EVENIMENT
Firmele de curierat trebuie să DEPUNĂ declarația 395 în 31 ianuarie 2023. ANAF va ști tot ce cumperi online, cu plata ramburs
Începând din ianuarie, companiile care furnizează servicii de curierat vor trebui să transmită lunar informații despre magazinele online care trimit colete cu plata ramburs, conform Alba24.ro.
Practic, firmele de curierat și poștale vor transmite datele la Fisc prin Formularul 395, ”Declaraţie informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul naţional”.
Prin acest formular, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va obține lunar informații despre comercianții online care trimit colete cu plata ramburs.
Potrivit avocatnet.ro noua raportare vizează indirect comercianții online. În acest fel, autoritățile pot identifica mai ușor comercianții online care nu-și declară veniturile parțial sau integral.
Sunt vizate inclusiv coletele cu plata ramburs trimise prin firmele de curierat, iar declarația 395 trebuie depusă inclusiv de firmele de curierat care fac livrări de colete cu plata ramburs, informația fiind confirmată de specialiști.
Prin urmare, orice furnizor autorizat care prestează serviciul de trimitere contra ramburs trebuie să transmită lunar la ANAF declarația 395, nu doar furnizorii poștali „clasici”.
Ce informații despre comercianții online ajung la ANAF
– datele de identificare ale expeditorului (denumirea persoanei juridice expeditoare sau numele și prenumele expeditorului persoană fizică, ce sunt înscrise pe documentul de transport, și codul de identificare fiscală al expeditorului),
– adresa exactă de preluare a coletului pentru expediere sau contravaloarea bunurilor livrate (inclusiv modalitatea de achitare a rambursului și identitatea persoanei la care ajung banii).
Cum arată formularul
Formularul trebuie depus, în format electronic, până în ultima zi (calendaristică) a lunii următoare. El va include doar livrările finalizate în acea lună.
Ce urmărește ANAF
În nota de fundamentare legii, reprezentanții ANAF afirmă că ”Un specific al activității de comerț online din România este acela că majoritatea cetățenilor care efectuează achiziții online încă preferă ca mijloc de plată sistemul ramburs cu numerar.
Mai mult decât atât, comercianții online, în special cei din zona gri, preferă remiterea rambursurilor încasate de operatorii de servicii de curierat de la clienții finali tot cu numerar.
Astfel, întrucât operatorii de servicii de curierat reprezintă un intermediar între clientul final și operatorul magazinului online, aceștia colectează și pot furniza informații esențiale pentru ANAF în vederea identificării beneficiarilor reali ai încasărilor aferente tranzacțiilor online.”
În același timp ANAF va putea să urmărească tranzacțiile pe care persoanele fizice le fac cu cash, putând astfel mai ușor să identifice persoanele care au cheltuieli disproporționate în raport cu veniturile. Astfel, cei care vor plăti mai muți bani cash pe produse achiziționate online decât banii din veniturile legale vor putea fi mai ușor de identificat.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
De la 1 ianuarie 2025, benzina și motorina vor costa mai mult, ca urmare a creșterii cu aproximativ 6% a accizelor la carburanți, potrivit unui document publicat de Ministerul de Finanțe.
Prețul unui litru de benzină se va majora cu 0,17 lei, iar cel al motorinei – cu 0,16 lei. În acest an accizele s-au majorat în două etape – de la 1 ianuarie, respectiv de la 1 iulie, scrie Alba24.
Cumulat, acciza a crescut cu 0,72 de lei la benzină și 0,65 de lei – la motorină.
De la 1 ianuarie 2025 se SCUMPESC carburanții. Crește ACCIZA
Așadar, primele scumpiri se vor resimți încă din prima zi a anului, în prețul la pompă. La un plin de 50 de litri, un șofer va plăti mai mult cu 8,5 lei.
Pentru a atenua impactul asupra transportatorilor, proiectul prevede prelungirea ajutorului de stat de 20 de bani pe litru pentru motorina achiziționată, până la 30 iulie 2025.
În nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Finanțelor explică faptul că măsura este necesară pentru a evita creșterea prețurilor la transportul de mărfuri și persoane și, implicit, a altor produse și servicii.
Totodată, se urmărește menținerea competitivității transportatorilor români și prevenirea alimentării cu carburant în alte state.
Reamintim că în acest an acciza s-a majorat în două etape: 1 ianuarie și 1 iulie. Cumulat, acciza a crescut cu 72 bani la benzină și 65 bani la motorină.
Acciza la carburanți crește de la 1 ianuarie 2025, iar noua majorare va adăuga o presiune suplimentară asupra șoferilor și industriei transporturilor, într-un context economic deja marcat de scumpiri și incertitudini.
Ce este acciza la carburanți și care este nivelul ei
Acciza la carburanți în România reprezintă un impozit indirect aplicat asupra combustibililor (benzină, motorină, LPG, etc.), care este inclusă în prețul de vânzare al acestora.
Acest impozit este reglementat de legislația europeană și națională și are scopul de a contribui la veniturile bugetului de stat, dar și de a încuraja utilizarea mai eficientă a energiei și de a reduce emisiile de carbon.
În România, acciza la carburanți este reglementată de Codul Fiscal și este calculată pe litru de combustibil.
Sumele percepute variază în funcție de tipul de carburant. În general, accizele sunt ajustate periodic, fie pentru a ține cont de inflație, fie pentru a se conforma reglementărilor europene.
Valoarea accizei în România (2024):
Benzina fără plumb: aproximativ 2,6 lei pe litru.
Motorina: aproximativ 2,4 lei pe litru.
GPL: aproximativ 1,2 lei pe litru.
Pe lângă acciză, la prețul final al carburanților se adaugă și TVA-ul (19%), care se aplică la suma totală, inclusiv acciza.
Astfel, prețul final al carburantului pentru consumatorii finali este influențat de acciză și TVA, dar și de alți factori de piață (precum prețul internațional al petrolului și costurile de distribuție).
Acciza este percepută de autoritățile fiscale și este inclusă în prețul carburanților vânduți de stațiile de alimentare.
EVENIMENT
Peste 130 de MISIUNI pentru salvamontiști în ultimele 24 de ore. Au fost INTERVENȚII și în Cluj. 132 de persoane SALVATE
Iarna la munte este o splendoare. Mai puțin pentru cei care urcă în adidași și pantofi cu toc. Echipele Salvamont au avut 131 de misiuni în ultimele 24 de ore. Salvamontiștii susțin că este cel mai mare număr de misiuni din acest sezon.
În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Național Salvamont s-au primit 131 apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.
Peste 130 de MISIUNI pentru salvamontiști în ultimele 24 de ore. Au fost INTERVENȚII și în Cluj. 132 de persoane SALVATE
16 apeluri au fost pentru Salvamont Lupeni, 14 pentru Salvamont Maramureș, 12 pentru Salvamont Prahova, 11 pentru Salvamont Sinaia și câte 10 pentru Salvamont Voineasa și Salvamont Sibiu. Misiuni au mai avut salvamontiștii din Brașov, Caraș Severin – Muntele Mic, Predeal, Suceava, Neamț, Harghita, Cluj, Gorj, Mureș, Vatra Dornei, Caraș Severin – Semenic și Bihor.
În cazul acestor intervenții au fost salvate 132 persoane. 53 dintre acestea au fost predate Serviciului de Ambulanță sau SMURD pentru transport la spital.
S-au mai primit 59 apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană, a precizat Salvamont.
Un accident rutier a avut loc, duminică seara, la podul Calvaria din Cluj-Napoca. O mașină s-a răsturnat. Doi bărbați au primit îngrijiri medicale.
VIDEO FOTO. ACCIDENT la podul Calvaria, în Cluj-Napoca. O mașină s-a RĂSTURNAT
„Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un accident rutier petrecut pe Calea Florești, în apropierea podului. Din primele date, în accident a fost implicat un autoturism, care este răsturnat. Nu au existat victime încarcerate, iar doi bărbați de aproximativ 25 de ani sunt evaluați de către echipajele medicale. Aceștia nu prezintă afecțiuni grave.
La misiune iau parte două autospeciale cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean”, a transmis ISU Cluj.
În topul celor mai buni marcatori din 2024 sunt 11 jucători care au marcat cel puțin 10 goluri în Superliga. Baremul de 20 de goluri a fost greu de atins. Cel mai aproape a fost Daniel Bîrligea, care are 19 goluri în campionatul României în anul calendaristic care se apropie de final. El a înscris pentru FCSB de 8 ori și pentru CFR Cluj de 11.
Atacantul de la FCSB e primul în clasamentul golgeterilor, urmat de Louis Munteanu, atacantul de la CFR Cluj, care are 17 goluri. Urmează doi jucători de la Universitatea Craiova. Alexandru Mitriță vine după Bîrligea și Louis Munteanu, cu 16 goluri înscrise, scrie GSP.
TOPUL marcatorilor din Superligă în 2024. Câți sunt de la echipele clujene
După Mitriță, în top îl regăsim pe Ștefan Baiaram. Mijlocașul ofensiv al Craiovei a punctat de 14 ori în Superliga în 2024 și e surpriza din top, el depășindu-l pe Darius Olaru. În plus, un alt lucru surprinzător este că jucătorul de 21 de ani a marcat de 4 ori cu capul.
După Baiaram, în top vin doi jucători cu câte 13 goluri: Darius Olaru și Vladislav Blănuță de la „U” Cluj. Abia acum urmează și primul străin din top, Albion Rrahmani, cu 12 goluri în Superliga în 2024, pentru Rapid. El nu mai e în România din perioada de mercato din vară, când a fost vândut la Sparta Praga.
Debeljuh, de la Sepsi, are 11 goluri în 2024 și vine după Rrahmani în clasamentul golgeterilor. Ceilalți 3 jucători care au minim 10 goluri în 2024 sunt Nistor („U” Cluj), Otele (CFR Cluj) și Selmani, toți cu câte 10 reușite.
Jucătorii cu minim 10 goluri în Superliga în 2024
Daniel Bîrligea – 19 goluri
Louis Munteanu – 17 goluri
Alexandru Mitriță – 16 goluri
Ștefan Baiaram – 14 goluri
Darius Olaru – 13 goluri
Vladislav Blănuță – 13 goluri
Albion Rhamani – 12 goluri
Gabriel Debeljuh – 11 goluri
Dan Nistor – 10 goluri
Astrit Selmani – 10 goluri
Philip Otele – 10 goluri
Primii 6 jucători din topul celor mai buni marcatori în Liga 1 în 2024 sunt jucători eligibili pentru naționala României, o veste bună pentru selecționerul Mircea Lucescu.
În plus, Munteanu, Baiaram și Blănuță sunt și jucători care îndeplinesc regula U21.
CFR Cluj are 3 jucători care sunt sau au fost la echipă în 2024 (Bîrligea, Louis Munteanu și Otele), în timp ce „U” are 2 (Blănuță și Nistor).