Zilele trecute s-au împlinit 50 de ani de când orașul Cluj a devenit Cluj-Napoca în urma unui decret al fostului Consiliu de Stat al RSR, momentul din 16 octombrie 1974 fiind marcat de vizita fostului președinte al României, Nicolae Ceaușescu, în urbea de pe Someș. Decizia s-a luat la împlinirea a 1850 de ani de când așezarea romană Napoca ar fi fost ridicată la rang de municipiu de împăratul Hadrian în anul 124, dar istoricii clujeni susțin, acum, că această dată nu este confirmată de dovezi istorice solide.

Cu sprijinul platformei digitale Arcanum, Cluj24 prezintă cum s-a reflectat în ziarele vremii acest moment.

”Va rămîne neuitată în memoria tuturor clujenilor această zi deosebită”

Oficiosul PCR, ziarul Scânteia, consemna pe mai multe pagini vizita Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu în 16 octombrie 1974 la Cluj și discursul fluviu al fostului dictator comunist. Cu această ocazie, noului municipiu Cluj-Napoca i s-a conferit ordinul ”Steaua Republicii Socialiste România”, clasa I.

” Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu tovarășii lon Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, lon loniță, losif Uglar, au luat parte, miercuri 16 octombrie, la festivitățile prilejuite de aniversarea a 18 veacuri şi jumătate de la prima atestare documentară a existenței Clujului ca municipiu.

Sărbătorirea celui mai mare centru urban al Transilvaniei i-a reunit, într-o vibrantă atmosferă de patriotism, de mîndrie pentru trecutul glorios al acestei milenare așezări româneşti, de bucurie pentru strălucirea izbinzilor socialiste de azi şi a viitorului comunist al patriei, pe toți locuitorii Clujului români, maghiari, germani și de alte naționalități cărora li s-au adăugat zeci de mii de cetățeni din alte orașe şi din unele sate ale județului.

Va rămîne neuitată în memoria tuturor clujenilor această zi deosebită, în care preşedintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceauşescu, a semnat, timpul grandioasei adunări populare jubiliare, în fața locuitorilor Clujului, Decretul prin care oraşului i se adaugă, începînd de la 16 octombrie 1974, străveche denumire municipală, Napoca.

La această clipă de înaltă prețuire a trecutului măreț al poporului nostru, a acelor mari tradiții de luptă pent libertate și independență, pentru demnitate națională socială care au jalonat întreaga istorie a României, a asistat prin intermediul posturilor de radio şi televiziune – practic, întreaga țară, împărtăşind bucuria cetățenilor m nicipiului Cluj-Napoca”, începe relatarea din Scânteia, presărată cu poze de la marea adunare populară care a avut loc atunci.

100.000 de oameni ai muncii prezenți

Manifestarea a avut loc în Piața Mihai Viteazu care a cunoscut, în acea zi, conform relatării, ”momente înălţătoare, istorice pentru străvechea așezare”.

”Aici s-au adunat peste 100.000 de oameni ai muncii români, maghiari, germani și de alte naționalități – pentru a lua parte la adunarea populară consacrată împlinirii a 1850 de ani de la proclamarea ca municipiu a acestei localități.

Declarind deschisă adunarea populară inchinată sărbatoririi municipiu- lui Cluj, tovarășul Ştefan Mocuta, prim-secretar al comitetului județean de partid. a reliefat sentimentele de înălţător patriotism și legitimă mindrie ale tuturor locuitorilor oraşului pentru faptul că această sărbătorire este onorată de prezența secretarului general al P.C.R., preşedintele ţării, tovarășul Nicolae Ceauşescu”, se preciza în relatare.

Scânteia informa cititorii că oamenii muncii din Cluj au îndeplinit planul cincinal în patru ani.

”Muncitorii, tehnicienii și inginerii din industria judeţului, organizindu-şi mai bine munca, au realizat planul pe primele nouă luni ale acestui an in proporţie de 102,5 la sută. 21 de intreprinderi industriale și-au inde- plinit prevederile cincinalului pentru 4 ani pînă la 1 octombrie a.c.

La rindul lor, lucrătorii de pe ogoare muncesc cu sirg pentru infäptuirea Programului, care să asigure o schimbare radicală a agriculturii județului în decurs de 2-3 ani”, se menționa în articol.

Primarul, muncitorul și academicianul

Și primarul de atunci, Remus Bucșa, i-a mulțumit lui Ceaușescu: ”Ne angajăm să facem totul pentru continua ridicare și înflorire a municipiului nostru, să acționăm astfel încît ideile mărețe ale Programului partidului să prindă viață, spre binele şi fericirea locuitorilor de pe aceste meleaguri și prosperitatea întregii țări”.

La adunarea populară a luat cuvântul și muncitorul Ioan Almășan, în numele colectivului Întreprinderii mecanice de material rulant Cluj, care era Erou al Muncii Socialiste, și care a arătat că oamenii muncii din această unitate au reuşit ”pînă la acest moment jubiliar al municipiului înregistreze în marea întrecere un avans de 334 zile faţă de sarcinile actualului cincinal”.

De asemenea, academicianul Ștefan Pascu, rectorul Universității, a spus în discursul său că ”cei ce cunosc preţuirea secretarului general al P.C.R. pentru tradiții, pentru istorie, pentru trecutul de luptă al poporului vor înţelege şi mai bine însemnătatea prezenței sale la Cluj in această zi jubiliară”.

”Legătura prezentului cu trecutul, puntea trainică peste veacurile indepărtate şi prezentul tumultuos, deschizător al viitorului luminos, este prețuită de orice patriot adevărat.

Înfăţişind apoi o retrospectivă a istoriei acestei aşezări, încă dinaintea civilizației dacice, vorbitorul subliniat: De atunci și pină astăzi, oamenii locului, dacii mai întîi, daco-romanii după aceea şi românii mai tîrziu, nu și-au părăsit nici un moment, în nici o imprejurare, cit de vitregă ar fi fost, aşezarea îndrăgită, durată cu osteneală şi dezvoltată prin muncă. Pecetea Romei n-a putut fi ştearsă de vicisitudinile vremii.

Românii au răzbit la lumina istoriei și pe aceste meleaguri, după vremuri acoperite de ceaţă. Alături de români s-au aşezat, mai tirziu, maghiari şi germani, conviețuind împreună de atunci şi pînă azi. Conviețuind şi muncind, suferind şi luptînd impreună, au înălţat Clujul mereu pe treptele istoriei”, se mai sublinia în relatarea din Scânteia.

Băiețelul pozat împreună cu cuplul Ceaușescu

În ziar apare și o fotografie a cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu alături de un băiețel din Cluj. Dacă îl recunoașteți trimiteți un mesaj pe adresa redactie@cluj24.ro.

La Cluj s-au așezat maghiari și germani alături de români

În discursul – fluviu al lui Nicolae Ceaușescu, redat pe o pagină a ziarului, acesta spunea că ”Istoria municipiului Cluj, ca de altfel istoria întregii noastre țări, atestă trecutul glorios de muncă și luptă al poporului care a trăit pe aceste meleaguri de-a lungul mileniilor”.

”Ea este dovada unui trecut de muncă şi luptă pentru făurirea unei vieți mai bune și mai drepte, a luptei împotriva claselor exploatatoare și a politicii acestora de asuprire şi învrăjbire naţională, pentru colaborare intre toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, pentru deplină egalitate in drepturi şi lichidarea oricărei exploatări, pentru făurirea noii orînduiri sociale, a societății socialiste. (Aplauze puternice, prelungite).

Fără îndoială că, de-a lungul celor aproape două milenii de cind vechea localitate dacă Napoca a devenit municipiu, pe aceste meleaguri s-au purtat multe lupte, au avut loc multe frămîntări sociale.

Locuitorii au îndurat multe, dar au avut şi numeroase victorii şi satisfacţii. Esenţial este că, în ciuda tuturor greutăților, întotdeauna populația de pe aceste meleaguri a știut să facă față greutăților, a luptat cu bărbăție și hotărîre pentru a-și apăra ființa, pentru a fi liberă și stăpînă în țara sa, pe destinele sale (Aplauze, urale, se scandează: Ceaușescu și poporul).

În decursul secolelor, pe aceste meleaguri, alături de vechea populaţie daco-romană, transformată în poporul român, s-au aşezat şi oameni de naționalitate maghiară, germană şi de alte naționalități. În decursul conviețuirii, al muncii şi luptei comune au făurit împreună tot ceea ce există pe aceste meleaguri.

Au muncit împreună, au luptat împreună împotriva asupririi (…)

Iată de ce pentru a sublinia și – aş putea spune pentru a eterniza trecutul glorios și măreț al municipiului dumneavoastră, Comitetul Executiv al Comitetului Central al partidului a hotărît să aprobe propunerea Comitetului judeţean de partid Cluj de a se adăuga la numele municipiului Cluj – şi străvechea denumire Napoca; astfel, municipiul Cluj va căpăta numele de municipiul Cluj-Napoca. (Aplauze puternice, urale pre- lungite; se scandează: „Ceauşescu – P.C.R.”).

Am tinut ca Decretul pentru acordarea acestui nume să îl semnez chiar la această adunare populară.

Relatări în Tribuna și Steaua

Dragi tovarăși și prieteni,

As dori, în încheiere, să exprim încă o dată convingerea că și oamenii muncii din municipiul Cluj-Napoca şi din județul Cluj, la fel ca întregul nostru popor, vor face totul pentru a întâmpina Congresul al XI-lea cu noi succese, că şi în viitor îşi vor aduce contribuția tot mai importantă la înfăptuirea Programului și Directivelor ce vor fi adoptate de Congres. Cunosc bine organizația de partid din Cluj cunosc, de asemenea, bine oamenii muncii din Clui.

Sînt convins că comuniştii, împreună cu toți oamenii muncii din Cluj, vor face totul pentru a fi la înălțimea măreţelor sarcini ce stau în faţa partidului şi poporului nostru”, spunea Ceaușescu.

Și săptămânalul de cultură Tribuna, dar și lunarul Steaua, ambele editate pe plan local, au relatat despre decizia de adăugare a numelui Napoca orașului Cluj, primul găzduind un amplu text dedicat acestui eveniment de fostul prim secretar al PCR, Ștefan Mocuța.

Stenograma în care s-a decis numele Cluj-Napoca

În stenograma şedinţei Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR din 15 octombrie 1974, se descrie modul în care s-a discutat și aprobat schimbarea denumirii oraşului din Cluj în Cluj-Napoca.

La şedinţă au participat pe lângă Nicolae şi Elena Ceauşescu, prim-ministrul Manea Mănescu, miniştrii Emil Drăgănescu, Constantin Băbălău şi Maxim Berghianu. De asemeneea, a participat şi Leonte Răutu, rectorul de atunci al Academiei „Ştefan Gheorghiu”.

„Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este bine.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.

Tovarăşul Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.

Tovarăşa Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.

Tovarăşul Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-aţi copiat bine?

Tovarăşul Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.

Tovarăşul Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigăm dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Lutetia şi nu i s-a dat şi această denumire.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel?

Tovarăşul Leonte Răutu: Au fost două oraşe.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Oamenii o vor.

Tovarăşa Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm.

Tovarăşul Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă.

Tovarăşul Constantin Băbălău: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Să fim de acord.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.

Tovarăşul Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord?

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este foarte bine.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa: Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?

Toţi tovarăşii sunt de acord”.

Tudor Sălăgean: Exemplu de megalomanie istorică

Istoricul Tudor Sălăgean a explicat pentru Cluj24 că pentru Nicolae Ceaușescu, afirmarea „independenței” față de Moscova a fost însoțită de o politică de redescoperire a valorilor naționale, văzută inițial ca o contrapondere ideologică față de primitivismul agresiv al internaționalismului comunist.

”Într-un regim dictatorial, aceasta s-a transformat însă foarte rapid într-o formă agresivă de centralizare ideologică și culturală, în care valorile naționale românești au fost instrumentalizate pentru a legitima un regim autoritar.
După un experiment similar la Turnu Severin, căruia i-a fost adăugată în 1972 denumirea antică Drobeta, anul 1974 a consemnat câteva momente importante afirmarea megalomaniei lui Nicolae Ceaușescu, care, în 28 martie, s-a autoproclamat președinte a Republicii Socialiste România, pas decisiv în direcția centralizării puterii și dezvoltării cultului personalității sale.
În acest context istoric, schimbarea denumirii orașului Cluj în Cluj-Napoca, survenită în 16 octombrie 1974, poate fi considerată un exemplu clasic de megalomanie istorică, în care dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a trecut la practicarea unor forme etno-centriste agresive de revendicare a moștenirii trecutului, legitimându-și regimul autoritar printr-o manipulare a miturilor și simbolurilor naționale”, a precizat Sălăgean.

Sorin Nemeti: Din datele avute la dispoziție nu se poate preciza exact momentul ridicării la rang municipal a localității Napoca

Inscripție latină care atestă municipiul Napoca. Se găsește în Lapidarul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca

Istoricul Sorin Nemeti, profesor universitar doctor la UBB Cluj-Napoca, a documentat acordarea rangului de municipiu așezării romane Napoca și susține că la mijloc ar fi o controversă istoriografică. Cu alte cuvinte, împlinirea în acest an a 1900 de ani de la acel moment este pusă sub semnul întrebării.

”În anul 1974, autoritățile de atunci au serbat 1850 de ani de la momentul acordării titlului de municipium localității Napoca, care ar fi devenit astfel municipium Aelium Hadrianum Napocense. Anul 124 pentru întemeierea municipiului a fost propus de către Constantin Daioviciu și reflecta stadiul documentării și cunoașterii din momentul respectiv.

Ridicarea la rang municipal a localității rurale Napoca a fost legată atunci (și este legată și acum) de reorganizarea teritoriilor nord-dunărene cucerite de Traian și de întemeirea unei provincii la nord de Mureș și Arieș numită Dacia Porolissensis.

În literatura veche se credea că Dacia Porolissensis a apărut doar în anul 158 p. Chr.

În 1961 C. Daicoviciu și D. Protase publică o diplomă militară descoperită la Gherla, datată în 2 iulie 133 p. Chr  (ante diem VI Nonas Iulias, Quinto Flavio Tertullo Quinto Iunio Rustico consulibus) care menționează că unităție din care sunt lăsați soldați la vatră sunt in Dacia Porolissensis.

Această mențiune a Daciei Porolissensis déjà în anul 133 p. Chr. Ii determină pe autori să reevalueze momentul întemeierii provinciei nordice și implicit municipalizarea localității Napoca. C. Daicoviciu și D. Protase, știind că Dacia Superior și Inferior existau în 118/119, propun întemeierea Daciei Porolissensis cândva după 120 p. Chr. (provincia existând déjà în 133 p. Chr.).

Presupusă călătorie a lui Hadrian în Dacia

Plecând de la o monografie veche din 1907 a lui W. Weber  care presupunea o călătorie a lui Hadrian în zona balcano-dunăreană în anul 124, cei doi autori presupun și o vizită în Dacia pentru care nu există niciun izvor antic.

Ei scriau atunci în 1961 : «Nous croyons ne pas risquerune hypothèse trop hasardée en metant cette nouvelle création d’Hadrien en rapport avec l’inspection qu-il fit en Dacie et dans la Danube inférieur à l’an 124 »  W. Weber nu a făcut decât să sugereze posibilitarea unei călătorii în Dacia pornind de la faptul că Drobeta și Napoca au devenit municipii în timpul acestuia («Vielleicht kam er über Oescus (C.I.L. III, S. 7427 u. 14414) und Drobeta, das von ihm neu konstituirert wurde. Auf einer, vielleicht von hier aus anzunehmenden Reise nach Dacien wurde Napoca zum municipium erhoben (C.I.L. III, S. 14465 : Aelium Hadrianum)» . Autorul german a făcut o presupunere, care nu a fost reținută de literatura ulterioară . Teoria întemeierilor municipale cu ocazia vizitelor dunărene a fost criticată și în literature românească recentă.

În anul 1974, I. I. Russu publică a doua diplomă de la Gherla, descoperită în 1971, care atestă Dacia Porolissensis în 10 august 123 (ante diem IIII idus Augustas, Tito Salvio Rufino Minicio Opimiano Cnaeo Sentio Aburiano consulibus). Din textul diplomei rezultă că Dacia Porolissensis a fost întemeiată cândva între misiunea lui Q. Marcius Turbo la Dunăre în 118/119 p. Chr. și anul 123 p. Chr. atestat de această ultimă diplomă.

Din acest moment teoria vizitei lui Hadrian, întemeierea Daciei Porolissensis și ridicarea localității Napoca  la rang municipal cu această ocazie a devenit caducă.

Desigur că anul 124 apare în literatură sporadic în acest interval , dar în general după 1974 se revine la vechea opinie după care Napoca a primit statut municipal în timpul campaniei dunărene a lui Q. Marcius Turbo, de la începutul domniei lui Hadrian, prin 118/119 p. Chr.

Aceasta este ultima reconstituire istorică, comemorată și printr-un colocviu și volum de conferință în anul 1999, când se numărau 1880 de ani de la începutul vieții urbane la Napoca. Cu această ocazie D. Protase scria : «…cercetările istorice din ultimul veac au arătat în mod peremptoriu că vizita împăratului Hadrian în Dacia în anul 124, nu mai poate fi susținută nici ca ipoteză. În realitate, Napoca a devenit municipium, …., în anii 118-119, când s-a făcut cunoscuta reorganizare politico-administrativă…. »

Napoca. Municipium și colonia. Datele actuale.

Numele antic Napoca apare în izvoare literare și cartografice latine și grecești. În Digestele lui Iustinian care citează un pasaj din Ulpian este menționată Napocensis colonia în pasajul despre acordarea de ius Italicum orașelor din Dacia . Numele localității apare pe itinerarium pictum numit Tabula Peutingeriana (TP 8.2) și în Cosmografia geografului anonim din Ravena (Rav. Annon. 4.7) în latină, în forma Napoca. Î

În geografia lui Ptolemeu este menționată forma N£pouka – Napouka (Ptol,. Geog. 3.8.7).

Numele este menționat în mai multe inscripții din Dacia  sau din alte provincii . În epigrafie predomină forma Napoca, dar există câteva ocurențe care atestă pronunția Napuca.

Toponimul păstrat în epocă romană este unul autohton, o posibilă paralelă pentu rădăcină găsindu-se în hidronimul Naparis (Hdt. 4.48). Face parte dintr-o serie de toponime autohtone sufixate în particula –ca, cum sunt cele atestate de Ptolemeu *Alboca. *Cauca, *Rataca.

”Nu se poate preciza exact momentul ridicării la rang municipal”

O localitate cu numele Napoca este prima dată atestată în Dacia nordică între 10 decembrie 107 și 10 decembrie 108 prin stâlpul miliar descoperit la Aiton, unde împăratul Traian are pentru a 12-a oară puterea tribuniciană (tribunicia potestate XII).

Nu se știe ce statut avea în acel moment, dar se consideră că era o comunitate rurală, fără autoadministrare, de tip vicus. La începutul domniei lui Hadrian devine municipium, cu constituție duumvirală, așa cum arată câteva inscripții mai vechi sau mai recente. Orașul este ridicat la rang la colonia în timpul domniei lui Marcus Aurelius .

Din datele avute la dispoziție nu se poate preciza exact momentul ridicării la rang municipal.

În literatura românească se vehiculează anii 118/119 puși în legătură cu misiunea lui Q. Marcius Turbo în Dacia și Pannonia Inferior. Un indiciu important a fost găsit în inscripția CIL VIII 18805 descoperită în castrul de la Lambaesis, unde 19 soldați din cei 63 de soldați  menționați își indică ca loc de origine (origo) Napoca.

Soldații au fost recrutați în legio III Augusta când erau cetățeni cum indică și onomastica lor. Toți au tria nomina și sunt Publii Aelii ceea ce înseamnă că au fost recrutați dintr-o comunitate de cetățeni romani.

Pornind de la o interpretare a lui E. Ritterling, care  a considerat că inscripția ar data din 144 p. Chr.  (calculându-se 25 de ani de serviciu militar de la anul 119, data presupusă a recrutării acest soldați din Napoca ), s-a considerat că Napoca a primit statut municipal în timpul misiunii lui Turbo, în anii 118/119 p. Chr. .

D. Tudor este rezervat în ce privește acceptarea anul 119 p. Chr. ca moment al ridicării la rang municipal a localității Napoca, bazată pe datarea lui E. Ritterling a inscripției de la Lambaesis în 144 p. Chr. .

”Nu există surse în momentul de față care să permită stabilirea datei precise”

Data propusă de Hadrian Daicoviciu pentru acordarea privilegiilor municipale este de cândva între sfârșitul anului 117 și prima jumătate anului 118 p. Chr. , datare reluată și de C. Pop .

Pentru Al. Diaconescu inscripția de la Lambaesis este de la mijlocul secolului II p. Chr. și putem ști doar că soldații au fost recrutați în deceniul al treilea al secolului II, deci «municipal status was granted under Hadrian in the early 120s» . Radu Ardevan  nu se pronunță asupra datei, reținând că municipiul Napoca a fost întemeiat de Hadrian .

În concluzie, nu există surse în momentul de față care să permită stabilirea datei precise în care localității Napoca i s-a acordat statutul de municipium.

Grazie unei diplome militare recent publicate  știm că misiunea lui Q. Marcius C. f. Trom. Turbo în Dacia era în desfășurare în 12 noiembrie 119 . I. Piso, interpretând cronologia internă a sursei Vita Hadriani, presupune că între 12 noiembrie și 23 decembrie 119 Turbo este numit praefectus praetorio.

Dacă această interpretare este corectă atunci Dacia Porolissensis atestată pentru prima dată în 123 a fost probabil organizată înainte de plecarea lui Turbo din Dacia înainte de sfârșitul anului 119.

Cronologia misiunii lui Turbo și a reorganizării Daciilor nu rezolvă problema datei când Napoca a primit statut de municipium, punerea în relație celor trei evenimente fiind artificială.