Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” (UMFIH) Cluj-Napoca a organizat, duminică, examenul de admitere, rectorul Anca Buzoianu anunțând că rezultatele obținute de candidați au fost ”excepționale”. 

”Aceste rezultate ne fac optimiști în ceea ce privește viitorul sistemului medical românesc”, a spus Buzoianu.

Rezultatele se vor afișa, oficial, luni.

9,91, cea mai mare medie la Medicină

La Medicină cea mai mare medie a fost 9,91 iar ultima medie la buget a fost 8,50, în timp ce la locurile cu taxă ultima medie a fost 8,29. La Medicină Dentară primul intrat a avut nota 9,73, ultima medie la buget fiind 7,72 iar la taxă 7,66.
Farmacia a avut 9,82 prima medie de admitere, iar Medicina Militară 8,61 prima medie și 5,19 ultima.
La Asistentă medicală primul candidat intrat a avut media 9,92, ultima medie la buget fiind 9,05 iar la taxă 8,55.
La extensia Baia Mare s-a intrat cu 9,48 prima medie , în timp ce ultima medie la buget este 8,39 și 7,90 la taxă.
Specializarea Balneo fizio kinetoterapie a avut prima medie 9,94, ultima medie la buget 9,30 iar la taxă 8,94.

Ultima medie la Radiologie, peste 9

Cea mai dorită specializare a Universității, Radiologie și imagistică medicală, care a avut o concurență de 4 candidați pe un loc, a avut prima medie 9,89 iar ultima medie la buget a fost 9,45, iar la taxă 9,25.
La Tehnica Dentară, o altă specializare foarte dorită, cu aproape 4 candidați pe loc, prima medie a fost 9,87 iar ultima medie la buget 9,33 și respectiv, 9,20 la taxă.
Nutriția și dietetică a avut prima medie 9,92, iar ultima 9,15 buget, respectiv 8,84 taxa.
Cel mai nou program de studiu al Universității, Cosmetica medicală a avut 9,95 ca prima medie iar ultima medie la buget a fost 9,21, respectiv 8,20 la taxă.

Mândri de UMF Cluj

”Cu astfel de rezultate, nu putem decât să fim mândri ca UMF Cluj a reușit să atragă tineri atât de valoroși la specializările sale și să le dorim tuturor bobocilor mult succes!
Mulțumesc echipei UMF, Consiliului de administrație, mai ales doamnei prorector didactic Carmen Mihu, doamnei secretar șef Valeria Mesesan, domnului director general adjunct Liviu Lazea, doamnei jurist Loredana Szakacs, tuturor membrilor comisiei de admitere.

Le mulțumesc și colegilor mei care au supravegheat candidații, tuturor celor care au răspuns chemării noastre, cu abnegație și profesionalism”, a transmis rectorul Anca Buzoianu.

Analistul financiar Radu Georgescu a afirmat că, vineri, ”când sunt trei ceasuri rele”, INS a anunțat creșterea prețurilor de la 5,45% în mai la 5,7% luna trecută, preluând efectele deprecierii monedei naționale care a urmat după primul tur al prezidențialelor, iar rata anuală a inflaţiei comparativ cu iunie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost 5,8%.

Evoluția a fost anticipată de BNR, care a menținut marți dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Majoritatea analiștilor anticipează o primă tăiere a ratei de referință în primele luni ale anului viitor.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR, se specifică că „potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor”.

Inflație peste 10%

Unele estimări văd o creștere a inflației la 10 – 11%, valori comparabile cu cele din perioada pandemiei, urmată de o retragere spre 8%. Un raport al ING Bank anticipează o creștere a prețurilor în următoarele luni în culoarul 7,5 – 8%, pentru ca în a doua parte a anului viitor să se retragă la 4 – 4,5%.

Perspectiva creșterii inflației, a taxelor și accizelor dar și aversiunea față de risc la nivel internațional, au influențat evoluția leului.

Cursul euro a crescut zilnic. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,077 – 5,082 lei, iar media a urcat de la 5,0810 lei, față de 5,06 lei, la sfârșitul săptămânii precedente. Analiștii BCR estimează finalul anului un curs de 5,1 lei, „cu riscuri provenite din zona deficitului de cont curent şi a celui bugetar.”

Indicii ROBOR, au scăzut la minime ale ultimelor două luni, sub impactul injecțiilor de lichiditate la care a recurs BNR în lunile mai și iunie. Există riscul ca majorarea inflației să determine o revenire a indicilor spre nivelul dobânzii pentru facilitatea de creditare a BNR (rata lombard) care este de 7,5%.

Indicele ROBOR

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,75%, față de 6,88%, la începutul săptămânii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,90 la 6,89%, față de 7%, lunea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,03 la 7,02%, după ce la începutul săptămânii se afla la 7,12%.

Vineri, moneda americană s-a apreciat față de principalele valute, inclusiv euro, după ce președintele Trump a anunțat noi tarife vamale de 30% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, înainte de terminarea negocierilor. Moneda unică a alunecat la 1,1665 – 1,1715 dolari, iar piața de peste Ocean s-a închis la 1,1679 dolari.

Cursul monedei americane a urcat de la 4,3157 lei, în ședința de marți, la 4,3461 lei, în cea de vineri.

Față de începutul anului, indicele dolarului a scăzut cu aproape 10% față de un coș al principalelor monede, pe fondul temerilor privind impactul politicilor Casei Albe asupra celei mai mari economii a lumii.

Scăderea în iunie a PIB-ului Regatului Unit cu 0,1%, de la una de 0,3% în mai, a provocat deprecierea lirei față de euro al cărei curs a fost stabilit vineri la 5,8843 lei. Media francului elvețian a urcat de la 5,4146 lei, în ședința de luni, la 5,4596 lei.

Aprecierea de vineri a metalului galben la 3.320 – 3.369 dolari/uncie, a ridicat prețul gramului de aur de la 462,6381 lei la 466,3616 lei.

Primarul Clujului, Emil Boc, prezent, duminică, la Mărișel, la sărbătoarea de la Crucea Iancului, și-a luat o curea lată din piele, și-a pus o pălărie de paie în cap și pe umeri un fular tricolor, spunând că nu a plecat la mâna goală de la eveniment.

”No, am venit la sărbătoarea de la Crucea Iancului și nu am plecat cu mâna goală. Mi-am luat un fular tricolor pe măsură, o curea lată, așa faină, ce bună îi asta, pușcă și cureaua lată, și o pălărie să mă protejeze de soare.

No, Doamne ajută, o zi bună tuturor”, a transmis Boc.

Mii de moți, dar și turiști, au fost prezenți, duminică, la Mărișel, la Sărbătoarea tradițională de la Crucea Iancului, unde au fost depuse coroane de flori la Monumentul lui Avram Iancu și s-a desfășurat un spectacol folcloric.

Evenimentul a ajuns la a 50-a ediție, fiind organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, împreună cu Primăria și Consiliul Local al comunei Mărișel.

La sărbătoare au fost prezenți, printre alții, prefectul Clujului, Maria Forna, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, primarul Emil Boc, parlamentari și europarlamentari, consilieri județeni.

Toți cei prezenți au cântat împreună, într-un glas, cântecul patriotic ”Din Țara Moților noi am venit”.

Crucea Iancului din lemn, apoi din piatră

Crucea Iancului a fost ridicată inițial din lemn, în anul 1924, pentru a marca aniversarea unui secol de la nașterea lui Avram Iancu (1824-1872).

Ulterior, a fost înlocuită cu una din piatră. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial crucea a fost demontată iar în 1944 locuitorii din Mărișel au ridicat o nouă troiță din piatră. În jurul acestei troiţe se adună moţii an de an, pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Avram Iancu.