FOTO. Clujeni de SUCCES. Cristian Turean: Am învățat să devin POZITIV în gândire, să văd partea PLINĂ a paharului

„Succesul nu este final, eșecul nu este fatal; curajul de a continua este ceea ce contează”, spunea un celebru om de afaceri american căruia i-am uitat numele. Drumul de la eșec la succes și invers este uneori foarte scurt. Succesul depinde de multe ori de moment și de un dram de noroc. Am cunoscut clujeni care, deși au avut succes și aici, nu s-au mulțumit cu puțin și, convinși că pot mai mult, au perseverat. Și au reușit.

Cristian Ovidiu Turean este unul dintre ei. Născut la Cluj în 1978, Cristi Turean a făcut clasele primare la Generală 1 și liceul la Energetic. A absolvit cursurile Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul UTCN.

„În 1998 l-am pierdut pe tata iar mama a rămas să susțină singură familia dintr-un salar de vânzătoare la alimentara. Așa că a trebuit să-mi caut urgent de lucru. Așa că am ajuns ba să fac pe DJ-ul, ba să fac pe redactorul sportiv la Radio Sonic. Am și transmis 3 meciuri ale României de la București. Asta până-n 2000 când, fiind absolvent de energetic, am reușit să-mi iau nivelul 2 de acreditare ca electrician de la RENEL cu drept de lucru de până la 20.000 de volți”, spune Cristi.

FOTO. Clujeni de SUCCES. Cristian Turean: Am învățat să devin POZITIV în gândire, să văd partea PLINĂ a paharului

Împreună cu vărul lui a început să lucreze la amenajări de locuințe, cu tot ceea ce înseamnă partea electrică și automatizările într-o casă modernă. Acesta lucrase înainte la Cernavodă, la centrale nucleare în Europa și la cea mai mare hidrocentrală de pe Amazon, deci a avut de la cine fura meserie.

„Am lucrat o perioadă pentru Lecom. Domnul Gunther Wotsch, patronul, a avut prima casă inteligentă din Cluj. Am fost un fel de diriginte de șantier. De la dânsul am învățat foarte multe, inclusiv despre ce înseamnă să fii un bun manager și pentru asta îi sunt recunoscător. Mi-a spus o dată: Pe mine nu mă interesează cine-a greșit. Nu trebuie să fii polițist. Când vii cu o problemă aduci cu tine și câteva soluții și-o alegem pe cea mai bună. M-a ajutat mult. Schimbând mentalitatea aceea de a căuta vinovatul practic elimini mulți pași pe care ajungi să-i faci degeaba în viață, defocusându-te de la chestiile cu adevărat importante. Am învățat să devin pozitiv în gândire, să văd partea plină a paharului, nu cea goală”, spune Cristi.

„Am început să distribui pizza la Papa Jones”

În 2003 a fost în Canada unde a lucrat doi ani, apoi s-a întors ca să-și termine facultatea pe care a absolvit-o în 2005. Și-a depus actele pentru emigrare în Canada împreună cu actuala soție, Simona. „Ca să scoți 1.000$ de la bancă pe atunci trebuia să aștepți o zi. Făcusem rezervările la o agenție pentru zborul de Canada, urmând ca a doua zi să scot banii ca să le achit. Seara, mă sună socrul din Gherla că primise Simona un plic în engleză. Era confirmarea că se număra printre câștigătorii loteriei vizelor pentru Statele Unite”, mai spune Cristian.

În 2007 părăsește țara și se stabilește în Florida, la Miami. L-a ajutat un alt clujean stabilit acolo care i-a ținut la el 3 săptămâni până s-au aranjat. „A fost foarte greu la început. Casă nu, mașină nu, banii se duceau… Simona s-a angajat ca ospătar, din bacșișul ei mai luam azi o farfurie, mâine un scaun… Eu am început să distribui pizza la Papa Jones. Se câștiga binișor, mai ales din tips-uri. La scurt timp, am reușit să găsesc un job pe low voltage, la o companie care construia hoteluri de 5*, W Hotels, care acum aparțin de Mariott, la Fort Lauderdale și South Beach. Ultimele două etaje erau rezidențiale, cu penthouse. Jennifer Lopez, care era cu Marc Anthony atunci, luase un apartament acolo. Erau foarte pretențioși la amenajare, tot timpul aveau ceva de modificat”, spune, zâmbind, Cristi.

Pentru cine urăște frigul și iernile, Florida li s-ar părea destinația perfectă. „Nu e chiar așa de ușor să te obișnuiești cu clima de aici. Vara propriu-zisă începe prin mai și ține până-n noiembrie. Temperaturile sunt undeva între 30 și 40 de grade C dar umiditatea te omoară, între 80 și 100%. Foarte greu m-am obișnuit. Când lucram în construcții schimbam 5-6 tricouri pe zi”, spune Cristi.

„Ne-au făcut o ofertă, dublu salariului avut până atunci”

Recesiunea din 2008 i-a adus și prima concediere din viața lui. „Simona lucra încă din 2008 la o firmă din domeniul medical, Surgical Optics, aparținând unor români din Arad, frații Bodor. Firma se ocupa cu reparații la endoscopie la telescoapele mobile. După ce am stat 4 luni în șomaj, s-a eliberat un post de tehnician la această firmă, la divizia de proteze articulare, mai exact la ustensilele de debitat osul, fierăstraie, burghie, cuțite speciale… La scurt timp, în 2009, românii au vândut compania către IMS, un concern din Alabama specializat pe tehnică medicală generală”, spune Cristian.

Și-a echivalat și diploma de inginer pe care o obținuse la Cluj și a primit și bonus 2 ani de master în electronică și telecomunicații. I-a început la Florida Atlantic University. Între timp, o companie din Missouri căuta oameni cu experiență în domeniu, intenționând să se extindă. „Ne-au invitat, pe mine și pe Simona, la un interviu, la ei. Au plătit tot, avion, hotel lux, mese, tot… Simonei i-au propus să dezvolte departamentul de urologie iar mie cel de articulații. Geoffrey Lay, patronul, mi-a dat mână liberă: ăștia ni-s furnizorii, ăștia-s clienții, dar tu poți aduce și alți furnizori dacă crezi că e mai avantajos pentru business, dar și clienți noi, că nu se supără nimeni. Asta era în 2012. Ne-au făcut o ofertă, dublu salariului avut până atunci, pe care n-am putut-o refuza, așa că ne-am relocat în Missouri, la Ballwin”, mai spune Cristi.

Mutarea într-o zonă cu climă temperată n-a fost lipsită de peripeții. „În 2013, când tocmai ne luasem o casă și ne pregăteam de party-ul de inaugurare, au început să sune sirenele. Ups! Tornadă… Am avut noroc că era una mică, a trecut fără pagube, dar uite-așa am aflat că tocmai ne-am mutat pe Aleea Tornadelor”, râde Cristi.

„A avut profesori de la FedEx și Boeing”

În 2015, Cristina, al doilea lor copil, era în blockstarter. Atunci compania la care lucrau s-a vândut la STERIS, o companie-gigant cu peste 20.000 de angajați în toată lumea. „Faza simpatică a fost că fostul meu șef de la prima companie din Florida, cel care nu m-a lăsat să practic ca inginer, a ajuns să-mi dea mie raportul după ce i-a cumpărat STERIS și pe ei”, spune, râzând, Cristi.

Cristian a decis să renunțe la masterul în electronică și să învețe să fie manager, așa că a început în 2016 un MBA plătit pe jumătate de companie. A avut profesori de la FedEx și Boeing. În 2017 l-a terminat iar în 2018 a avut de luat o decizie importantă pentru cariera lui. „STERIS intenționa să-și dezvolte o companie la Birmingham și aveau nevoie de cineva care să le pună pe picioare businessul. Oferta financiară am considerat-o insultătoare așa că am zis pas. La scurt timp, fostul meu șef de departament a plecat și mi s-a propus mie funcția, cu un bonus salarial de 5.000$. Am refuzat-o și pe asta și de-acolo mi s-a tras apoi scoaterea mea pe linie moartă. Așa că, de Ziua Recunoștinței am zburat în Naples, Florida, la niște prieteni care mi-au arătat o casă. Mă bătea gândul s-o luăm ca și casă de vacanță. După o iarnă cruntă, ne-am decis. Mi-am depus preavizul și ne-am întors în Florida”, spune Cristi.

A cumpărat o afacere de la un român, pe care a dezvoltat-o împreună cu soția. Compania este specializată în service, reparații și vânzări de echipamente de endoscopie. „În 2019 am reușit să ne plătim primele salarii. Am tras zi și noapte și n-a fost degeaba. Acum avem o cifră de afaceri de 6-8 milioane de dolari anual. Am reușit să ne luăm casa dorită, la 10 minute de Golful Mexic, nisip alb, apa caldă și liniștită… Miami e mult prea agitat, multe infracțiuni, scandaluri, Naples e mai de pensionari…”, spune, zâmbind, Cristi.

„Din păcate, avem de ales între un senil și un ghiolban”

Sebastian, băiatul cel mare, face fotbal, de patru ori pe săptămână. Împreună cu sora lui, Cristina, mai fac și dansuri de societate. Darius, cel mic, deocamdată face pe el, că abia a fost botezat la Cluj. Cu ocazia botezului, Cristi și-a reîntâlnit rudele și prietenii din țară. „Am și în Florida trei foști colegi de generală. Din 618 case care sunt în zona rezidențială în care stau, 12 sunt ale unor români. Mai facem party-uri la club-house-ul zonei, mai mergem la piscine, că sunt vreo trei, un grătar, din astea, de socializare…”, spune Cristi.

L-am întrebat de opțiunile politice, având în vedere că se apropie alegerile în State. „Când primești cetățenia te întreabă dacă ești independent, republican sau democrat. Noi ne-am declarat republicani, pentru că suntem pro-business. Acuma, din păcate, avem de ales între un senil și un ghiolban. Exact ca românii care au avut de ales între Iliescu și Vadim. Biden e mult prea bătrân iar Trump mult prea necioplit, bădăran. Dacă ar fi luat un pic din diplomația, bunul simț și carisma lui Obama, ar fi fost președintele ideal”, spune Cristian.

Își extinde afacerea și la Cluj, și-a deschis deja o firmă și a contactat primii potențiali clienți. „Mi-am propus ca la un moment dat fiecare dintre copiii mei să aibă câte o casă, pe care să o închirieze și cu banii din chirie să-și plătească școala. Cu trendul actual al business-ului, sper să reușesc asta în curând”, mai spune Cristi.

Florida, pământ românesc… Cristian Turean se lăuda că a plantat pomi fructiferi în locul copacilor destinați să facă umbră pe peluză. Dacă sunt cumva pruni, nu-i văd bine pe aligatori…