În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

În 2024, România a inaugurat 197 de kilometri de autostradă și drumuri expres, stabilind un record absolut. În total, în țară sunt peste 1.270 de kilometri de drumuri de mare viteză în exploatare.

Anul „electoral” 2024 a fost unul marcat de inaugurări în infrastructura de transport din România, cu realizări importante în dezvoltarea rețelei rutiere și feroviare. În total, au fost deschiși în circulație 197 de kilometri de drum de mare viteză, autostrăzi și drumuri expres.

Record absolut pe autostrăzi, în 2024

În plus, infrastructura feroviară a înregistrat o premieră, cu punerea în circulație a primului tren electric achiziționat în ultimii 35 de ani, parte a unui program ce vizează achiziționarea a 189 de trenuri noi.

„2024, un an cu rezultate fără precedent pentru infrastructura de transport din România:

• a fost deschisă circulația pe 197 km de drum de mare viteză (autostradă și drum expres). Din aceștia: 100 km din A7. Tot pentru prima dată a fost asigurată conexiunea dintre A7 și A3;
• am conectat Autostrada de Centură a Capitalei A0 cu A2;
• ⁠primul tren electric achiziționat în ultimii 35 ds ani – dintr-o serie de 189 de trenuri noi – a fost pus în circulație;
• Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara are primul terminal Schengen modern”, a scris ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe rețelele de socializare.

200 de kilometri, promiși pentru anul 2025

Privind spre 2025, Guvernul își propune rezultate și mai ambițioase: deschiderea circulației pe mai mult de 200 de kilometri de infrastructură rutieră de mare viteză, realizarea de noi conexiuni importante, cum ar fi legătura directă între Craiova și Constanța și între Bacău și București. În paralel, vor continua să fie puse în circulație noi trenuri electrice.

„În 2025 ne dorim rezultate și mai bune!

• Trebuie să deschidem circulația pe mai mult de 200 km de infrastructură rutieră de mare viteză.
• De la Craiova la Constanța se va circula direct pe drum de mare viteză (DEx12-#A1-A0-A2). La fel și de la Bacău la București (A7-A3 -A0).
• Noi trenuri electrice urmează să intre în circulație”, a mai arătat Grindeanu.

Cei mai performanți constructori de autostrăzi

Potrivit unei analize a Asociației Pro Infrastructură, în anul care tocmai s-a sfârșit, constructorii din România au avut performanțe variate, unii depășind așteptările, în timp ce alții nu au reușit să își îndeplinească promisiunile.

UMB a fost marele câștigător, cu un total de 97,34 km inaugurați, incluzând loturile de pe A7 Buzău-Focșani și DEx12 Colonești-Albota. Acesta a depășit cu 24% estimările inițiale.

De asemenea, asocierea Ozaltin-Strade/Mineralport-Visio a fost o mare surpriză, reușind să inaugureze în 2024 cei 17,7 km ai DEx12 Craiova-Balș, un proiect pe care mulți nu-l considerau posibil în acest termen.

La rândul lor, austriecii de la Strabag au respectat termenul și au deschis DEx16 lângă Oradea pe 28 martie, iar italienii de la WeBuild au inaugurat 15 km din 30,35 km pe tronsonul Pitești-Curtea de Argeș cu 9 luni înainte de termen.

Pizzarotti și Retter, deși au întâmpinat dificultăți, au reușit să inaugureze capătul sudic al A7 între Dumbrava și Mizil pe 23 decembrie, recuperând pe ultima sută de metri.

„Codașii” la construcția de drumuri

De cealaltă parte, printre antreprenorii care au dezamăgit se numără grecii de la Aktor, care nu au reușit să termine cei 18 km de pe A0 Sud, necesari pentru a conecta A1 de A2. Termenul pentru finalizarea acestui tronson a fost amânat pentru mai 2025.

Dimex și Con-A au avut dificultăți și pe DEx Tureni, o porțiune de drum de doar 5 km care va fi gata abia în mai-iunie 2025, mult peste termenul inițial.

De asemenea, Coni-Trace nu a reușit să termine la timp A7 Mizil-Buzău Vest, din cauza unor probleme tehnice cu tablierul metalic de pe trei pasaje, iar deschiderea acestuia este așteptată acum pentru martie 2025.

Turcii de la Alsim Alarko au avut întârzieri semnificative pe A0 Sud, iar deschiderea a fost făcută abia în aprilie și iulie, deși termenul inițial era 2023.

Un clujean atrage atenția asupra pericolului reprezentat de șinele de cale ferată dezafectate de pe DN1C, în centrul localității Jucu. Situația problematică a fost semnalată autorităților, fiind o sursă de riscuri pentru participanții la trafic.

Un cititor Cluj24 a semnalat că asfaltul din jurul șinelor este sever degradat, formând cratere care pot provoca daune grave autoturismelor.

Propunere: scoaterea șinei și nivelarea drumului

Șinele sunt parte a unei linii feroviare dezafectate, care nu mai are nicio utilitate practică. Acesta propune scoaterea lor completă și nivelarea drumului pentru a elimina pericolul.

„Doresc să vă semnalez pericolul foarte mare pe care îl reprezintă şinele de cale ferată din centrul localității Jucu pe DN1C, înainte de semaforul spre Jucu de sus, sens spre Dej. Asfaltul de sub ele este foarte deteriorat şi s-au format cratere mari, şi rişti să-ţi tai anvelopele sau să primeşti un şoc foarte mare trecând peste ele. Este o cale ferată dezafectată de mult, şi nu are nici o conexiune cu nimic, sunt doar nişte şine care traversează drumul şi s-ar putea dezafecta şi nivela frumos acolo”, a arătat clujeanul.

Manevre riscante și parapeți inestetici

Problema este amplificată de manevrele bruște pe care șoferii le fac pentru a evita craterele, existând riscul de a intra pe contrasens sau în parapeții metalici recent instalați. Cetățeanul propune vopsirea parapeților cu vopsea fosforescentă și marcarea lor cu semne roșii pentru o mai bună vizibilitate pe timp de noapte.

„Mulţi şoferi fac manevre foarte bruşte de schimbare a benzii şi riscă să intre pe contra-sens sau în noii parapeţi metalici extremi de urâţi şi inestetici pe care nicăieri, în nici o ţară europeană, nu i-am mai văzut. Ar trebui vopsiţi acei parapeţi cu vopsea fosforescentă deoarece acel gri este mat, iar noaptea abia îi vezi, precum trebuie marcaţi şi cu semne roşii”, a mai spus acesta.

Propunere pentru creșterea vitezei și instalarea de camere radar

O altă sugestie vizează creșterea limitei de viteză pe această porțiune de drum la 70 km/h, air în locul parapeților metalici, se propune instalarea de camere radar fixe, conforme cu legislația adoptată în octombrie 2024, care permite astfel de măsuri pentru monitorizarea traficului.

„Era mult mai simplu să fie mărită viteza la 70km/h, deoarece fiind în linie dreaptă, nu reprezintă nici un pericol acea viteză, şi în loc de parapeţii aceia extrem de urâţi, parcă sunt pripoane pentru cai şi vite, se puteau pune camere radar fixe, care sunt perfect legale după noua legislaţie care a intrat în vigoare în octombrie 2024”, susține clujeanul.

Cetățeanul arată că a trimis petiție la Primăria Jucu și la CNAIR să repare calea ferată de la Jucu sau să o scoată, arătând că din calea ferată mai există doar câțiva metri, restul fiind deja eliminată.

O casă din comuna Poieni a luat foc, miercuri seară. Pompierii intervin la fața locului cu două autospeciale, însă accesul la locuiință este îngreunat.

Pompierii din Huedin intervin cu două autoutilitare pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la o cas de lemn din comuna Poieni.

Potrivit ISU Cluj, incendiul se manifestă generalizat, iar casa se află într-o zonă greu accesibilă. Din fericire, nu sunt semnalate victime.

„Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin intervin în aceste momente în comuna Poieni, pentru a stinge un incendiu care a cuprins o casă din lemn. Din primele informații, incendiul se manifestă generalizat, pe o suprafață de aproximativ 30 de metri pătrați. Astfel, la fața locului au fost trimise două autospeciale, iar casa se află într-o zonă greu accesibilă. Din fericire, nu există victime”, a transmis ISU Cluj.

FOTO: Arhivă

De la 1 ianuarie 2025, studenții români nu mai beneficiază de reducerea de 90% la biletele CFR pentru toate călătoriile interne.

Potrivit reprezentanților CFR Călători, această facilitate se aplică acum doar pentru traseele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care sunt înmatriculați.

Noi condiții de călătorie pentru studenți

Modificarea este prevăzută în „Ordonanța trenuleț”, publicată recent în Monitorul Oficial, care a generat nemulțumiri în rândul studenților.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2025, ora 00:00, studenții înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate din România cărora li s-au emis/vizat pe anul universitar în curs, de către institutiile de învătământ respective, legitimații de student pentru reducere/gratuitate la transport, beneficiază pe teritoriul României de tarif redus cu 90% la transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri clasa a 2-a numai pe distanța/ rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat”, a anunțat CFR într-un comunicat de presă.

Unde și cum pot fi achiziționate biletele

CFR precizează că biletele cu reducere pot fi cumpărate exclusiv de la casele de bilete din gări sau de la agențiile de voiaj CFR, până la actualizarea aplicației online și emiterea normelor de aplicare.

În situațiile în care stația de urcare nu dispune de personal CFR sau casele de bilete sunt închise, studenții pot achiziționa bilete direct din tren, cu condiția de a le solicita imediat după îmbarcare.

Actele necesare pentru reducere

Pentru a beneficia de reducere, studenții trebuie să prezinte legitimația de student în original, vizată pentru anul universitar în curs, care să indice localitatea instituției de învățământ, și un act de identitate în care este specificat domiciliul.