FOTO. Cercetători clujeni explorează cel mai mare gheţar de peşteră din lume. Clima acum 12.000 de ani

Cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, împreună cu cercetători şi alte opt ţări, au organizat, în perioada 18-23 februarie, un atelier de lucru la Gheţari, în judeţul Alba, unde au făcut reconstituiri climatice din trecut şi au analizat rolul schimbărilor climatice în dinamica societăţilor umane din trecut.

Cercetători clujeni explorează cel mai mare gheţar de peşteră din lume

„În perioada 18-23 februarie 2024, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj 1920 al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca a organizat la Gheţari (Jud. Alba) atelierul de lucru  „Winter climate in SE Europe during the Late Halocene”.

Pe parcursul celor 5 zile au fost prezentate şi discutate studii ştiinţifice din domeniile speologiei şi ale paleoclimatologiei susţinute de cercetători din Croaţia, Grecia, Macedonia de Nord, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia, SUA şi Ungaria.

Studiile prezentate au fost selectate astfel încât să acopere întregul parcurs al unui demers ştiinţific având ca scop reconstituirea climatului din trecut: monitorizarea parametrilor climatici din prezent şi stabilirea mecanismelor de înregistrare ale semnalului climatic în arhive sedimentare, reconstituiri climatice propriu-zise, rolul schimbărilor climatice în dinamica societăţilor umane din trecut”, se arată într-un comunicat al filialei Cluj a Academiei Române.

Clima acum 12.000 de ani

Holocenul este actuala epocă geologică şi a început cu aproximativ 11.650 de ani în urmă, după ultima perioadă glaciară

Potrivit sursei citate, în paralel cu dezbaterile ştiinţifice, au fost efectuate mai multe studii de climatologie, geomorfologie, geochimie şi glaciologie în Peştera Gheţarul de la Scărişoara.

Conform specialiştilor clujeni, rezultatele preliminare ale măsurătorilor geofizice arată că grosimea maximă a blocului de gheață din Peștera Ghețarul de la Scărișoara este de peste 33 m, cu mult peste „recordul” precedent de ~25 m.

Astfel, această peșteră adăpostește cel mai mare ghețar de peșteră din lume.

Cercetărori şi 9 ţări

„Pe parcursul vizitelor în peşteră, s-a realizat scanarea integrală a acesteia obţinându-se un model 3D cu rezoluţie de 1 mm. Au fost efectuate mai mai multe măsurători geofizice ale blocului de gheaţă. S-a instalat un sistem de monitorizare a climatului subteran şi au fost colectate probe de apă, gheaţă, calcit şi materie organică pentru analize geochimice şi geomicrobiologice.

În paralel, au fost colectate probe de apă din sursele de alimentare cu apă ale localităţilor din zonă şi din peşteri pentru studierea poluării apei şi a modului în care aceasta afectează mediul subteran.

Activităţile ştiinţifice au fost efectuate de cercetători de la Institutul de Studiere a Carstului din Postojna (Slovenia), ATOMKI (Debrecen, Ungaria), universităţile din Zagreb (Croaţia), Salonic (Grecia), Kosice (Slovacia), Bergen (Norvegia), Oradea, Suceava şi Timişoara (România) şi Parcul Natural Apuseni, coordonaţi de Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj 1920″, se mai arată în comunicatul filialei Cluj a Academiei Române.

Finanţarea evenimentului a fost asigurată de proiectul PalAeolus, finanţat de UEFISCDI România. Şi parţial, de proiectele Cardikarst, finanţat de ARSS (Slovenia) şi HRZ (Croaţia) şi PACER, finanţat de Universitatea din Salonic (Grecia).

Lucrările atelierului şi studiile din Peştera Gheţarul de la Scărişoara au fost sprijinite de Administraţia Parcului Natural Apuseni şi de Pensiunea Gheţar Scărişoara care a pus al dispoziţie spaţiile necesare pentru cazare şi desfăşurarea activităţilor.