FOTO. Centru comunitar pentru locuitorii din zona rampei de gunoi Pata Rât, proiectat de studenți: Arhitectura e pentru oameni

Mai mulți studenți din anul III la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca vor construi un centru comunitar, denumit Khetane, în Pata Rât, unde membrii comunității să participe la evenimente culturale și sportive, mai exact, pe terenul unde a avut loc festivalul cu același nume, în cartierul „Dallas”. din zona rampei de gunoi.

Studenții au lucrat 11 planuri arhitecturale din care se va face un proiect hibrid, cu scopul de a satisface nevoile locuitorilor din Pata Rât, după ce proiectul pilot, Căsuța Verde – primul centru comunitar din zonă – a capitulat după 3 ani de funcționare, ca urmare a lipsei de resurse.

Vlad Birtaș, unul dintre studenții implicați în proiect, a oferit mai multe detalii în acest sens, pentru Cluj24.

„În cadrul primului semestru al anului 3, la materia proiectare (care este materia principală în Facultatea de Arhitectură) tema este de a propune un activator urban, o clădire, în principiu, dar și zone exterioare în dialog cu aceasta, care să îndeplinească anumite nevoi ale unei anumite comunități, activând în zona respectivă. Am avut de ales între 5 locații din Cluj, iar 11 dintre noi (cred că atâția suntem) am ales situl propus în Pata Rât (lângă comunitatea Dallas, în spatele unei bisericuțe”, explică acesta.

Ce înseamnă un centru comunitar la Pata Rât: „E un proiect cu substanță, sensibil și complex”

A ales să propună activatorul urban, mai bine zis centrul comunitar în Pata Rât, deoarece l-a considerat o provocare, una sensibilă, în care trebuie să țină cont de problemele de fond ale comunității.

„E necesar să îi înțelegem (cât putem) și să încercăm să dăm un răspuns pertinent care se reflectă într-un obiect de arhitectură care se vrea a fi reciclabil, reutilizabil și reversibil, făcut din materiale accesibile, care ar putea încuraja comunitatea să se alăture procesului constructiv. Pentru mine, acest proiect este unul cu substanță, un proiect care vrea să se nască, dar care este și sensibil și primitor, complex, dar simplu în livrare”, împărtășește tânărul.

Dorința unui centru comunitar în Pata Rât nu a apărut de ieri, au mai fost tentative precum proiectul Căsuța Verde, pe care acesta la amintit.

„S-a mai încercat crearea unor ateliere pentru copii, a unor spații sanitare, încercări mai mult sau mai puțin reușite. Din contactele noastre cu Pata Rât, putem sublinia 3 actori cheie în tot ce ține de activități, mobilizare, organizare etc, anume domnul Istvan Szakats, Alex Fechete și doamna Linda Greta Zsiga. Ei ne-au prezentat cam tot ce știm noi despre Pata Rât”, notează el.

planul studentului pentru centrul comunitar Khetane

Căsuța Verde, primul centru comunitar din Pata: „Am capitulat. S-a dus”

Căsuța Verde a fost primul centru comunitar din Pata Rât, care a funcționat în perioada 2013-2016 și a fost construită prin eforturile comunității, în special ale lui Florin Stancu, directorul Asociației Comunitare a Romilor din Coastei, care a muncit pentru ridicarea și întreținerea centrului.

„Vedeam copii care nu își puteau face temele, se înghesuiau în casă, erau mulți ca număr în locuințele primite de la Primărie. Scriau pe jos, nu aveau suficient spațiu. În 2012, am auzit că se demolează grădinița din Someșeni și că acolo aș putea găsi materiale, provenite din demolări, ca să fac ceva.

Mi-am pus mașina la bătaie, am luat câțiva membri din comunitate și am început să car materiale. Nu erau noi, nu erau foarte bune, dar am ales să pot să construiesc cât de cât ceva. Am ales spațiul și acolo, împreună cu alți membri, ne-am apucat să construim. Nu au fost mulți, 3 la număr, dar pentru mine au contat foarte mult. Cred că nu au avut încredere că se poate face ceva din acele materiale și că nu e o nevoie atât de mare”, a spus Florin Stancu, într-un interviu la Radio Pata.

Construirea Căsuței Verzi a durat 2 luni în care a muncit zilnic, de dimineață până seara. Ulterior, a promovat proiectul mai multor ONG-uri, de la care a primit sprijin financiar. Dar a investit și din propriul buzunar.

Calculatoare din donații

Potrivit radiopata.ro, centrul pilot avea o suprafață de 5 x 5 metri și a fost echipat cu calculatoare din donații. Copiii începuseră să își facă temele acolo, învățând, totodată, cum se folosește internetul. Se organizau și antrenamente de dans pentru competiții, zile de naștere, petreceri de Halloween, inclusiv botezuri.

„Am primit oficialități. Sportivii din comunitate și-au adus medaliile și cupele. Am făcut suporturi pentru poze și premii. A arătat atât de frumos. Am făcut și un părculeț, am instalat jucării. Aveam o sobă, dar nu aveam apă și toaletă. Dar era un spațiu care oferea intimitate, ceea ce lipsește cu desăvârșire în Pata.

Am pus acolo poze cu copii și familiile, ca locul să fie cât mai familiar și să simtă și el că locul e și al lor. Că nu e un stăpân care să-i comande și pe ei. Veneau oameni de peste hotare, făceau poze, și noi eram atât de mândri. Patru ani a funcționat căsuța. Totul pe bază de voluntariat și de autoorganizare. Apoi, lipsa resurselor a accelerat distrugerea căsuței. Acoperișul s-a găurit de la ploaie și s-a degradat. Igrasia și mucegaiul au urcat pe pereți. Am capitulat. Casa s-a dus”, se arată într-un articol pe radiopata.ro.

Radio Pata – Facebook

11 propuneri, din care se va face un proiect hibrid. Ideea lui Vlad – vatra satului

Studentul nu poate dezvălui, în acest moment, cum va arăta clădirea, deoarece toate propunerile de până acum au fost strict pentru promovarea proiectării în cadrul facultății, aceasta fiind tema principală.

„Au fost vreo 11 propuneri, fiecare abordând diferit aceleași problematici. Unele propuneau o distribuire pavilionară a clădirii, cu corpuri dispuse mai larg, altele mai compacte, altele modulare, unele la frontul străzii, altele în adâncimea sitului.

Diferențele sunt și la sistemele constructive, unele propuneau pământul bătut ca sistem constructiv, altele containere prefabricate, altele vizau structura de lemn închisă cu baloți de paie. Din câte am înțeles, s-ar dori alegerea mai multor idei bune și construirea unui proiect hibrid care să întrunească o serie de elemente cheie”, menționează Vlad.

Proiectul lui pleacă de la motivul unei vetre – vatra satului, vatra focului – atât la exterior, cât și în interior, încercând să integreze bisericuța în ansamblu și propunând construirea pe structură de lemn și baloți de paie.

Mesajul studenților la arhitectură: „Nu putem să ignorăm comunitățile de la marginea orașului”

Dincolo de aspectul tehnic, Vlad și colegii săi vor să tragă un semnal de alarmă legat de comunitatea neglijată de la Pata Rât.

„Cred că toți avem același mesaj, acela că nu putem să ignorăm comunitățile de la marginea orașului, că sunt și ei oameni și au nevoi, mai ales că, din aproximativ 2000 de oameni care trăiesc acolo, cam 1000 sunt copii. Împingerea lor și marginalizarea nu este o abordare normală, ci trebuie căutate soluții care să îi ajute și să îi integreze în societate, să le ofere condiții. Este un semnal de alarmă că și ei contează și că trăiesc în niște condiții greu de imaginat”, susține studentul.

Un proiect precum centrul comunitar Khetane oferă o speranță comunității din Pata Rât, întrucât locuitorii nu beneficiază de nicio facilitate pentru un trai decent. Copiii se joacă pe același drum pe care trec constant mașinile de gunoi, astfel că generațiile anterioare nu au cunoscut niciodată bucuria jocului într-un parc. Majoritatea părinților și bunicilor lor nu au avut acces la vreo mașină de spălat, ori la vreun spațiu improvizat pe care să-l numească baie și să se spele. Toate acestea se pot schimba datorită tinerilor de la Facultatea de Arhitectură, prin centrul comunitar pe care îl pun la cale.

„Membrii comunității au nevoie de locuri unde să se spele și să spele rufele, să gătească și să petreacă timp liber, locuri unde copiii să își facă temele sau să învețe niște meserii, să existe săli de muzică și dans, pentru că sunt mulți oameni talentați acolo. În principiu, să fie o casă a tuturor, care să le ofere condiții să poată evolua și să se integreze în societate”, completează el.

Experiența lui Vlad în proiect: „Arhitectura este pentru oameni”

O astfel de experiență îl determină să gândească mai practic și să ia în considerare nevoile oamenilor, astfel încât să le ofere, prin munca sa, spațiul necesar pentru a-și desfășura activitățile.

„Arhitectura este pentru oameni și nu doar ca să apară în poze pe Instagram. Îmi doresc foarte tare să continuăm povestea asta, să conturăm centrul și chiar să îl facem realitate.

Ar fi un câștig imens pentru cei cărora li se adresează, și evident că ar fi un câștig mare și pentru noi, constituind o lucrare de referință importantă pentru CV și pentru recomandările viitoare și, de ce nu, poate începutul unei anumite abordări în arhitectură, cel puțin pe mine mă interesează foarte tare genul asta de arhitectură socială, dedicată oamenilor cu nevoi, mai mult decât construirea blocurilor de locuit sau a mall-urilor”, spune Vlad.

Pe lângă facultate, lucrează ca freelancer pentru anumiți clienți, atât din Romania, cât și din Belgia, făcând vizualizări de arhitectură (randări), pentru a le prezenta acestora sau a le afișa pe site-urile lor, drept catalog de produse.

Face asta de ceva timp, reprezentând un venit suplimentar și o acumulare de experiență importantă, deși ca student la arhitectură, timpul este foarte limitat. Cu toate acestea, își dorește să mai aibă oportunitatea de a intra în proiecte asemănătoare cu cel de la Pata Rât, cu atât mai mult cu cât sunt și practice.

„Îmi place să-mi murdăresc mâinile”, conchide el.

Sursa foto: Vlad Birtaș – Facebook

Imaginile ilustrează planul studentului pentru centrul comunitar Khetane.