EXCLUSIV. Singura victorie a lui George Simion în Cluj-Napoca vine dintr-o zonă marcată de sărăcie și uitare

Singura secție de votare din Cluj-Napoca unde George Simion a obținut cele mai multe voturi spune povestea unui oraș cu două viteze.

Într-un oraș cunoscut pentru dezvoltarea accelerată, digitalizare și calitatea vieții, există și un Cluj care nu apare în clipurile de prezentare. La câteva zeci de metri de proiecte imobiliare de milioane de euro, în cartierul Iris, trăiește o comunitate care a votat diferit față de restul orașului: în favoarea lui George Simion, candidatul AUR.

Singura secție din Cluj-Napoca unde a câștigat AUR

La secția de votare nr. 176 de la Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” (fostul Tehnofrig), Simion a obținut 45,47% din voturi, în timp ce candidatul independent Nicușor Dan, favorit la nivelul orașului, s-a oprit la 28,11%.

Este singura secție din Cluj-Napoca unde candidatul AUR a fost votat de cea mai mare parte din alegători. Rezultatul nu este întâmplător.

Secția deservește nouă străzi din cartierul Iris: Alexandru Sahia, Bujorului, George Gordon Byron, Cărămidarilor, Ceferiștilor, Martin Opitz, Iasomiei, Iris și Nicolae Românul. Dintre acestea, strada Byron iese în evidență pentru nivelul ridicat de marginalizare socială.

O „pungă de excluziune socială și marginalizare”

În documentele oficiale ale Primăriei Cluj-Napoca și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2030-2050, elaborată de Banca Mondială, strada Byron este definită ca zonă urbană marginalizată (ZUM).

„Istoric vorbind, blocurile din această zonă au fost construite începând cu 1960 pentru muncitorii fabricilor din platforma industrială din apropiere, care, în mare parte, au fost și cei care le-au achiziționat începând cu anii 90. Din cele 8 clădiri construite pe același tipar, dispuse pe trei șiruri paralele, întoarse cu fațada spre curtea interioară, una este deținută și închiriată de către consiliul local. Pe lângă aceste blocuri, în curțile lor au fost ridicate căminele muncitorești ale fabricilor Mucart, Libertatea, Flacăra și Clujana, privatizate și ele începând cu anii 90. Această zonă de locuințe colective adiacente străzii George Byron este recunoscută ca o zonă care după 1990 a devenit o «pungă de excluziune socială și marginalizare»”, se arată în document.

FOTO: Captură Google Maps/ imagini anul 2023

Locuințe cu baia pe hol

Locuințele de aici sunt de proastă calitate și supraaglomerate, iar locuitorii trăiesc în foste cămine muncitorești, în garsoniere de 10-30 mp și cu baie comună.

„Conform subtipurilor de marginalizare urbană, această zonă este una tipică de blocuri de proastă calitate sau în foste colonii muncitorești. În general, rezidenții acestui tip de zone sunt afectați de nesiguranța locuirii și, cel mai adesea, de supraaglomerarea locuințelor în care trăiesc. Locuințele în această zonă au 31 m2 în blocuri (o cameră, bucătărie și cămară) și 10 m2 în cămine (o cameră). În ambele tipuri de clădiri, baia și toaleta sunt comune”, mai arată experții Băncii Mondiale.

Fostele cămine muncitorești. FOTO: Captură Google Maps/ imagini anul 2023

Potrivit raportului, locuitorii sunt persoane cu venituri mici, care se confruntă cu datorii la utilități și lipsa siguranței privind viitorul lor locativ. O parte din ei au fost evacuați în anii 2000 și duși la Pata Rât.

„Locatarii sunt persoane sărace cu o situație socială dificilă pentru care plata cheltuielilor cu locuirea (chiria subvenționată, utilitățile) poate reprezenta o adevărată provocare. Din acest motiv, în zone de tipul acesta, majoritatea populației are datorii la plata utilităților și acolo unde este cazul, a chiriei și fac, cel mai adesea obiectul evacuărilor din locuințe, mai ales din cele deținute de stat. Asemeni câtorva alte cartiere, în anii 2000 și o parte din rezidenții acestei zone au fost evacuați și au ajuns să locuiască pe strada Cantonului (în zona Pata Rât)”, mai arată analiza Băncii Mondiale.

FOTO: Captură Google Maps/ imagini anul 2023

Zonă în plină dezvoltare imobiliară

Cu toate acestea, zona este în plină transformare imobiliară. În imediata apropiere a străzii Cărămidarilor, adiacentă străzii Byron, începe șantierul unuia dintre cele mai mari proiecte rezidențiale din oraș.

Acesta este protejat cu garduri înalte și pază umană. Dezvoltarea nu este pentru cei care locuiesc acum acolo – este pentru alți clujeni, cei care își permit.

FOTO: Captură Google Maps/ imagini anul 2023

În 2018, autoritățile promiteau regenerarea urbană a zonei, cu spații verzi, trasee pietonale, locuri de joacă, pe culoarul Văii Chintăului, pe tronsonul cuprins între strada Oașului, strada Sobarilor și Someșul Mic.

„Teritoriul ce urmează a fi revitalizat are o suprafață de 6.6 hectare, cuprinzând culoarul Văii Chintăului pe tronsonul str Oașului—str Sobarilor-Someșul Mic și zona preponderent rezidențială delimitată de strada Sobarilor în partea de sud, strada Oașului în partea de nord, strada George Byron și platforma industrială în partea de est și Valea Chintăului în partea de vest. Proiectul urmărește amenajarea zonei verzi de-a lungul culoarului Văii Chintăului prin dezvoltarea de trasee pietonale, amenajarea de spații verzi și locuri de joacă, reorganizarea circulației auto, parcări, construirea unui centrul multifuncțional”, scria în 2018 Cluj Manifest.

FOTO: Captură Google Maps/ imagini anul 2023

Astăzi, proiectul pare să fi fost abandonat. Primăria nu a mai comunicat nimic despre stadiul implementării în ultimii ani. Între timp, frustrarea crește într-o comunitate lăsată pe dinafară.

Unde lipsesc investițiile, prinde discursul radical

Votul locuitorilor străzii Byron din 4 mai poate fi văzut ca unul de protest: într-o zonă în care oamenii se simt ignorați, excluși din beneficiile dezvoltării urbane, candidatul AUR – cu un discurs radical, anti-sistem – a reușit să canalizeze nemulțumirea. Iar când dezvoltarea urbană se întâmplă doar în spatele gardurilor păzite, excluziunea se adâncește.

Acolo unde orașul nu a mai ajuns cu investițiile, a ajuns discursul radical al lui Simion. Și a prins.