a naturismului și a vegetarianismului, era aprig susținător al produselor „locale” și „naturale”. De altfel chiar igiena alimentară nazistă mergea mână în mână cu igiena rasială. Mulți dintre susținătorii naziștilor, inclusiv membrii Ligii Artaman, erau adepții politicilor „Sânge și pământ” (Blut und Boden). Ca și Hitler, Himmler era anti-fumat, vegetarian, dar în mod special antisemit, propagând ideea că produsele cancerigene erau create de evrei.

Și camaradul lor, Mussolini, era susținătorul „suveranității alimentare”, recomandând italienilor să consume mai multe paste decât carne. În 1925 Ducele a lansat chiar „Bătălia pentru grâu” (Battaglia del grano), cu scopul oficial de a elibera Italia din „sclavia” importurilor de cereale. De fapt dictatorul fascist italian, care promova un tip de dietă care se baza pe alimente produse „local”, marcate de propagandă ca expresii ale „italienității”, era confruntat cu o serie de crize agricole.

Dar, pentru fasciști ceea ce oamenii puneau în farfurie a devenit o dovadă de fidelitate față de națiune și față de înțeleptul Conducător. Mussolini le spunea italienilor că un bun fascist mânca doar pâine integrală (pane integrale), ca și el de altfel, iar pâinea albă era nu doar nocivă, ci și un produs „de lux” (pane di lusso), impus de străini. Întreg Aparatul de propagandă fascistă și nazistă era aliniat acestor bătălii culinare, prin afișe, reclame și filme, alimentația „naturală” era încurajată ca formă de patriotism. Și institutele de cercetări nutriționale publicau studii ce încurajau alimentația „sănătoasă”, compusă de soia și denunțau consumul de tutun și alcool, care erau produse „evreiești”

Himmler chiar le-a interzis SS-iștilor lui să mai consume miere artificială, fiind și un dușman neîmpăcat al consumului de zahăr rafinat. Adept al alimentației „organice”, mare iubitor de „muesli”, el recomanda consumarea de produse naturale nemțești, cum erau sucurile Vitaborn, și folosirea de apă minerală „germanică”. „Blândul” șef al SS-ului era convins că exista un plan al evreilor diabolici, care manipulau hrana arienilor, așa că el însuși a practicat un mod de viață care cultiva autonomia alimentară, impunând creșterea „umană” a plantelor și sacrificarea blândă a animalelor. Himmler, care era apologet al sacrificării empatice a animalelor, nu avea însă probleme cu uciderea oamenilor) – ca și Hitler, care era dușman declarat al tutunului și vegetarian feroce, dar exterminator al unor întregi popoare fără milă.

Preluând o parte din discursul ecologist și neonaziștii au integrat teoriile conspirației în discursurile lor. Ecofasciștii contemporani cred, ca și Himmler, că distrugerea mediului face parte dintr-un proiect prin care se urmărește reducerea populațiilor caucaziene. Când este combinat cu antisemitismul și cu anti-globalismul, cu ideea că toate problemele pot fi rezolvate de reîntoarcerea la valorile naționale, suntem la un mic pas distanță de la un regim de factură fascistă”.

Doru Pop este profesor de teoria comunicării la Facultatea de Teatru și Film a UBB Cluj.