În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Elevii unei clase a Liceului Teoretic „Eugen Pora” din Cluj-Napoca au fost evacuați joi din sală, în urma unui incident care a avut loc în timpul unei ore.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Cluj, în timpul orei de limba spaniolă bateria unui telefon mobil aflat în posesia unui elev de clasa a VIII-a s-a inflamat prin autocombustie și a scos fum.

Incident la Liceul „Eugen Pora” din Cluj-Napoca. Elevii dintr-o clasă, evacuați după ce bateria unui telefon a luat foc

Profesorul a decis să-i scoată pe elevi din clasă pentru a aerisi.

Potrivit IȘJ Cluj, elevii erau în timpul orei, profesorul era în oră, iar telefonul nu era conectat la niciun dispozitiv.

Joi a fost deschisă circulația pe secțiunea Nușfalău-Suplacu de Barcău a autostrăzii Transilvania, anunță CNAIR.

Tronsonul de autostradă are 13,5 kilometri.

Se circulă pe secțiunea Nușfalău-Suplacu de Barcău din A3. Cei 13,5 kilometri au costat 384 de milioane de lei

România a ajuns joi, 21 septembrie, la borna de 1.000 de kilometri de drum de mare viteză, respectiv autostrăzi sau drumuri expres.

Sectorul din autostrada Transilvania care a fost deschis joi, a fost construit și proiectat în doi ani de antreprenorul turc Nurol Insaat Ve Ticaret SA.

Investiția a costat 384,14 milioane de lei fără TVA, iat proiectul a fost finanțat prin Programul Transport.

Foto: Captură video

Aproximativ 1.500 de clujeni s-au înscris până acum în programul Rabla Local prin intermediul căruia vor primi 3.000 de lei de la Primăria Cluj-Napoca pentru casarea mașinilor vechi.

Banii, însă, vor întârzia, având în vedere că nu a început procesul care trebuie să se derueze la Primărie.

Banii pentru clujenii care vor să scape de RABLE mai întârzie. Explicațiile primarului Emil Boc

„Dosarele nu au intrat încă în lucru la Primăria, având în vedere că Ministerul Mediului a decis să prelungească programul cu o lună”, a precizat primarul Emil Boc la postul de radio Napoca Live.

Programul a fost prelungit la nivel național până la data de 29 septembrie, având în vedere că nu s-a înregistrat numărul de cereri scontat. La Cluj-Napoca sunt fonduri pentru casarea a 5.000 de rable.

Ce trebuie să faci ca iei bani pe rablă

Cei care doresc să scape de rable găsesc instrucțiuni de înscrierea pe platforma Administrației Fondului pentru Mediu, AICI.

Programul se derulează și în comuna Florești.

În cadrul unui cont pot fi realizate înscrieri aferente unui singur CNP, iar o persoană fizică se poate înscrie o singură dată în aplicație. De asemenea, trebuie să aveți domiciliul pe raza municipiului Cluj-Napoca sau în Florești.

După înscriere, AFM va transmite lista persoanelor către primării. Ulterior persoana fizică va transmite documentele, conform procedurii interne a primăriei, care va fi publicată pe pagina de internet a acesteia.

După semnarea contractului de finanțare cu Primăria, persoana fizică va casa și va radia din circulație și din evidența fiscală autovehiculul uzat și va beneficia de stimulentul pentru casare de 3.000 de lei.

Pot fi casate mașini mai vechi de 15 ani, scopul acestui program fiind să scoată autoturismele poluante din oraș. Cei care iau banii nu sunt obligați să îi folosească la achiziționarea altui autoturism.

Foto: Arhivă

Câștigul salarial mediu brut în luna iulie 2023, în județul Cluj a fost 9015 lei, în creștere cu 60 lei față luna precedentă și mai mare cu 1368 lei față de luna iulie a anului 2022, arată datele Direcției Județene de Statistică (DJS) Cluj.

De asemenea, câștigul salarial mediu net în luna iulie 2023, în județul Cluj a fost de 5643 lei, mai mare cu 29 lei
comparativ cu luna anterioară și cu 887 lei mai mare față aceeași lună a anului 2022.

”Față de media pe țară, câștigul salarial mediu net din județul Cluj, realizat în luna iulie 2023, a fost mai mare cu 23,6%, ceea ce clasează județul Cluj pe locul 2 după municipiul București”, arată DJS Cluj.

Ceel mai creșteri salariale față de luna iulie a anului trecut în județul Cluj au fost înregistrate în Agricultură-Silvicultură-Pescuit, un plus de 18,5%, Industrie-Construcții – +18,2  și Servicii, +19,6.

Efectivul salariaților din județul Cluj, la sfârșitul lunii iulie 2023, a fost de 281.009 persoane, în creștere cu 243 persoane comparativ cu luna iunie 2023 și cu 5902 persoane mai multe față de luna iulie 2022.